142 matches
-
Înstărit, cu nume În satele de pe toată valea. Foc mare, de nestins la inima flăcăului, drept care primarul hotărăște o vedere a celor doi, iar cum, dintre toți, el era omul cel mai adîncit În treburi, n-a putut alege pentru ospeție În casa fetei decît o zi de miercuri. Gazdele s-au trezit cu chipuri noi la poartă și grijă mare: ce să le pună pe masă În zi de post? I-a scos Floare din Încurcătură, sărind iute și, cîtă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fiecare cu câte doi cai frumoși, opreau la poarta „Hanului cercetașului”. Ritualul și-a urmat calea ca și În seara precedentă. Numai că... Petrică, Într-un costum elegant, cu soția la braț, i-au Întâmpinat pe musafiri după toate regulile ospeției... ― Bine ați venit, dragii noștri dragi! Am vrea să vă știm cu sănătatea deplină. Suntem peste măsură de bucuroși că ne onorați invitația... Vă rugăm să poftiți În Hanul nostru - i-a Îmbiat Petrică. După ce s-au consumat momentele de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de oameni cu tot felul de vârste, și văd sexele diferite, și soldați trecând cu pasul târâș și preoți cu bărbile lungi și cărunte și mi se par toți că sunt aceiași." (p. 70) Nu tot așa rămînem, toți, în ospeție la acest vag și solemn altă dată? Cilibi Moise, Chimiță, Sînge-Rece, Bărbucică sau Ibric erau oamenii lui, de neam amestecat. Un cinism șăgalnic, dacă i se poate spune așa, e rețeta vieții lor, și-a vieții lîngă ei. Într-un
Domnul B. by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7943_a_9268]
-
epigon al lui Dimov. Ceea ce categoric nu e. Așa cum sunt tipărite aici, unele sub altele, în bloc, versurile din 1, 2, 3 sau... aduc mai mult decât e cazul cu acelea din poemele de largă respirație din 7 proze. Cu Ospeție, cu Vârcolacul și Clotilda, cu Lili și densitatea. În fine. Sigur că la o lectură atentă diferențele se observă cu ușurință. Dar, știind eu câte ceva despre cât de atent se citește la noi, prefer să suflu și-n iaurt. Mai
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
n-avem, decît încolțind, cînd și cînd, din cine știe ce semințe răzlețe, romane ale familiei, nu-mi ies la socoteală, dacă stau bine să mă gîndesc, nici prea multe cărți ale musafirului. Povești cu tineri încă nerostuiți, trecînd prin Capitală-n ospeție, și bătrîni tutelari. Le-am întîlnit în atîtea și atîtea contes de vie care poetizează, de obicei, în mărturisirile scriitorilor, răscrucile de traseu literar, dar nu m-aș fi așteptat, nicidecum, să le recupereze un prozator la debut. O prozatoare
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
flori 5, și anume atunci când le bate ceasul. Și tocmai prin aceasta ești tu mai mare decât tine însăți: prin faptul că te afli acolo, integrată în operă, și nu ca autor. Empirismul este pus cu capul în jos, din cauza ospeției tale în lucrare. Zilele se scurg, dar nu se duc și nu se schimbă. Tu te afli în același timp în locuri diferite. Veșnică e lumea aceasta întru totul fulgurantă (așa cum în viață e doar fulgerul). Prin urmare, poți s-
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
din Piața Libertății sunt în limbile latină și germană, dar există câteva și în franceză. În patrimoniul B.J.T. există aproape 1 000 de cărți străine din secolul al XIII-lea. Axa culturală Grein - Timișoara l Artiști și oficiali austrieci în ospeție Joi seara a sosit la Timișoara o delegație din Grein/Austria, alcătuită din 45 de persoane - membri ai unor ansambluri folclorice și trupe de teatru, dar și consilieri locali ai orașului austriac, a precizat dna Jana Lavrits, purtător de cuvânt
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
mai 2016 Toate Articolele Autorului Ocoleste-ma , furtună , Nu ai loc la mine-n suflet ! L-am umplut cu sărbătoare , Cu seninul cer de iunie . Nu te-abate -n drum de seară , Pe la ușă casei mele , Nu te vreau în ospeție , N-ai să-mi intri în odaie ! Ocoleste-ma , furtună , Lacrimi , vă alung din mine ! Vreau să râd , și ochii limpezi Să se bucure de soare ! Să m-adie vântul verii , Serile să-mi dea răcoare . Vreau iubire , nu furtună
OCOLESTE-MA , FURTUNA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385152_a_386481]
-
Prezența voastră ne făcu plăcere, iar plecarea voastră ne-aduce doar păreri de rău. Deci, asta era, își zise Mărțișor. Adică... plecați acasă, puișori! Stai, mărite împărat, că mai avem puțină treabă! Calm, se înclină și zise: - Vă mulțumim de ospeție și ne pregătim de plecare. Vrem să ne luăm rămas bun de la cei de față și de la cei care nu sunt de față. - Ce vrei să spui? se încruntă împăratul. - Dacă nu e cu supărare, vrem s-o salutăm și
