558 matches
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Radu Banciu a comentat, duminică seara, vizita lui Gerard Butler în România, deși publicul îl știa despărțit de Mădălina Ghenea. „Cei doi turturei ar fi înnoptat într-un loc mizerabil, numit Cabana cu pești, și s-au ospătat cu carne de porc și cu mici. Evident că el zice acum că l-a dat pe spate mâncarea românească. Deși e un zgârcit, e posibil totuși să se fi simțit bine, dar nu de la mititei, ci datorită Mădălinei. Ce
Ce spune Radu Banciu despre relația Mădălinei Ghenea cu Gerard Butler by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77735_a_79060]
-
Parmenia îl urmase la terasa cu mese din tablă rudimentară acoperite cu câte-o bucată de mușama care, Parmeniei, îi aduseseră pe loc aminte de creeația suprarealistă a pictorului expozant. Se așezaseră la una din mese, venise un fel de ospătară trăgând pofticios dintr-o țigară și-i întrebase cam răstit: - Consumați ceva? - Două beri, răspunsese lățosul... - Una!, i-o retezase Parmenia. - Bine. Una și-un pepsi - e bine, doamnă ? Ospătara, cu o ținută vestimentară de abia ieșită târâș dintr-o
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
se lumină ca un crin la răsăritul soarelui. Coborîșul de pe Dealul Ursului a fost mult mai greu decît urcușul, mai ales că fiecare trebuia să răspundă atît de apărarea propriului său spate, cît și de vacă. Și cum aceasta se ospătase din belșug cu iarbă proaspătă și făcuse un burdihan destul de mare, coborîrea ei pe coasta prăpăstioasă reprezenta o problemă. Dar toate se petrecură pînă la poalele dealului cum nu se poate mai bine. Acolo însă...cine-ar fi crezut una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
s-au hotărît să înnopteze în păduricea din vîrf. Pe domnița Oleana, ca să nu fugă, au legat-o de un copac și au dat-o în seama unui turc bătrîn. Dimineața, bătrînul a dezlegat-o ca să se poată spăla și ospăta. Domnița atîta a așteptat. De cum s-a văzut fără legături, a luat-o la fugă spre marginea prăpăstiei. Turcii, după ea. Tocmai atunci răsărea soarele. Și soarele s-a îndrăgostit de ea și, cînd a ajuns la marginea prăpăstiei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ei. În cea mai mare parte, acțiunea se desfășoară în fața grandioasei clădiri dintr-un orășel din noua Anglie, reședința familiei Mannon; un singur act se petrece pe puntea unui vas. Dacă asupra lui Atreu planează blestemul de a-și fi ospătat fratele, pe Tieste, cu bucate preparate din carnea propriilor săi copii, neamul Mannon este detestat fiindcă a așezat întotdeauna orgoliul deasupra altor sentimente omenești. Deoarece scenele de violență, rezultate din impulsuri pasionale (caracteristice tragedieiă, sunt mai puțin credibile în vremurile
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
balconului.Pe urma discuții,certuri, gelozie,ură,iubire,ură... In final desparțirea .Socrate spunea: „Dacă ai noroc să dai peste o femeie cumsecade ajungi bărbat fericit,dacă dai peste una afurisită,ajungi filosof”... Am salvat numeroase căsnicii. Continuară să se ospăteze în liniște.Savurară licoarea lui Bachus.Vinul avea un buchet exotic. Femeia și bărbatul întinereau în etape diferite. Se schimbase și vestimentația lor. Ținuta devenise specială pentru masa de seară. Erau trendy. Femeia remarcă faptul că bărbatul din fața ei semăna
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
o lecție. Cioara veni, ca și-n alte seri și se opri pe ogorul bătrânului țăran și Începu să scurme și să scoșure boabele și să le Înghită una câte una, fără s-o invite cineva la masă.Și se ospătă și se ospătă ca la ea acasă. Înainte de culcare, cioara Își primeni din nou penele, se privi mulțumită În oglindă și cânta veselă, deși se simțea puțin amețită. Dimineață când se trezi, prima ei grijă a fost să meargă În fața
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
veni, ca și-n alte seri și se opri pe ogorul bătrânului țăran și Începu să scurme și să scoșure boabele și să le Înghită una câte una, fără s-o invite cineva la masă.Și se ospătă și se ospătă ca la ea acasă. Înainte de culcare, cioara Își primeni din nou penele, se privi mulțumită În oglindă și cânta veselă, deși se simțea puțin amețită. Dimineață când se trezi, prima ei grijă a fost să meargă În fața oglinzii. Îi Îngheță
