236 matches
-
căutări prin arhivă și nici elaborarea câtorva tomuri cu documente. Am adoptat decizia unui om care se grăbește să salveze câte ceva dintr-o bibliotecă ce riscă să ia foc. Nu sunt mulțumit nici eu că m-am axat mai cu osebire pe corespondența primită. Ceea ce am trimis în lume a fost unicat și foarte rar, sau aproape deloc, n-am arhivat copii. Este o deficiență cauzată de un stil de lucru cu serioase lacune. Cartea nu prezintă decât traducerile scrisorilor primite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
aproximînd cuvintele dar tu continui să alăptezi/ străinul/ laptele are ceva din iuțeala salpetrului/ laptele pare o fiertură de buruieni deja putrezite" (Nici adevărurile nu ne mai fac liberi). Să ne mai surprindă oare perspectiva grotescă asupra îngerilor? Figuri cu osebire enervante pentru "îngerul căzut" care e poetul, mesagerii celești se văd busculați, ridiculizați, urmăriți de-o fantezie malignă. Invers decît la gîndiriști, împinși în derizoriu: "Traforez și eu niște îngeri,/ niște vise,/ - m-au buzunărit de iluzii,/ mi-au spart
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
a înlătura astfel temeinic scepticismul axiologic". Morala ar trebui să renunțe la "contribuții substanțiale proprii" deoarece misiunea ei n-ar fi decît cea de-a afla "răspunsuri la problemele practico-morale care i se impun într-o anume obiectivitate istorică". Cu osebire semnificativă ni se înfățișează însă orientarea, la un moment dat, a lui Habermas, filosoful cel mai important pe care-l are în prezent Germania, către o nouă înțelegere a raportului dintre raționalitatea secularizată pe care s-a bizuit modernitatea și
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
am evitat cu strictețe orice raliere la propaganda oficială, denunțînd, atît cît ne permitea cenzura, abuzurile ideologizării tot mai virulente în recrudescența sa, ca și penibilele oportunisme ce-o acompaniau. Atitudini pentru care am fost sever sancționat și prigonit. Cu osebire ni s-a înfățișat și ni se înfățișează repulsiv naționalismul comunist, demagogia agresivă în disperarea sa legată de criza sistemului totalitar. Antisemitismul care era o componentă a acestui naționalism de final de partidă nu ne-a trezit decît dezgustul cuvenit
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
spre masa cu condica închisă), Liana, care uită-te și dumneata și te miră cu ce m-a putut încălța! Da' nu mă las, și m-oi jeli Măriei Sale împărătiței. PÂRJOL (cu emfază): Eu așa ceva n-aș putea suferi! Cu osebire acuma, când oștenii mei cată a primi numaidecât tain sporit, să-și poată umfla cum se cuvine foalele ca să sufle-n surle cu putere când îl vor vedea venind pe Măria Sa; să se audă la mari depărtări trâmbițarea dată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și necuvântătoarelor. Nu cunosc treabă însemnată și treabă mai puțin însemnată; socot că tot ce-i bine făcut dobândește preț asemănător și cumpănește cu dreptate bucata de pâine pe care-o mănânci și căpătâiul pe care-ți reazemi capul. Cu osebire îmi place să țes și să cos straie frumoase, și-n vreme ce lucrez îmi place să îngân câte-un cântec auzit în copilărie. Îmi mai place să ascult șoaptele nopților senine de vară, ca și glasul supărat al viscolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
niște umbre chinezești pe lângă el și ea. Astăzi însă, la trei cincinale după transformarea lui în umbră, iată că am ajuns să evadăm în Ceaușescu! De la o vreme, nesfârșite „dezbateri” și „dosare” despre politica, economia și moartea lui Ceaușescu, cu osebire despre decembrie ’89 văzut dinspre vechiul regim, readuc în prim-plan figuri respingătoare ale ceaușismului, care sunt „cu respect” lăsate să pună aceeași placă, veche de zeci de ani, fără ca nimeni să-i contrazică „verde în față”, așa cum ar merita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
era doar armean, cu gândul la ziua când va putea investi și el ceva bani În câteva măsele de aur. Chiar dacă după moarte ar avea ceva neplăceri din pricina asta, În caz că hoții nu s-ar fi mulțumit cu cimitirul evreiesc, cu osebire profanat pentru bogăția adesea Închipuită a morților săi. Încrezător În steaua care Îl va veghea și În viața de apoi, Înghiți ultimele picături de coniac rămase pe fundul paharului burtos, nu Înainte de a cere lui Dumnezeu, conform tradiției strămoșești, iertarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de la venirea lor În oraș În calitate de refuzați din motive obscure la Catedrele Marilor Universități la care aveau dreptul să aspire, instalarea rapidă pe un mic soclu pe care Îl purtau cu ei peste tot, cu distincție și modestie. Calități cu osebire prețuite chiar și de chelneri, În general aroganți și țâfnoși, mai ales când comanda era de ani de zile