393 matches
-
undeva la extremele iadului boreal. Acolo, la masa aspră, unde seara se înghesuiau până la 10 ofițeri și la lumina puțină, Weiss acoperea caietele lui cu o algebră indescifrabilă pentru cei mai mulți colegi matematicieni : cu partitura (libret și muzică) a cântecelor sale ostășești. Succesul trebuie să fi fost mare. Pentru unele din ele, ajunse în scurt timp populare, fusese citat pe divizie. Puține însă au fost găsite în bagajele înapoiate familiei. Aceste cântece nu sunt însă pierdute. Devenit bunul tuturor camarazilor, ca muniția
O colaborare necunoscută a lui Ion Barbu by Dan Barbilian () [Corola-journal/Journalistic/3374_a_4699]
-
a poziției netulburat „reacționare” a tatălui, rămas aici. Toate acestea i-au pricinuit, nu peste multă vreme, necazuri în lanț: excluderea din presă, interzicerea semnăturii și nu doar atât. Până atunci îi apărea însă, în 1952, „un volumaș de schițe ostășești” intitulat, inechivoc, Servim Republica Populară Română!, ceea ce tânărul autor chiar făcea, ca militar în stagiu, la Cluj, încadrat în armata sa de cavalerie și apoi la o redacție ostășească. Volumul cu servirea Republicii îl semnase totuși Radu Costin, fie pentru că
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
Până atunci îi apărea însă, în 1952, „un volumaș de schițe ostășești” intitulat, inechivoc, Servim Republica Populară Română!, ceea ce tânărul autor chiar făcea, ca militar în stagiu, la Cluj, încadrat în armata sa de cavalerie și apoi la o redacție ostășească. Volumul cu servirea Republicii îl semnase totuși Radu Costin, fie pentru că nu se fixase încă asupra numelui literar, fie pentru că, tocmai dimpotrivă, se fixase și ținea mult la el. Prea mult pentru a-l fi folosit ca să semneze acel Servim
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
acolo și se văzu pentru ultima oară cu prietenul său Alecsa. Bunica mea dinspre tată era născută Apostol. Un văr al tatei colonelul Pavel Apostol avea un fiu Daniel căruia i-am fost încredințat ca flăcău să-mi fac instruirea ostășească în tabăra Cazacilor zaporojeni dela Pragurile Niprului. Datorită lui am fost luat în seamă acolo de hatmanul Ivan Stepanovici Mazeppa care mă trimise cu încuviințarea tatei țarului Petru la Moscova pentru a urma Școala de Ofițeri. Profesorilor nu le eram
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
Canal la Casa Poporului, educația prin muncă din armată a dat naștere șantierelor kaki populate de brigăzile de diribau" (EZ, 15.01.2006); "Tinerii încorporați în aceste detașamente de muncă (la diribau cum mai erau denumite aceste unități în argoul ostășesc) lucrau în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii (între 1950-1956 a purtat denumirea Serviciul Muncii) din Ministerul Construcțiilor" (EZ, 26.08.2006). În comentariile cititorilor sau în alte articole apare și varianta dilibau: Am făcut 16 luni de armată la dilibau
Diribau by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10220_a_11545]
-
publice: buletinul prețurilor și buletinele căilor ferate, ale industriei farmaceutice, alimentare, sticlei, tricotajelor, mineritului, ale serviciilor sanitare, cooperației, trupelor de infanterie și ale cluburilor de fotbal, publicațiile comitetelor de agronomi, meseriași și astronomi, calendarele competițiilor sportive, revistele de pionieri, gazetele ostășești, documente clasificate, de uz intern (evidențe contabile, controlul mărfurilor), ziarul „bursei horticole” și cele de la Uzina Mecanică Muscel („Metalurgistul”) sau de la Întreprinderea de Construcții și Montaje Siderurgice din Galați, înscrisuri oficiale, tot ce ține de lumea brevetelor, de automobile, administrație
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
te-mbracă-n hiacintă... CUCERIRE De-a lungul nepăsării acestei reci naturi, Spre nevăzutul unde arpegii de fanfare Desfac în foi sonore o limpede chemare Vom merge în armură de fier, încinși și duri. Ca nu cumva sub dârza trufie ostășească Să se adune umbra sau plumbul unui nor, Vom încrusta viziunii aprinsul Kohinor Și vom lăsa ca ochiul de foc să ne orbească; Un somn năuc ne-o duce pe drumul mort, îngust, Dar ființa noastră pură desprinsă de gândire
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din vatra Neamului. Sacrificiile enorme în jertfe umane de pe Frontul de Est, expresia supremăa spiritului de credință față de Patrie, rămân doar memorie îndoliată, arhivată în documentele reci, incompatibile cu orice urmă de însuflețire. Nici măcar de cinstirea cuvenită, prin amenajarea cimitirelor ostășești în câmpiile calmuce, pline de osemintele jertfitorilor Neamului, și de înălțarea monumentelor de pioasă aducere aminte nu au avut parte sutele de mii de ostași-eroi, constată cu revoltă justificată, parcurgând de două ori traseele armatei noastre pe Frontul de Răsărit
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
