717 matches
-
sirop de zahăr și extracte naturale de fructe, ambalat într-un pahar de 4 cl închis cu un capac din plastic. 2008.99 2. Papaya uscat, sub formă de cuburi, felii sau bucăți neregulate, obținut, după curățarea cojii, prin deshidratare osmotica în sirop de zahăr, urmată de uscare la aer. 2101.12 1. Preparat pe bază de extract de cafea, care conține 98,5% cafea solubila (obținută prin infuzie de cafea urmată de �� deshidratare) și 1,5% steviosid (îndulcitor fără calorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139121_a_140450]
-
un tub capilar dat (sau numărul de picături pentru un volum dat), înălțimea de urcare liberă a lichidului într-un capilar cu diametrul cunoscut, forța necesară de smulgere a unui inel de la suprafața lichidului. 20) Aparatele (osmometre) pentru determinarea presiunii osmotice, adică a presiunii care se manifestă atunci când două lichide miscibile sunt separate printr-o membrana parțial și inegal permeabila la cele două lichide. 21) Aparatele de încercare a uleiurilor minerale sau a derivaților lor, ca și a gudroanelor, bitumurilor sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166818_a_168147]
-
în jur de 60-70 mmHg. Metodele pentru decompresiunea medicală includ: - metode generale (ridicarea capului la 30 grade îmbunătățesc scurgerea jugulara și scade hipertensiunea intracraniana, trebuie să se evite la bolnavii cu hipotensiune hipovolemica, înlăturarea durerii și sedare) - hiperventilația controlată, diuretice osmotice și barbiturice administrate IV. Aceste tehnici sunt folosite mai ales in temporizarea intervenției neurochirurgicale. Nu se administrează corticosteroizi. Pragul de hiperventilație terapeutică este să se ajungă PCO2 arterial la 30-35 mmHg. Efectul hiperventilației controlate este tranzitoriu, lipsa reducerii presiunii intracraniene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
în funcție de starea neurologica, balanța hidrica și osmolaritatea serului care poate crește la dozele repetate de manitol. Osmolaritatea trebuie menținută între 300-320 moș/ litru. Manitolul poate produce insuficientă renală și tulburări electrolitice. - Daca hipertensiunea intracraniana nu poate fi controlată cu terapie osmotica și hiperventilație poate fi discutată posibilitatea inducerii comei barbiturice care reduce fluxul sanguin cerebral, scade metabolismul și secundar scade presiunea intracraniana. Comă se induce cu Pentobarbital (3-10 mg/kg corp cu rata de administrare 1 mg/kg/minut sau Thiopental
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
de 2,5 mg de două ori pe zi ameliorează semnificativ problemele de continenta vezicala. Pentru tulburările de tip retenție se recomandă autocateterizarea. Constipația reprezintă o complicație frecvență la pacienții cu accident vascular cerebral managementul ei include laxativele stimulante, laxativele osmotice, supozitoarele cu glicerina, etc. Scale funcționale utile în evaluarea recuperării bolnavilor care au avut accidente vasculare cerebrale Indicele Barthel (gradarea independenței/dependenței pacientului cu AVC) Se sumează scorurile obținute la diferitele secțiuni; un scor 95 = independent; scor 6095 = independent, necesită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
