475 matches
-
un deceniu, până în debutul anilor '70. Körössy a fost un pianist de mare forță, un artist de impecabilă realizare a formei performanței muzicale, un artist de impresionantă acuratețe în formularea discursului variațional improvizatoric; rafinamentul armonic definește și astăzi o veritabilă osmoză cu simțul timbral, ambele susținute de vigoarea ritmică privind atacul pianistic al claviaturii. Săptămânile trecute, Iancsi Körössy a urcat pentru prima oară pe scena de concert de la Ateneul Român; a făcut-o în compania mai tânărului său coleg minunatul saxofonist
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
versuri magnifice era o străpungere stranie ca o acțiune curioasă în ultimul grad căci în urma străpungerii trupurile tinere se colorau deodată în roz și în portocaliu" (poemul perfect avea părul verde și haine de asemenea verzi). Altfel spus, poemul asigură osmoza între materie și spirit. De fapt, asistăm la o clasicizare a manierei avangardiste, la o deschidere a ei către moraliile inalienabile. Gimnastica verbului, acrobația la trapezul corespondențelor n-a obosit, însă a încetat a pretinde exclusivitatea, în beneficiul unei mărturii
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
cu peisajul său fabulos: discret intercalat în narațiune, chiar șters - Texas-ul doctorului interpretat de Richard Gere; în schimb tutelar în respirația de plein air - Mississippi-ul celor trei fugari. E una dintre rețetele de rezistență ale cinema-ului american, această osmoză regăsită, cînd nu e standardizată, a personajelor și spațiului lor definitoriu, cu surpriza că avantajul acuității în percepția naturii, în genere rezervată tradiționaliștilor, revine mai tinerilor cineaști. Partiturile scenaristice ascultă și ele de un gust comun al riscului și bravadei
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
ne povestește cum erau chipurile oamenilor ce le străbăteau, luminoase chiar și în groază, chiar și în mînie". Această "transmutare" era cu putință datorită unei credințe în Dumnezeu "nu doar din vîrful buzelor", mecanizată, ineficientă, ci substanțială sub semnul unei osmoze, căci nu doar omul are nevoie de Providență, ci și Providența are nevoie de om. E la mijloc un compromis între schema mistico-creștină și umanism, întrucît o grandoare antică se revarsă asupra viziunilor cosmogonice, o superbie a umanului se implică
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
republica literelor", la o cotă valorică înaltă (recunoscută și prin decernarea premiului Jorge Guillén pentru "originalitatea" și "caracterul înnoitor" al acestei opera prima). Poemele lui Llamazares (fără titlu, doar numerotate, pentru a sublinia unitatea ansamblului), creează, pe baza alternanței și osmozei de imagini plastice, evocări și reflecții, un univers poetic care se articulează și capătă sens pe "spirala timpului", unde se reunesc un "odinioară" mitic al originilor, un "ieri" al strămoșilor, un "astăzi" deziluzionant și un viitor previzibil, al eului emitent
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
crezut că s-a topit complet. Se abțineau să nu declanșeze explozia de senzații ce le cotropeau întregul organism. Era ca o trezire la viață, un sentiment devastator și, oricât ar fi dorit să mai întârzie momentul liniștirii vibrațiilor în osmoză, celor două trupuri unite ca într-un singur corp pentru eternitate nu mai aveau puterea și răbdarea necesară s-o facă. Implozia se declanșă cu toată intensitatea de care era capabilă, în cavitatea ascunsă de finețea mătăsoasă, devastată de lichidul
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
primul volum, Priveliștile, cumva asociat cu fluidul ("o piatră în apa memoriei"), "ascult în trecut" șs. n., R. B.ț; "memoria unei fete dansînd", unde primul cuvînt poate însemna, mai stîngaci, e drept, și "amintirea". Aceasta duce mai departe la osmoză, la permeabilitate generală sau fluiditate a (viziunii) lumii: "Noaptea, cu florile ei de lotus pe cer, / umflîndu-se și dezumflîndu-se. // Apoi ca o fîntînă tulburată încet te limpezești, / lichidul ia nu numai forma, dar și culoarea - / pînă la identificare - a Vasului
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
sau a neutralității, "un mod de a ignora realitatea". Proza din Punctul de inflexiune devine astfel un dens poem al depersonalizării, una din temele predilecte ale lui Norman Manea. E terenul pe care s-ar putea înregistra o relație de osmoză cu atmosfera și obsesiile din proza lui Kafka. Există o etapă, prima, a romancierului Norman Manea, puțin cunoscută, ca să nu zic aproape necunoscută criticilor mai tineri și Occidentului, pentru că prozatorul însuși a lăsat-o în umbră. În romanele "variantelor la
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