nedisimulat, în carne și oase, avea să-l înfrunte, și în numele nefericitului său tovarăș de armă, Constantin Hogaș, consăteanul alături de care Grigore nutrise o împlinire rămasă, ca o fatalitate, încă în stadiul de aspirație. Constantin Hogaș și-a făcut datoria ostășească pe Frontul de Răsărit, hrănindu-și curajul și forța în luptă cu speranță și cu mândria că, dacă se va întâmpla asta, va fi pus și el brațul la salvarea fraților de neam de peste Prut. Osârdia lui soldățească n-a
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
muzică, jocuri, ocazie când se mânca mămăligă și fasole și se bea cafea. Această sărbătoare a fost surprinsă, descrisă și de Dimitrie Cantemir (numind-o Hidirles) : « Iar la poporul turc ziua sfanțului Gheorghe este semn sau rânduiala, la începutul campaniei ostășești, pentru scoaterea căilor la pășunat, plecarea din încartiruirile de iarnă și altele. În decretele sultanului, prin care se declară război dușmanului, s-a obișnuit să se indice această zi când toate oștirile trebuiau să se echipeze și să se întrunească
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
un oraș în care aproape toți locuitorii erau muncitori textiliști și-a căutat mai întâi de toate locul său, singurul în care i se puteau cristaliza idealurile. Și l-a aflat la ansamblul „Suveica”. Începând cu ritmurile fanfarei și cadența ostășească a pasului de defilare, tamburul major Mihai Drimbe s-a dedicat total brigăzilor artistice muncitorești, cum era pe atunci, pe care le-a cernut cu o sită deasă. Strânse într-un mănunchi, florile au corole cu văpăi de culori, beții
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
războiului s-a căsătorit cu o rucăreancă, Ortansa Năstăsescu, dintr-o veche familie de moșneni, devenind fiu adoptiv și activ al acestei frumoase și străvechi așezări românești și a Muscelului. Colonelul Muțiu, în cei aproape 32 de ani de carieră ostășească, a făcut parte din cadrul Regimentului 30 Dorobanți cu garnizoana în orașul Câmpulung Muscel iar apoi, după restructurarea organizatorică a fost numit comandant al Regimentului 4 Dorobanți-Argeș. Pe parcursul întregi cariere, în ierarhia superioară a armatei române, a activat și ocupat funcții
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
elocinței, în care Sfântul Ioan Gură de Aur a rămas neîntrecut, atât atunci când era avocat laic cât și ca Arhiepiscop (Patriarh) al Constantinopolului. El compară plastic confruntările retorice cu adversarii cu lupta dusă pe câmpurile de bătălie militare, cu armele ostășești. Sfaturile acestea, ca de altfel și tot restul lucrării, cu foarte mici excepții, se dovedesc a fi foarte ziditoare și preotului de azi, confruntat cu ereziile mai vechi și mai noi, cu păcatele și patimile mai vechi și mai noi
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
vremuri”. Probabil că toate aceste întrebări rostite de mine, și poate și altele, nerostite de unii, vor primi cândva un răspuns, atunci când generalul Mircea Chelaru va găsi de cuviință să-și scrie memoriile. Până atunci însă, după un vechi obicei ostășesc, nu putem spune decât: Onorul la General! Și, desigur, toate urările de bine Marianei Cristescu, cea care a îngrijit și coordonat volumul punând „o bucățică” din sufletul ei mare la temelia unui asemenea demers lăudabil. NICOLAE BALINT (*)Volum editat și
EDITORIAL DE NICOLAE BALINT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363133_a_364462]
-
În 1849, porucicul Alexandru D. Macedonski este înaintat la gradul de căpitan, iar în 1851 primește comandă unei companii în Batalionul model al Oștirii Țării Românești. În anii 1850-1851, Al. D. Macedonski traduce din rusește și i se editează „Reglement ostășesc de slujba infanteriei (Cartea I, Partea ÎI, 1-2); Suplement la Scoala recruților de pedestrime (Cap.II. - Încărcarea puștilor)” la solicitarea oficialității, pentru uzul Școlii Militare Naționale. După alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza în fruntea Țării Românești, datorită meritelor sale profesionale
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
regele Bela al IV-lea cheamă Ordiunul Cavalerilor Ioaniți (sau ospitalieri) cu magistrul Rembald, cărora le cedează, în anumite condiții, întreaga Țară a Severinului, acordându-le și alte avantaje. În această situație, opțiunea regală nu este întâmplătoare, cunoscute fiind calitățile ostășești ale acestor călugări - militari și cu deosebire priceperea lor în construirea și apărarea fortificațiilor 12, calități de altfel menționate de regele maghiar într-o scrisoare din 1254, către papă, în care arată că împotriva pericolului tătăresc nu avusese nici un sprijin
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