ADN). 15. Depistaj și indentificare anticorpi HLA 16. Depistaj și indentificare anticorpi antitrombocitari. 17. Teste de compatibilitate leuco-trombocitară. 18. Tehnici de depistaj MTS. 19. Tehnici de confirmare MTS. 20. Electroforeza Hb. 21. Testul de siclizare. 22. Corpi Heinz. 23. Rezistența osmotică. 24. Dozare G6PDH. 25. Feritinina. 26. Dozare Vit. B12 și acid folic. 27. Detectarea și titrarea inhibitorilor dobândiți. 28. Explorarea inhibitorilor fiziologici: ATIII, PC, PS. 29. Explorarea fibrinolizei: detectarea hiper- și hipo-fibrinolizei. 30. Controlul intern al calității în laboratoarele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
ADN). 15. Depistaj și indentificare anticorpi HLA 16. Depistaj și indentificare anticorpi antitrombocitari. 17. Teste de compatibilitate leuco-trombocitară. 18. Tehnici de depistaj MTS. 19. Tehnici de confirmare MTS. 20. Electroforeza Hb. 21. Testul de siclizare. 22. Corpi Heinz. 23. Rezistența osmotică. 24. Dozare G6PDH. 25. Feritinina. 26. Dozare Vit. B12 și acid folic. 27. Detectarea și titrarea inhibitorilor dobândiți. 28. Explorarea inhibitorilor fiziologici: ATIII, PC, PS. 29. Explorarea fibrinolizei: detectarea hiper- și hipo-fibrinolizei. 30. Controlul intern al calității în laboratoarele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
și ascitic 4. Diagnosticul imunohematologic al Anemiei Hemolitice Autoimune (AHAI). 5. Diagnosticul de laborator al hemoglobinopatiilor 6. Teste pentru diagnosticul serologic HPN: HAM, T Sucroza, micrometode, test Coombs, test hemolizine/ aglutinine 7. Electroforeza Hb 8. Testul de siclizare. 9. Rezistenta osmotică. Autohemoliza. Corpi Heinz 10. Dozare G-6PDH. 11. Feritina, sideremia, și indicele de saturare al transferinei: explorare și interpretare 12. Dozare Vit.B12 și acid folic. 13. Explorarea hemostazei (funcții trombocitare, factori de coagulare) și interpretarea testelor exploratorii. Efectuarea testelor screening
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
ADN). 15. Depistaj și indentificare anticorpi HLA 16. Depistaj și indentificare anticorpi antitrombocitari. 17. Teste de compatibilitate leuco-trombocitară. 18. Tehnici de depistaj MTS. 19. Tehnici de confirmare MTS. 20. Electroforeza Hb. 21. Testul de siclizare. 22. Corpi Heinz. 23. Rezistența osmotică. 24. Dozare G6PDH. 25. Feritinina. 26. Dozare Vit. B12 și acid folic. 27. Detectarea și titrarea inhibitorilor dobândiți. 28. Explorarea inhibitorilor fiziologici: ATIII, PC, PS. 29. Explorarea fibrinolizei: detectarea hiper- și hipo-fibrinolizei. 30. Controlul intern al calității în laboratoarele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
cantitate mai mare în salivă decât în serul sanguin. Concentrația de Ca este intermediara celei din sângele arterial și venos, iar Na+ se afla în concentrație mai mică. Constituenții anorganici ai salivei, pot influența indirect flora microbiana orala prin, presiunea osmotica, rolul activ sau inhibitor al unor enzime și valoarea potențialului redox. În salivă mai pot apărea următorii compuși organici străini: săruri de mercur și plumb, iod radioactiv, etc. Compușii anorganici ai salivei se remarcă prin existența posibilității combinării unor ioni
Salivă () [Corola-website/Science/307280_a_308609]
-
specific trehaloză, suportat de marea majoritate a oamenilor, care însă poate produce la acumulare și induce probleme digestive la indivizii sensibili (în special dacă ciuperca este consumată crudă). Buretele conține de asemenea "manitol", care poate determina foarte rar creșterea presiunii osmotice în intestin.