aceeași: câte o sută de vodcă, vă rugăm. Prin analogie cu celebrul Salon al Refuzaților de la Paris, micuța Universitate „Petru Maior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de bucureșteni, că mahalaua Berceni Îi poartă pînă astăzi numele. Iar cronicarul principelui, por nit alături de stăpînul său pe cărările exilului, a Înfățișat cu atîta Încîntare priveliștile Moldovei și ale Valahiei, că afli În paginile lui numai flori, mai cu osebire bujori și lalele. Inci tată parcă de acest „jurnal de călătorie“, Descriptio Molda viae se Încheagă la numai cîțiva ani după aceea. Așadar, războiul curuților se sfîrșise, iar Rákóczi peregrina pe la curțile Europei. CÎmpurile de bătălie din nordul Ardealului rămăseseră
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sale resurse poetice s-a combinat la el cu o la fel de mare luciditate în ceea ce privește situația literaturii române de atunci: "Capodoperele nu ies decît în literaturile formate și în limbile statornicite", spunea el resemnat în 1847, "după cum o știu mai cu osebire toți aceia care scriu, și prin urmare cunosc influența ce are limba asupra stilului". Dar această conștiință a limitelor multiple de care se afla condiționată literatura română pașoptistă nu l-a împiedicat să presimtă viitoarele capodopere și să fie convins
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
nu e suficient "să vorbești despre adevăr, ci să fii în adevăr", întrucît dacă adevărul și dreptatea nu sunt asimilate în viața spiritului, "rămîn abstracțiuni fără viață și fără consecințe". Avem a face cu un punct de vedere relevant cu osebire în condițiile în care am asistat la destule "trădări ale intelectualilor", care fie că s-au pus din capul locului în slujba propagandei totalitare, fie că s-au lăsat ispitiți pe parcurs, deși aveau uneori în urmă o operă majoră
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
comuna va fi deîndată înaintat judecătoriei. Articolul 176 Vor fi somate a face declarațiuni: 1. Persoanele care avînd un drept cîștigat, înainte de ziua cînd cărțile funciare au fost declarate legale, ar pretinde o modificare a înscrierii privitoare la proprietate, fără osebire dacă acea modificare ar trebui să se facă prin dezlipirea, alipirea sau transcrierea, prin schimbarea caracterizării imobilelor sau în alt mod. 2. Persoanele care, înainte de ziua cînd cărțile funciare au fost declarate legale, dobândind drepturi reale asupra imobilului altuia, ar
DECRET-LEGE Nr. 115 din 27 aprilie 1938 *1) pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare *2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106079_a_107408]
-
bani este slobod să se hrănească cu libertatea regăsită”. Aceasta pe fundalul tribulațiilor majorității românilor supuși ordinii ideologice, intimidați, înspăimîntați: „cum s-a spus, 80 % din populația românească a fost afectată în diferite grade de intensitate” de regimul opresiv. Cu osebire semnificativă e întrebarea pe care și-o pune Petru Ursache dacă „fenomenul Pitești” a fost stopat la o dată anume. Mai lejer spus, dacă urmările flagelului totalitar au încetat după decembrie ori dacă diversele variante ale falsului ne urmăresc încă. Opinia
Sub comunism, cum se cuvine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5947_a_7272]
-
soție, Cornelia, născută Brediceanu, era o intelectuală în măsură a-l înțelege (chiar... cu asupra de măsură!), date fiind momentele cînd, după cum recunoștea poetul, „se întîmpla să mai sar peste morala conjugală", momente pe care le tolera, și - fapt cu osebire relevant - a-l ajuta în activitatea sa scriptică (între altele, îi făcea traducerea brută a poeziilor din limba engleză ce l-ar fi putut interesa). Inițiată în poezie, de-o mondenitate magnetică, Domnița Gherghinescu-Vania, „Domnița cu cinci turle la cetate
Muzele lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6277_a_7602]
-
a unei anume «imparțialități» (are alura unui arbitraj inteligent), ea nu e totuși «diplomatică», așa cum apare la nu puțini confrați, adică nu prezintă acea dexteritate vicleană a încercării de-a împăca toate părțile, a evitării subiectelor spinoase, a menajării cu osebire a celor resimțiți drept influenți”. Și în cartea Amintiri și portrete literare (2003) regăsim cumpănirea expresiei, echilibrul de atitudine și de ton, frazarea armonioasă sau expresia de o sobrietate deloc căutată, dimpotrivă, izvorâtă din chiar temperamentul criticului. Evident, trebuie să
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
Se spune că ar fi plecat în chiar prima zi a acestui an. Greu de crezut. S-o fi dus să se odihnească puțin. Caci i-a fost dat să facă multe. Pentru muzică, pentru oamenii ei; dar mai cu osebire pentru cei ce se pot lăsa ademeniți de miracolul muzicii drept stare existențială a ființei umane. Marin Constantin și al său „Madrigal” constituie un corp al celor aleși, un organism unic în a cărui dinamică se făptuia muzica drept o
