822 matches
-
adevărata durere ce te străbate în acel moment. Și dincolo de iertare îi ceri ajutorul necondiționat, ajutor pe care chiar El ți l-a promis când a zis să-i pui pe umeri toată povara ta. "Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi ".(Matei, cap 11, versetul 28). Îl strigi de câte ori ai nevoie să te sprijini de umărul Său, să te cuibărești în brațele sale încărcate de iubire și să te simți ocrotit. Ca să
RUGĂCIUNEA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/_rugaciunea_cornelia_viju_1330981823.html [Corola-blog/BlogPost/354753_a_356082]
-
Trist joc de oglinzi regizat de moarte. Nu te recunoști și îți pari un altul obsedat mereu ca tot mai departe să-ți fie saltul. Mai găsești un ciob ce bizar te-arată. Alte trăsături și altă privire, cu ochi osteniți și fața fardată de-a ta menire. Prea puțin zărești. Împrejur e ceață și un frig cumplit sângele-îți usucă. Numai din instinct mâinile se-agață de tot ce-apucă. Te-ntristezi văzând pletele-ți cărunte. Ți-e chipul sculptat de
SUFLETUL CÂNTÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1444934965.html [Corola-blog/BlogPost/372552_a_373881]
-
Cu palmele-ți de fluturi Să mângâi valul rece, Pe-ntinderi de lumină,... albastre, spre liman. Eu am uitat, Măiastro, Că mi-ai cântat pe umeri, În dimineți senine, când vântul m-adia. Mi-ai pus dulceța verii, pe pleoapa ostenită; Nectar din floarea vieții, Pe buzele de jar. Citește mai mult Eu nu mai știu, Măiastro, Când mi-ai cântat la tâmplă;Iar aripa-ți ca neauaM-a îmbrăcat în har.În nopțile de smoală,De mi-ai fost faclă-aprinsă
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
păgân.Cu palmele-ți de fluturiSă mângâi valul rece,Pe-ntinderi de lumină,... albastre, spre liman. Eu am uitat, Măiastro,Că mi-ai cântat pe umeri, În dimineți senine, când vântul m-adia.Mi-ai pus dulceța verii, pe pleoapa ostenită;Nectar din floarea vieții,Pe buzele de jar.... XIII. CÂND VINE PRIMĂVARA, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017. Când Primăvara vine Desculță, peste câmpuri, Râzând ca o copilă Cu pletele în vânt; Suavă
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
o Doină și-un Cântec de dor!. . . E-n Mai și în trup îmi pătrunde al vieții năvalnic șuvoi, Se tulbură-a inimii unde, când știu ce departe-s de voi!. . . Trudesc și. . .privesc primăvara, mai sorb optimism și puteri, Ostenit, îmi privesc chipul seara: nu sunt cel ce-am fost până ieri! E-n Mai, primăvara-i acasă, gătită cu flori parfumate, Dar nu e la fel de frumoasă ca-n Țara, unde altfel sunt toate!. . . = Luna Mai a venit cu soare
N MAI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/E_n_mai_ionel_davidiuc_1342980923.html [Corola-blog/BlogPost/340456_a_341785]
-
trebuie confundate și nici interpretate antitetic. Indiferent de etnie sau de națiune, societatea primește cetățeni, muncitori și cumpărători, Biserica primește credincioși, postitori și milostivi; societatea cere pașaport, Biserica cere mărturisire de credință (botez). Hristos spune: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi” (Matei XI, 28). Ziaristul francez mai notează că non-ortodocșii sînt atrași de Biserica ortodoxă, însă nu înțeleg motivul atracției. Dacă oamenii ar fi vrut „cîntări mărețe” ar fi mers la operă
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie by http://uzp.org.ro/biserica-ortodoxa-este-chipul-unirii-unii-francezi-habar-n-au-de-aceasta-maretie/ [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
Acasa > Poezie > Credinta > TRUP ȘI SUFLET CHINUI Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Se frâng lacrimi printre gene, Cerul pare ostenit, Iar pământul parcă geme... Sufletul mi-e cătrănit! Mă-ngenunche iar suspinul, Gându-mi este răvășit... Vreau să nu mai văd declinul Și nici chipul chinuit! Curg priviri pe dalbe file Și pe trupu-ți răstignit... Nu mai vreau și alte