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Și era ziua aceea neasemuit de frumoasă: soarele strălucea bucuros, fluturii se opreau pe florile parfumate, păsările se Întreceau În triluri și izvoarele curgeau șușotind, de parcă povesteau ceva. La amiază bărbatul Își spălă palmele aspre și muncite și după ce se ospătă Împreună cu Cucu cu pâine și cu brânză, Își puse mâinile sub cap, să doarmă de amiază. Dar lui Cucu nu-i era somn, așa ca ieri ori alaltîieri... Asculta zgomotele pădurii și totul Îl fascina. La un moment dat, dintr-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pasăre săracă, care nu avea pene frumoase; penele ei erau cenușii. Ea stătea singură, neluată În seamă de suratele ei. Se uita pe rând la fiecare, asculta ce spun și nu spunea nimic. Aceea pasăre era privighetoarea. După ce s-au ospătat cu toatele, păsărilor le-a venit chef de dans. Dar unde și când s-a mai pomenit petrecere ori bal, fără lăutari? Ce lăutari! Doar erau păsări. Au hotărât să cânte pe rând, iar celelalte să joace. Rând pe rând, toate
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
că nu găsi nici o scrisoare, nici un bilet cu..., "din partea...". Doreau să-i mulțumească pentru gândul bun și să rămână anonimi. Cât mai stătu prin Bucura, coșurile și papornițele se adunau "anonim", îi făcu o parte generoasă și lui Toni, se ospăta și el pe săturate, pregăti o paporniță pentru București și restul puse la păstrat în frigidere. La București începură alergăturile notar, experți, întocmirea documentației, ministere, tribunal pentru înscriere... Telefoane, întâlniri, mese la restaurante... Îl ajutară mult cărțile de vizită strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
gusta frunzele, vor veni și suratele ei și viața i se va scurge prin rădăcinile care de-abia prinseseră putere. Ah! Ce masă copioasă! gândea omida. Se ruga să nu afle nimeni de locul găsit de ea, ca să se poată ospăta în voie, câteva zile bune. Ea știa că frunzele mature nu aveau aceeași sevă ca cele tinere. Iar de frunzele de nuc, nici nu se putea apropia! Brrrr! O luă frigul numai când se gândea la gustul iodat al frunzelor
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
Ortodoxist, pastelist, eticist, mitologizant, poetul nu va exclude totuși celebrarea farmecelor anatomice ale femeii iubite într-o sublimată și totuși mistuitoare posesiune: "Te dezgolesc și-n brațe îți strâng rotunda noapte/ Lumina cărnii pipăi cu degete de orb/ Și mâna ospătată cu sâni, culege șoaptă,/ Tot trupul cu migală de mângâieri să-ți sorb". Citatul ales de Nicolae Oprea anunță melosul sculptural și stilistica sinesteziilor din "Ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginară de V. Voiculescu", și nicidecum extremismul erotico-ludic al
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
În „salonul mortului”, așa cum credea ea că sună mai expresiv, Îi schimbă cu mare atenție bandajele iar peste rănile urâte presără praful de la cele câteva pastile de sulfamidă avute În casă, pentru un minut privi fața omului pe care Îl ospătase de câteva ori, pe când acesta era viu și puțini bărbați așa frumoși văzuse ca el, mai constată cât de aproape este viața de moarte, admise că toate-s așa cum numai Bunul Dumnezeu vrea, Închise „ușa” la loc și părăsi odaia
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Vasile Ilucă este mai mult decât un pretext, ea devenind un fel de personaj. Si nu unul secundar. Acolo, „La crâșma din drum”, există toate condițiile și toate îndemnurile pentru ca gura omului să mai facă și altceva decât să se ospăteze. Iar cărăușilor lui Ilucă nici nu le trebuie motive în plus, mai ales că printre dânșii se găsește un povestitor „ceva care nu se mai află” - cum ar spune conu Mihai. Acela nu e altul decât hâtrul moș Pâcu, mare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lăsați un locușor și pentru niște plăcinte, care ți se topesc în gură de bune ce-s. Nu duce grija asta, gospodino, că știm noi să ne luptăm cu așa un dușman - a răspuns Pâcu în numele tuturor. După ce s-au ospătat pe așezatelea, Pâcu s-a apucat să-și îndoape luleaua, arborând o mutră indiferentă. Ceilalți mai schimbau câte o vorbă două între ei, gustând din vreme în vreme din vinul fiert. Moș Dumitru părea absent de la tot ce se petrecea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cum e datul în lumea poveștilor, cei cărora le-a mers din plin trântesc un chiolhan de să se ducă vestea (printre meseni, ia ascultați ce nume: Dolofan-Voievod, Hulpav-Împărat, Mârlete-Voievod, Bramburel-Voievod, Gând-Împărat). Oamenii din întâmplările dramatice povestite în carte se ospătează, stau de vorbă, dar rămân uneori pe gânduri, cugetând la dragostea care te face să mai uiți de necazuri, la viață, la bătrânețe, la moartea care parcă-i o cumătră nimerită din când în când în bătătură. Seamănă între dânșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