psihologică trebuie puse integral în slujba moralei și reflecției duhovnicești. Dimensiunea estetică a operei muzicale se proiectează și se exersează o vreme în solitudine, chiar fără învelirea conținutului într-un profil imanent, în timp ce dimensiunea etică se exprimă în plen, odată cu osmoza dintre fond și formă. Adevăratul transmițător de moralitate și spiritualitate în muzică nu se erijează într-un „medium” înrăit al valorilor tradiționale, dar nici într-un „profesionist” al înnoirilor radicale. A avea simțul moralei ori a investi opera cu o
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
din aburul pietrelor încinse din văzduhul văratec din verdele lumii și mă înhați de talie și mă valsezi prin odăi o, ridicolă bucurie a ploii, amăgitoareo, ascultă-mă viitorul a fost, a trecut am iubit - am pierdut Elegie amară, amară osmoză, tu moarte copacul vinelor e plin de apa vocii tale întoarcerea de neîntoarcere se urcă meniscul timpului stalactite și stalagmite se fac poemele ne umplem cu ieri copacul vinelor e plin de apa vocii tale întoarcere de neîntoarcere suntem doldora
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7775_a_9100]
-
prag de saturare psihologică. Din acel moment, se conturează două posibilități: ori convenția socială se schimbă și, în consecință, noțiunile de domeniu public și domeniu privat vor fi redefinite, ori, păstrîndu-se aceeași convenție, cele două zone vor intra într-o osmoză de pe urma căreia identitatea lor se va șterge. În acest caz, partea sacrosanctă a privatului va deveni tot mai publică, iar felia mediatică a afacerilor publice își va pierde tot mai mult transparența. Să hotărască cititorul în ce stadiu se află
Binefacerile secretului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8159_a_9484]
-
cuvînt ce permite să se pună, cu bună știință, tonul forței în serviciul incertitudinii". Lăsînd la o parte nota ironică pe care poetul francez o pune în joc, să admitem atributul de viață, ca să mă exprim astfel, al convingerilor noastre, osmoza lor cu un mediu care le pune mereu în cauză. Ele nu sînt inerte, mineralizate, semne moarte, ci factori ce se confruntă cu ambianța, suferă provocările acesteia. Ceea ce s-a afirmat în legătură cu credința religioasă, și anume că ea n-ar
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
Acel cutremur mutațional ("Tu trebuia să te cuprinzi/ De acel farmec sfânt") care să preschimbe iubirea și iubita în entități nepieritoare, nu a avut loc, și cele două sfere axiologice, ritmate o vreme armonic de către poet în speranța comuniunii și osmozei, au rămas tot timpul paralele și nu coincidente, iar acum se despart pentru totdeauna, plecând fiecare pe traiectoria destinului său: "uman, prea uman"pe de o parte, hyperionic pe de altă parte. Ritmicitatea este conflictuală, tragică. Este o disritmie care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
au dat putința descoperirii ei. Toată viața unui om poate fi redusă la buna sau proasta îmbinare dintre deschiderea ființei sale și descoperirea existenței altora. Indiferent că e vorba de oameni, de lucruri, de alte universuri sau de zei, buna osmoză dintre deschidere și descoperire dă măsura contactului nostru cu lumea. Iată așadar cîteva exemple terminologice din monografia pe care Walter Biemel i-a dedicat-o lui Heidegger. La mai bine de 30 de ani de la scrierea ei (1973), lucrarea rămîne
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
Simona-Grazia Dima Prietenia literară, sentiment ales și de preț, devine o realitate emoționantă atunci când se materializează într-un volum în care textele a doi scriitori dispăruți se prezintă într-o fericită osmoză, aproape în fuziune. Dacă Ioan Flora și Gheorghe Crăciun au fost, o viață, prieteni, afinitatea lor depășea, în chip evident, planul omenescului, pentru a conduce la o înțelegere superioară, matură, a literaturii. Este ceea ce explică, pe larg, cu atâta căldură
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
nouă ne sucombă, insesizabil, grăuntele de somn în care am sperat ca într-o izbăvire. lucrurile se fisurează, în timp ce, nevăzut, se primenesc, cască în noi buzele rănilor ca pe niște răsărituri prea timpurii, prea verzi pentru a putea fi tămăduitoare. osmoză când vei auzi tânguirea osului meu sacru, cum o pasăre ce-și pregătește înnoptarea, să știi că-n mine asfințitul e-o baltă fără fund, cu nuferi albi abia deschiși ce-și caută suflarea. se lasă ceața mult prea iute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