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
nu, Măria Ta, zise răspicat Mărțișor. Nu voi pleca până nu o văd! Vreau să vorbesc cu ea, să știu dacă mă mai iubește și dacă mai dorește să vină-n țara mea. - Străin necugetat, tună împăratul, de ce nesocotești legile ospeției? Te-am onorat atâta și asta ți-e răsplata? - Stai, prietene, interveni rapid căpitanul Zefir, eu am uitat să vă transmit mesajul prințesei: că va pleca în țara voastră când îi va trece supărarea. Eu voi veni cu ea... Dar
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
ieși la iveală. — Nu-ți fie teamă, fiule, grăi Metodiu. Domnul tătar e om de treabă. Apoi, întorcându-se spre hanul cel tânăr: — Vom veni la tine și te vom cinsti, dar nu mult, căci alte gânduri decât cele ale ospeției ne mână drumurile. Pulvis et umbra sumus! — Amen! - răspunse tătarul, dând pinteni calului. După vreun ceas bun de călărit în goană, pe deșelate, hoarda toată și cei doi călugări ajunseră în tabăra tătărască. De cum pătrunseră printre corturi, nu mică fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să soarbă, când tril de păsărele-aud. Iar mugurii apar pe ramuri să-mbrace pomii, să dea viață. Puhoi de gâze, zeci de neamuri roiesc în calda dimineață. Răsună multă veselie prin munți, păduri sau în oraș. Cârduri de oi în ospeție vin ca să pască pe imaș. Alei prin parc devin iar pline cu-ndrăgostiții mână-n mână, ce doruri vin ca să-și aline în dup-amiezi de săptămână. Atâta dor de trai renaște în noi, ca Sfântă Înviere încununată-n zi
RENAȘTERE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364344_a_365673]
-
cu ceva fără doar și poate că o voi face! -În noaptea aceasta sosește în Ierusalim o mică caravană care aduce cu ea, pe lângă niște mărfuri obișnute, doi oameni ai mei de foarte mare încredere iar casa unde stau în ospeție nu mai are camere de închiriat deoarece după cum știi, Ierusalimul e arhiplin de Pesah. Dă-mi te rog una sau două adrese sigure din fieful vostru ca să-mi cazez acolo pe cei doi oameni. Voi trimite doi slujitori ai mei
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
spart-o. Cu câtă bunătate istovul Mi-ai mustrat: ''Marto, Marto...!'' Voiam ce nimeni n-a gândit, la prânzul meu de cină să-Ți aduc în blide aurite, argintate cea mai gustoasă slovă din bucate, ca unui împărat cinstindu-Ți ospeția. N-am fost nepăsătoare, deși nu Te-ascultam, lângă picioare, precum Maria. Tu nu știai când îi vorbeai de moarte, cum inima-mi rupeai în două Marte. Când eu îți roboteam cea mai aleasă cină, Tu îi vorbeai de-o
POEME ÎNDURERATE de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361133_a_362462]
-
Publicat în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului De Ziua Unirii Principatelor Române, pe 24 ianuarie 2014, Forumul Muzical Român și-a laureat fruntașii deciși dintr-o pleiadă, într-un ceremonial de elevanță care a primit ospeția pe măsură a Operei Comice pentru Copii. Este un eveniment cu istorie, inițiat de directorul fondator Smaranda Oțeanu Bunea, la care s-a premiat o seamă notabilă de personalități sprijinitoare și făptuitoare ale actului cultural, artistic musical și coregrafic românesc
A XIV-A EDIŢIE A PREMIILOR FORUMULUI MUZICAL ROMÂN (24 IANUARIE 2014, OPERA COMICĂ PENTRU COPII, BUCUREŞTI) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364125_a_365454]
-
pătrundem: Divinitatea, apa, crinul (lumea vegetală), crucea, piatra. Ea amintește de Fântâna Samarinencei din Biblie, fiind o dovadă a protejării acestui spațiu mirific de către Iisus Hristos și Mama Sa, a apei vii care este pentru omenire Credința în Iisus, a ospeției, a purității. Este totodată un avertisment că pentru a te putea bucura de darurile presărate de Dumnezeu în acest loc ai nevoie de purificare și de credință în Dumnezeu. Este adăpostită de o căsuță din piatră cu porți de fier
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Am clădit un vis, drum suspendat și îl străbat pe vârfuri, temătoare. Și sufletu-mi de vajnic acrobat suportă-arsura căii roditoare. Acolo-ntre culori de curcubeu cu mâinile în echilibru, eu, crucea mi-o veghez mereu puternică asemeni unui tigru. Ospeție Alege, din bunurile mele, dobândite după amar de vremi! Alege, bătrânule mag! Uite, un colț de inimă! E tot ce mi-a rămas, omenind călătorii... Ia-l tu! Mai am și bucuria cântării. Ți-o închin ție! Păsările sufletului meu
ÎNGERUL PĂZITOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367377_a_368706]
-