Nicorete vânăt () [Corola-website/Science/336598_a_337927]
-
intestinosolvent), care se descompun în stomac (gastrosolvent) și cu eliberare controlată. Acestea sunt obținute în general prin metode de acoperire (cu înveliș enteric care se dizolvă doar în intestin) sau cu alte metode alternative (tablete matrix sau sisteme de pompe osmotice). De aceea este foarte important să citim prospectul, pentru că aceste medicamente speciale dacă le rupem în două sau le mestecăm, se deteriorează conținutul și nu se eliberează în mod așteptat substanța activă. Prin urmare, în cel mai bun caz, nu
Medicament () [Corola-website/Science/303290_a_304619]
-
cu caracter liniar. Se pot distinge trei mari etape în evoluția sistemelor de eliberare controlată : "Etapă macro" este reprezentată de dispozitive macroscopice: Ocusert (insert ocular), Progestesert (dispozitiv intrauterin), Implanon (implant contraceptiv subcutanat), Transderm Scop (sistem transdermal), Oros și Duros (sisteme osmotice). Acestea sunt în general sisteme de tip rezervor, fabricate din polimeri nedegradabili, care prezintă o cinetica de ordin zero (viteza de eliberare constantă) . "Etapă micro" este reprezentată de sisteme microscopice: Decapeptyl, Lupron, Locteron (microparticule injectabile), ReGel (formulă lichidă ce se
Eliberare controlată () [Corola-website/Science/322049_a_323378]
-
insolubilizați prin reticulare). În aceste sisteme, viteza de umflare (și astfel viteza de eliberare a PA) depinde de balanța hidrofil/hidrofoba a matricei polimerice și de gradul de reticulare. Osmoza reprezintă al doilea mecanism al eliberării controlate de solvent. Sistemele osmotice sunt compuse dintr-un rezervor ce conține PA care este inclus într-o membrana selectivă pentru apa. Membrana permite trecerea apei dar nu permite trecerea PA. Membrana polimerică are o mică deschidere prin care PA este eliberat ca rezultat al
Eliberare controlată () [Corola-website/Science/322049_a_323378]
-
este eliberat ca rezultat al modificării presiunii hidrostatice din sistem. Un exemplu de astfel de preparat este implantul/minipompa Alzet și varianta de administrare orală Osmet utilizate în eliberarea controlată a medicamentelor. Un alt exemplu îl reprezintă sistemul cu eliberare osmotica Procardia XL, care prelungește eliberarea în timp a nifedipinei reducând dozajul de la trei ore pe zi la o singură dată pe zi. Sistemele rezervor și matrice reprezintă sisteme în care eliberarea PA este controlată de fenomenul de difuzie. În sistemele
Eliberare controlată () [Corola-website/Science/322049_a_323378]
-
prin firișoarele de păr și formează o peliculă de aer în jurul opistosomei. La destinație, în cupolă, aerul este eliberat. Cu toate acestea, reaprovizionarea frecventă este inutilă, deoarece structura pereților permite schimbul de gaze cu apa din jur, datorită diferenței presiunii osmotice. Acest sistem este mai avansat decât un aqualung, care trebuie să fie reumplut cu aer. Păianjenul de apă se hrănește cu diverse insecte acvatice, crustacee și alte artropode. El vânează înotând rapid printre plante. După ce și-a prins prada, o
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
dizolvarea iodului sau bromului, chiar dacă acestea sunt prezente în rocă), cu dinamică medie (sulfatate, calcare, magneziene, slab mineralizate), cu dinamică redusă (sărate, iodurate, bromurate) c) Pe baza temperaturii în: d) Pe baza nivelul de mineralizare sunt e) Pe baza presiunii osmotice comparată cu soluția izotonă de ser fiziologic (NaCl 9,5 g % , 325 moli/l) în: hipotone, izotone, hipertone f) Pe baza Ph-ului în: alcaline sau acide g) Pe baza complexității în simple sau mixte h) Pe baza compoziției chimice în
Apă minerală () [Corola-website/Science/318980_a_320309]
-
depozitează în depozite răcoroase, întunecoase, fără miros străin, la o temperatură de 10 25°C. Termenul de valabilitate este de 12 luni. produse gelificate - gem, marmelada, jeleuri, paste. Produse negelificate - dulceața sirop. Zahărul că agent de conservare determina creșterea concentrației osmotice în faza lichidă și înlocuiește apă în faza solidă. Adăugarea treptată a zahărului încetinește activitatea apei și înpedică marea majoritate a microorganismelor să își desfășoare metabolismul normal. Acțiunea de conservare a zahărului depinde de următori factorii: 1. conținutul final de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