îmbibat de sângele strămoșilor, pentru Pădureanca, Mara, Zamfira, Fefeleaga și Rada și pentru bolta înstelată a Basarbiei și Fetele de la Căpâlna, pentru Universitățile din București, Cluj, Iași și pentru bunătatea și cumințenia țăranului, pentru Monumentul Eroilor de la Păuliș și uniforma ostășească, pentru Davila și Dongoroz și pentru fântâna cu cumpănă și cu apă limpede și rece din mijlocul satului, pentru colacul împletit și paos, Pentru lancea și gorunul lui Horea, pentru stuful, crapii, nuferii și pelicanii Deltei, pentru Blaga, Cioran și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Politehnicile din Timișoara și Craiova, pentru vioara lui Enescu, ploaia ce pică-n obraz, arcușul lui Drăgoi și serile Rugului Aprins de la Antim, pentru limba vechilor cazanii, pentru Alba Iulia, Roșia Montană, Crișul Negru și albastrul de Voroneț, pentru marșurile ostășești și cântecele patriotice, pentru Zdreanță și Patrocle, pentru petrolul de la Ploiești și Cheile Nerei, pentru Paleologu și Țițeica, pentru clop, catrință, cojoc și brâu, și pentru Băile Herculane, Băile Felix și Băile Tușnad, pentru Mitică și Cațavencu, pentru Călimănești, Borsec
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
din antichitate. Cu alte cuvinte, există și o “deontologie” a războiului, care, după unii istorici, justifică prezența Armatei Române departe de Nistru, hotarul românesc din partea de răsărit. Așa se explică aflarea Volgăi și a Donului ca zone extreme pentru calvarul ostășesc al românilor, în campania din 1942-1943. Despre o istorie vie, obținută nu doar prin documente, ci mai ales prin viu grai, având ca “surse” târzii pe unii dintre combatanții ce au supraviețuit norocos măcelurilor umane de pe Frontul de Răsărit, veți
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
o istorie absolut dramatică a acestei fortificații. Dar ce nu-i tragic, când e vorba de război?! Moșul Matei era copil pe atunci, abia întors din refugiu. Și ne mărturisește că nu încetează să-l urmărească imaginea frânturilor de trupurui ostășești din preajma acestei cazemate, aflată în vecinătatea casei lui.” Multă vreme, după ruperea frontului, se vedeau printre buruienile din preajma cazematei țeste omenești, împraștiate precum bostanii, toamna”, rostește el zguduitoarea propoziție. Cică la primul atac rusesc, militarii din cazemată (artilieriști și mitraliori
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
alt om și îl salută. Sergentul din poezie, omul întâlnit, răspunde la salut și-și dezvelește pieptul acoperit de medalii. Se-ntoarce regimentul și dă onorul, povestește poetul una din scenele războiului de independență. Notez în minte și inimă: Salutul ostășesc - filă de istorie. // Am învățat, așadar, tema cea nouă. O aplic cu toată răspunderea în fața sergentului de serviciu, care vine cu brațele grele de scrisori. Citesc dintr-o privire mesajul din vederea globală cu județul. «Salutări de la Măriuca!». Răspund urgent
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
retorică: „Ce s-ar fi întâmplat în istoria noastră, dacă nu se respingea șansa divină de pregătire prin trezirea Oastei Domnului pentru marea confruntare cu ateismul militant comunist?” În orice caz, cuvintele lui Iosif Trifa străbat peste timp, prin salutul ostășesc „Slăvit să fie Domnul! Amin.” Rusia, octombrie 1988 În caleidoscopul subiectelor din cartea „Pași spre lumină” se distinge evocarea unei călătorii a autorului, în Rusia lui Gorbaciov, într-o perioadă de avânt a perestroikăi, care a marcat începutul sfârșitului sistemului
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
de frumusețe (la „Muncă, tinerețe, frumusețe”, organizat de UTC, în finala de la Costinești - era nebunie, se dormea noaptea pe bănci pentru a se ține locuri!), folclor, cele mai importante festivaluri de muzică ușoară interjudețene, cum se numeau, concursuri de cântece ostășești și ale sindicatelor... Doar după 1990 am acceptat să oficiez la evenimente gen nunți sau botezuri, dar rar, la cele cu adevărat importante (din punctul meu de vedere). După 1990 am prezentat mai toate marile concursuri de frumusețe, începând cu
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba română, în locul scrierii chirilice, și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române,Lexiconul de la Buda. Deviza Școlii Ardelene a fost "Virtus Romana Rediviva" (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba și credința străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară. Principalele centre au fost: Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuș, Năsăud. Reprezentanții cei mai notabili au fost: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Ion
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
ființei naționale. Prezența preoților în Armata țării este mai mult decât necesară, căci prin misiunea lor aceștia au îndatorirea de a face educație religioasă. În structurile militare, educația religioasă este componentă a programului de fortificare morală, de dezvoltare a virtuților ostășești, de înțelegere a menirii militarilor în viața societății, a poporului pe care îl slujesc. Însoțirea militarilor de către preot în misiunile internaționale cu caracter umanitar în cadrul NATO, pe câmpul de luptă, întregește asigurarea asistenței religioase în armata noastră, căci preotul nu
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]