Marin Constantin - artistul intrat în legendă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5813_a_7138]
-
un timp că e o farsă!... Cum să accepți că un prozator dintre cei mai modești cu putință a devenit, peste noapte, premiu literar, alături de Balzac, Proust, Caragiale, Creangă!?? «Se sparie gîndul», vorba cronicarului”. Aici e indicat un fenomen cu osebire stînjenitor, „superlativita”, care-i vizează nu o dată pe literații locali a căror reputație nu depășește îndeobște marginile unui orășel. „Să zicem că un oarecare Ion Vasilescu îl preamărește pe Vasile Ionescu, carte după carte, la fel de incandescent și senioral, în timp ce al
Observații de bun-simț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3831_a_5156]
-
au așa, pur și simplu, baftă. Adică tot atît de imotivat și inexplicabil cum alții au har. Sau chiar ei înșiși, pentru că, deși reprezintă un exces, harul și bafta pot merge laolaltă (deși nu-i echitabil față cu alții)". Cu osebire savuroase sînt întîlnirile dintre pitorescul comentariului și pitorescul textului poetic din care se iscă scîntei, întrucît ultimul se înscrie - mai încape vorbă? - în orizontul de așteptare al criticului ce adulmecă picanteriile de oriunde ar veni (gustul pentru licențiozitatea temperată, plăcerea
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
jurnale ori romane cunoscute. E un trafic (literar) cu amintiri și embleme ce-l fac mai ades alumnii, din cînd în cînd profesorii lor, și care prinde cel mai bine - deși nu-i școală să nu-și aibă ,cronicarii" - cu osebire acolo unde tradiția au confirmat-o scriitorii. ,Liceul Centenar" din cartea recentă a lui Adrian Costache, Apocalipsa după Ian (nu-mi pot opri, cu orice preț, un zîmbet la așa un titlu de speriat...), nu există și n-a existat
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
co-producător și, mai mult decît atît, textierul (talentat, de dorit...) al unui cor de idei. O idee de-ale noastre, de-ale vremii în care scriu, la aproape 1940. Firește, avangarda (mijloacelor, ideilor) aprinde polemici. Mai ales, supără insistența, cu osebire cea modern-cuminte, chitită să lase în urmă strategii, nu dezastre, asupra programelor. Pe care, confecționîndu-le, și modernul G.M. Zamfirescu scapă cuvinte mari: Destinul teatrelor naționale. Reveniri la o scrisoare cu năbădăi teoretice către un director de teatru, o discuție reluată
Scrieri libere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10209_a_11534]
-
-s-ar constructivă, care, vreau să cred, ne-ncearcă, măcar din cînd în cînd, față cu traducerile bune, porte-parole de mare literatură. Un jind, mai mult, de care n-am scăpat, dar care va fi fost, în anii '80, cu osebire, cartela pe care se lua normalitate. Să citești un roman scris cum se cade, tradus aproape fără reproș și să poți scrie, la rîndu-ți, despre el, respectînd, firește, o cutumă, dar fără sîcîitoarele precauții pe care ți le cerea actualitatea
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
pe pilot automat, ajungând în viitor, pe urma ideilor ce s-au spart... Vag Văzând stelele, cum trag, să-i deșire nervul vag, cercul și-a ieșit din fire, supărat pe omenire și pe tot ce are drag, evitând, cu osebire, pe femei să le inspire să descoase, cu vreun ac, stele de pe zodiac... Cuante Cercul, vizitat de cuante, suflete mirobolante, ca și stelele de toante, departe de adevăr, și-a strâns razele-n răspăr, și le-a-ncins cu flori
Versuri de Sabina Spineni by Sabina Spineni () [Corola-journal/Journalistic/4170_a_5495]
-
la fiecare, închidem ochii și, Judecata! Ori jos la gheena ori sus în sânul lui Avraam. Dar nu ajungem alde noi ăștia de aici, acolo cu păcatele pe care le ducem în spate. - Hm,... Dumnezeu ne iubește. Pe toți. Fără osebire. Numai din cauza celor mai păcătoși suferă cel mai mult. Nu dorește nici osândirea, nici moartea lor. Ci numai să se întoarcă și să fie vii. Un om adult însă, nu-și mai aduce aminte de toate păcatele sale săvârșite în
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
Domnul Să le judece pe toate. I-a lăsat numai pe oameni Să îi vadă ce vor face, Sa-nteleaga pan’la urmă Că șanț niște dobitoace. Că și omul si-animalul Șanț făcuți spre-aceeasi soarta Nu-i nimica-n osebire P-unul de-altul să despartă. Toate merg spre-acelasi loc, Desi vremea le amâna Șanț făcute să se-ntoarca Tot în pulberi și țărâna. Cine stie de suflarea Omului e în Cuvânt, Sau pogoară că a fiarei Între bulgari de
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.III – VREMEA TUTUROR LUCRURILOR – DEOSEBIREA OMULUI DE ANIMAL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383591_a_384920]