până la 10-15 microni (0.01 - 0.015 mm) După dimensiunea lor, bacteriile se împart în: "Pentru un articol mai detaliat": Structura celulară a bacteriilor Majoritatea bacteriilor au un perete celular , care le protejează și le ajuta să mențină un echilibru osmotic dintre ele și mediu, membrana citoplasmatica, citoplasma și un nucleoid. Fiecare bacterie are un cromozom principal, ele mai conținând segmente circulare de ADN, numite plasmide. Microorganismele, având o mare diversitate metabolica, reușesc să își asigure materialul nutritiv necesar aproape din
Bacterie () [Corola-website/Science/300776_a_302105]
-
poarta denumirea de punct izoelectric, se notează cu pHi, fiind o constantă foarte importantă a proteinelor. Fiecare proteină la punctul izoelectric are un comportament specific, avînd o solubilitate si reactivitate chimică minimă; de asemenea hidratarea particulelor coloidale, vâscozitatea și presiunea osmotică sunt de asemenea minime. Precipitarea proteinei la punctul izoelectric este în schimb maximă, dar nu se deplasează sub influența curentului electric. De obicei valorile punctului izoelectric variază între 2,9 și 12,5 și se determină prin diferite metode: potențiometrice
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
în apă. Metodele de separare a potasiului prin precipitare, uneori pentru analiza gravimetrică, includ metode precum utilizarea tetrafenilboratului de sodiu, acidului hexacloroplatinic și cobaltinitritului de sodiu. Cationii de potasiu sunt importanți în funcționarea neuronilor (creier și nervi) și influențarea echilibrului osmotic dintre celule și lichidul interstițial, cu o distribuție imediată în toate animalele (însă nu în toate plantele, de exemplu algele) de către așa-numita "pompa de Na+/K+-ATP". Potasiul poate fi detectat gustativ deoarece provoacă trei dintre cele cinci senzații
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
de element care trebuie reabsorbită din dietă este preferabil a se situa la nivelul de 1-10 grame de sodiu și 1-4 miligrame de potasiu. Sodiul trebuie reabsorbit în așa manieră încât volumul sanguin să fie constant, la fel și presiunea osmotică; potasiul trebuie absorbit încât să mențină concentrația serului la 4.8 miliechivalente (aproximativ 190 miligrame) per litru. Pompa de sodiu din rinichi trebuie să opereze mereu pentru a conserva sodiul; potasiul trebuie de asemenea conservat, însă pe măsură ce cantitatea de potasiu
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
pentru hidratare sau ca substituent energetic. Soluția de glucoză 5 % este izotonă și are aceleași utilizări, fiind folosită cel mai adesea. Soluțiile de concentrații mai mari de 5 % (10, 20, 33, 40 %) sunt hipertonice și își găsesc utilitatea ca diuretice osmotice (realizează deshidratare tisulară, foarte utilă în edeme). Pentru a evita efectele nefaste ale hiperglicemiei, de obicei oricărei perfuzii cu glucoză i se adaugă insulină. S. Ifrim "Chimia zahararurilor", 2009
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
β- și γglobuline. Proteinele din plasmă pe lângă rolul de transport, mai joacă un rol important în apărarea organismului prin sistemul imunologic, în procesul de coagulare a sângelui rolul de tampon în menținerea unui pH constant și menținerea constantă a presiunii osmotice din sânge.Plasma care nu mai conține factorii de coagulare este numit "ser sanguin" acesta se obține prin centrifugarea sângelui după coagulare.Serul conține 91 % apă, factori de creștere care nu sunt prezenți în plasmă, 7 % proteine, restul sunt electroliți
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
Vasopresina, ADH sau hormonul antidiuretic (în engleză: antidiuretic hormone / vasopressin), este un hormon peptidic neurohipofizal (secretat de nucleii anteriori ai hipotalamusului si eliberat de lobul posterior al glandei hipofize) ce participă la homeostazia (autoreglare) osmolarității (presiune osmotică) lichidelor corporale prin reglarea reabsorbției diferitelor specii moleculare la nivel renal. De asemenea, vasopresina crește rezistența periferică vasculară, ceea ce are ca urmare creșterea tensiunii arteriale. La nivelul sinusului carotidian și a crosei aortice, baroreceptorii (nervoși presosenzori) analizează tensiunea arterială. În
Vasopresină () [Corola-website/Science/324657_a_325986]