ploaie 70 hrană 71 neliniștea cântecului 72 puterea tăcerii 73 pierderea glasului 74 vrei tu? 75 noaptea cu vene îngroșate 76 băieții mei 77 nu mai sunt tânără 78 piatra 79 toamnă 80 nepoftita fiară 81 chirurgie 82 mângâios 83 osmoză 84 următoarea chemare 85 vremelnicie 86 durere 87 nicicând 88 arhanghelul gabriel 89 febra cântecului 90 viitorul culcuș 91 înțelesul ascuns 92 înțelepciunea pietrei 93 părinți și copii 94 iubind 96 lumi nenumite 97 caii din copilărie 98 hrană dulce-amară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
ca și de înstrăinarea totală a acestui nepot de văr primar al lui Dimitrie Caracostea. Aștern cu greutate pe hârtie cuvântul "înstrăinare", când e vorba de Franța, dar poate fi el evitat? Oricât de mare ar fi fost în trecut osmoza dintre cele două țări - și culturi -, faptul că între Paris și București există o distanță geografică de peste 2000 km, nu a fost și nu este lipsit de consecințe. Revelația acestui artist am avut-o la Paris, în ianuarie 1995, vizitându
Un pictor francez de origine română by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9454_a_10779]
-
urnă de pământ/ un ficus/ din care cad frunze și ea le adună/ și căruia-i leagănă crengile cu mâna/ în zilele fără vânt" (fiecare femeie). Mersul poeziei urmează un protocol suav, bemolilor emoționali adăugîndu-li-se o tristețe biologică sub semnul osmozei, atît de cutremurător naturale, între trup și spirit: "nici nu vreau să știu/ la ce se gândește străinul/ care mă ține de braț/ nici unde mă duce îngerul bătrân/ de care mă sprijin// iată răscrucea/ mai mult nici nu se
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
istoric, Mircea Djuvara făcea sublinierea esențială: „Într-o asemenea luptă, națiunea noastră trebuie să se afirme totodată și printr-o cultură proprie, adusă prinos umanității. O cultură națională se alimentează Însă Întotdeauna din ceva care este trainic În cultura universală. Osmoza culturilor este una dintre condițiile dezvoltării și a integrării lor În sistemul spiritual universal care dă viață și imbold În acțiunea omenirii civilizate de pretutindeni”. Filosoful român releva dubla importanță a traducerii acestor Lezioni di filosofia del dirito: pe de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Cunoștințele despre mașini și motoare trebuie insuflate de la o vârstă fragedă; nu se pot fura din mers mai târziu. Evident, te poți face mecanic la orice vârstă, dar nu toată lumea înțelege motoarele. Acesta e un lucru care trebuie dobândit prin osmoză, fără grabă, de-a lungul anilor. Parcă mașina în fața ușii biroului, astfel încât Motholeli să coboare cu scaunul cu rotile la umbră. Băiatul țâșni imediat să cerceteze un robinet de la capătul clădirii și trebui să fie chemat înapoi. — Locul acesta este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Era mai mult aer, puteai privi de jur împrejur în voie. Aici oamenii se cunosc ușor, foarte ușor. Își zic pe nume imediat. Carmina încearcă să se comporte normal, să fie în ton cu ceilalți deși simte că o adevărată osmoză nu se poate realiza. Sunt la fermă multe fete coborâte din satele lor de munte, să câștige acolo un ban pentru zestre. Sunt vesele, guralive și știu o mulțime de cântece, le vezi mereu grupuri, grupuri, deschise, prietenoase, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fierbinte. S-au plimbat împreună prin parc, aleile erau pline, pline de frunze, foșneau, trosneau sub pașii lor. Atunci a știut că dincolo de ezitările ei se va căsători cu Ovidiu, a crezut că era posibil între ei un proces de osmoză, el avea un sacou în carouri, părul de culoarea tutunului, pieptănat cu grijă, obrazul bărbierit cu multă atenție, ochii foarte blânzi, nu prea avea chef de vorbă, mergea alături de ea și răscolea cu vârful pantofilor mormanele de frunze, atunci ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Nemurirea (dacii se credeau nemuritori) ne vine, totuși, și de la romani, dovadă versul horațian: ,,Non omnis moriar” (Nu voi muri de tot). pe această cale strămoșească, zestre în procesul de formare a poporului român s-au suprapus, într-o perfectă osmoză, principiile bisericii creștine tradiționale, propovăduitoare a vieții veșnice de apoi. Cea mai înaltă întruchipare filozofică și artistică despre VIAȚĂ și MOARTE a poporului român o întâlnim în Miorița. Ciobanul - care știe că viața trebuie trăită și că moartea sosește la
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ceea ce le face, simultan, inoperante din punct de vedere epistemic)? Voi încerca să detaliez în cele ce urmează. De fapt, Japonia și-a pierdut caracterul religios (care, s-o recunoaștem deschis, n-a fost niciodată prea pronunțat), extras dintr-o osmoză a shintoismului animist și a budismului zen contemplativ. Continuând să meargă la altarele shinto și la templele budiste din imitația inerțială a unei tradiții al cărei sens îi scapă complet, niponul contemporan, chestionat în privința motivației actelor sale, se autodeclară "laic
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]