aduce altul, plin, oi închina și eu. GÂND: Nu te grăbi, frate Hulpave, că este timp și sunt și bucate destule. HULPAV: Eu asta n-am de unde ști; ce-i mâncat e bun mâncat! GÂND: Cum ți-i voia! Luați, ospătați-vă și vă veseliți! (Toți mănâncă, rumoarea de circumstanță. Gras și Slab își fac negoțul lor. Pricină gustă, pare nedumerit, se uită la ceilalți. Gustă iar.) PRICINĂ: Hm... Asta oare ce-o mai fi? (gustă din nou, cu grijă) GRAS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a muiat de tot cuviosul! ILINCA (intră cu două străchini în mână. După ea Fira, cu un clondir și o căniță de lut): Iaca-i gata, ia! (trec la Sisoe, pun pe masă cele aduse) Poftește sfinția ta și te ospătează. SISOE (vine spre masă, se uită, adulmecă, trage un scăunel și se așază cam cu spatele către babe) Altă viață... (își face cruce, începe să mănânce) BABA FIRA: Ia haideți afară, că nu șade frumos să ne uităm în gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ochilor!” - mă gândeam, în timp ce mâncam cu atenție, să nu mă înec... Ne-am odihnit puțin și apoi, până o venit bătrâna cu mâncarea, noi am terminat treaba... Se lăsa o înserare cuminte... Bătrâna o întins masa din nou. În timp ce ne ospătam, bătrânul o deschis vorba: „Mai aveți mult de mers? De unde sunteți?” Noi ne-am uitat unul la altul și din priviri ne am înțeles să le spunem adevărul. Când Filip o terminat de povestit, pe obrajii bătrânilor curgeau lacrimi grele
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
un gospodar bun!”, se gândea moș Ion. Într-una din zile, se sfătuise cu doi prieteni de ai lui, care urmau să se ducă la părinții fetei pentru a se înțelege. Așa au și făcut. Gospodarii îi primiră și îi ospătară și, după ce mai sfătuiră ei bine, tatăl fetei le zise la plecare, ca să-i transmită mirelui, că-l vor aștepta să vină peste două zile. Era iarnă, frig și multă zăpadă. Curent electric la sate nu era. Se întuneca devreme
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
stăpânului, gudurându-se și arătându-și în acest fel întreaga afecțiune. Lăsând patrupedul dincolo de prag, străbătu întreaga casă până o întâlni pe Ina care robotea în bucătărie, urmărind mâncărurile ce clocoteau zorite pe aragaz. - Bună, draga mea! Cu ce ne ospătăm astăzi!? - Cu multe bunătăți, dar trebuie să mai așteptăm puțin până vine și Mihăiță de la școală. - Nu e nici o problemă! Până vine băiatul, vreau să-ți spun că suntem convocați de către colonelul Priboi mâine dimineață. Ne cere să-l luăm
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o mobilare adecvată. Zilele trecură una după alta și Ina aștepta numai un semn pentru a-l însoți pe Alex la casa visurilor sale. Ca să-i demonstreze soțului ei că ea nu uitase promisiunea făcută, în ziua sorocită, după ce-l ospătă cum se cuvine, îi aminti: - Astăzi putem merge la casa noastră? - Nu e posibil, trebuie să alerg pe șantier; s au ivit câteva probleme ce se cer urgent rezolvate. - Nu-i nimic, mergem mâine sau când vei hotărî tu. - În
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
se vor termina vreodată... Olga Ina puse scrisoarea pe noptieră, cu gândul ca seara, înainte de culcare, să o recitească. Trebuia să vină Alex la masă, Mihăiță de la școală și pe plita aragazului încă nu era mâncarea cu care să-i ospăteze pe cei doi bărbați ai ei. Curăță în grabă niște cartofi pe care îi tăie julienne, scoase câteva antricoate de porc, condimentate din ajun, ce așteptau în frigider, și cu o salată proaspătă, spera să le potolească foamea. Tocmai când
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Spre miezul nopții următoare se risipiră și ultimii nori, odată cu ceață groasă care limitase vizibilitatea, si o lună timidă, în primul pătrar, isi făcu apariția pe un cer limpede și plin de stele strălucitoare. Petrecură cu cântece și dansuri, se ospătară copios la lumină unor focuri a caror strălucire nu se putea distinge din larg și, pentru prima oară de mult timp încoace, bărbații și femeile din Bora Bora nutriră speranța că zeii erau dispuși să-i ajute să se întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]