și primitor! Mulți dintre artiștii noștri au poposit vreodată la hanul Irinei. Cei care nu se numără și nu se vor număra niciodată printre ei, niciodată n-au să știe ce au pierdut! Plutește la Irina o aromă a călătoriilor, ospețiilor și petrecerilor de altădată. Este adusă vârsta frumuseții statorniciei altui timp, în ambianța civilizației moderne de acum. Miresmele culturii țărănești, ale tradiției petrecerilor - nunți, cumetrii, ori obștești rânduieli creștine - nu sunt rupte de armonia unui loc specific de popas, cu
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
crea Adrian Păunescu, dar pot să spun că ea era infimă prin comparație cu trăirile duhovnicești pe care le aveau toți vecinii când poposea la noi câte un călugăr athonit. Și s-a întâmplat în trei rânduri să avem în ospeție călugări veniți de la schitul Prodromu din Sfântul Munte. Așa am aflat că numărul viețuitorilor români din munte s-a împuținat drastic după război, existând chiar pericolul ca Prodromu să fie preluat de greci după moartea starețului. Atunci părintele Dometie Trihenea
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
a dat cuvântul, fără să-l cer. Imediat Florin Cârlan și Ilie Bratu au început să vocifereze din sala goală: „Ce caută acesta la congresul nostru?!”. Deci era congresul „lor”, și nu al lui Napoleon Săvescu sau al oaspeților. (Apropo, ospeții, de la dl Liviu Sofonea din România la Viorel Roman din Germania, au participat și la Simpozionul Internațional „Cucuteni-5000. Redivivus”, cu peste 300 de participanți, care s-a desfășurat la Suceava în perioada 12-15 septembrie 2013, simpozion ajuns la a opta
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
viața omului. Un popas la stâna Sesie ne face să întâlnim animale și păstori blânzi și primitori, bucuroși să aibă oaspeți aici în frumusețea și singurătatea muntelui. Călătoria noastră pe munte sfârșește la stâna turistică Borcutu, unde ne așteaptă darurile ospeției: colac frumos împletit, sare, zmeurată și mesele pline de urdă, caș, ciorbă de miel cu înjintuit, saramură de păstrăv, mămăliguță. Și pentru că viața păstorului nu este despărțită de cea a cântecului și pentru a spori atmosfera de sărbătoare, masa este
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
îi spun că iudeii nu au nimic în comun cu cei din Samaria din motive religioase. Samarineanul este deci un străin, care făcândui-se milă de cel căzut i-a legat acestuia rănile și l-a dus la o casă de ospeție unde l-a predat stăpânului casei pentru îngrijire, dându-i acestuia două monede și spunând acestuia că atunci când se va întoarce va mai plăti ce se cuvenea. Întrebarea lui Iisus pusă celui cu care conversa a fost despre cine credea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-10) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355024_a_356353]
-
1940 din 23 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului te anunț că a înflorit liliacul tot în buchete buchetele că și visele mele răscolind trăiri amintiri în culori de violet ce mi-au luat sufletul amanet... nu vrei să vii în ospeție să te adorm într-o beție a dulcelui parfum de floare în miazăzi sau pe răcoare? hai, vino să dăm norocului noroc în două, trei sau cinci petale tăcerea fie prooroc când noi ne risipim pe cale. Referință Bibliografica: A înflorit
A INFLORIT LILIACUL... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370808_a_372137]
-
așa că Radu și-a sunat fiica cea mare, care a venit și ne-a luat din centrul orașului cu propria sa mașină. Odată ajunși acasă, eu m-am retras spre dormitor pentru a mă culca, tinerii rămânând să-și termine ospeția. Unul dintre ei era patronul unei societăți de construcții și locuia într-o localitate la vreo treizeci de kilometri distanță în afara orașului, așa că Mariana, a trebuit să urce din nou la volan să-l ducă acasă. Abia pe la ora trei
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
nume Iosif Armaș . Acesta este în prezent arestat și în proces la DNA . Problema este că dimineață acest Iosif Armaș își bea coniacul acasă la Adrian Nastase cu care puneau la cale viitoarele lovituri , iar seara același Armaș primea în ospeție în vila să din centrul Bucureștiului pe Vasile Blaga , devenit ministru de Interne și pe chestorul Petre Toba cu care punea la cale alte combinații . Adică mafia devenise transpartinica ...Ulterior Iosf Armaș comunica periodic telefonic cu chestorul Petre Toba . Asta
FANTOMELE KGB-GRU SI RETELELE SECURISTO- PSEUDO- LEGIONARE ! de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354505_a_355834]