TRUP ŞI SUFLET CHINUI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1459691297.html [Corola-blog/BlogPost/381100_a_382429]
-
fiecare are universul său”; „Oamenii trebuie să uite că nu au aripi și să învețe să zboare”; „Ce-i pasă vântului de ploi dacă nu plouă cu iubire?”; „Aș vrea să-i scriu dorului în neuitare”; „Omul plânge cu clipe ostenite. Cerul plânge cu eternitate”; Când plouă cu neliniști, învelește-te cu cerul”; „Poetul nu se vindecă de nemurire”; „Poezia este arta de a transforma cuvintele în note muzicale pentru a descrie cântecul lăuntric al poetului”; „Ești poet atunci când zidești eternitatea
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1485938820.html [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș - cel care a ajuns, în urmă cu douăzeci și unu de ani, alături de marii săi
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
și aveam cu mine și mulți bani, anii au trecut, nu-mi pare rău pielea s-a zbârcit și mult eu m-am albit de acum pe drum mai ai câte un hău și timpul e puțin și mult prea ostenit. Referință Bibliografică: amintiri / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2200, Anul VII, 08 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
AMINTIRI de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1483888243.html [Corola-blog/BlogPost/377330_a_378659]
-
obiectivul meditației eminesciene, de la mitul anului de trei zile, sau mitul comprimării timpului, până la perceperea timpului / anilor ca „umbră“ de „nouri lungi pe șesuri“, ori până la timpul „bivalent“, ca în «Scrisoarea I», unde se relevă individualul timp (« Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, / Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare...» - EP, I, 100, timp prin care oamenii se relevă schopenhauerian, „egali“, în fața morții), sau universalul / cosmicul timp (timp în care Luna - de dincolo de abordarea polivalentă, „de apogeu“ romantic, a
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
ajută - și nu-i nici o scăpare. Din astă lume - eternă ce trecătoare pare, Gonit în timp și spații, trecând din formă în formă, Eternă fulgerare cu inimă diformă, De evi trecuți ființa-mi o simt adânc rănită, Pustiu-alergătoare, cumplit de ostenită... Și-acum din nou în evu-mi, lui Sisif cruda stâncă Spre culmea morții mele ridic ș-ast’ dată încă. Ș-ast’ dată? Cine-mi spune că-i cea din urmă oară? ~ Despre această poesie, Zoe Dumitrescu Bușulenga avea să afirme
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_in_eternitate_elena_armenescu_1358189076.html [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
a Domnului Prof. Univ. Dr. Ing. Theodor Maghiar - Rectorul Universității Oradea... Iată că se împlinesc, deja, patru ani, din acea zi de toamnă - 28 septembrie 2012, ați plecat să vă odihniți puțin, fiindcă erați sătul de prea multe și puțin ostenit, iar noi nu putem decât, măcar acum, să fim absolut de acord cu domnia voastră, toți, la unison!... V-a chemat Dumnezeu puțin la El să vă împărtășiți de o voroavă binecuvântată și de un taifas duhovnicesc, fără nici un fel de
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A PATRU ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 209 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474442596.html [Corola-blog/BlogPost/343114_a_344443]
-
o chemareși zborul nostru s-a înveșnicit.... XXII. AMURG, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016. Amurgul dintre noi e o poveste scrisă în frânturi de timp pe brațele purpurii ale reveriei și lasă clipele ostenite să adoarmă pe umerii nemuririi fără să-și ia rămas bun de la vremelnicie.... Soarele răsfrânge o amintire într-un decor mirific undeva la poalele munților care se îneacă în amurg.... O lacrimă sfințește pământul însetat de jurăminte neîntinate când soarele
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CAII OSTENIȚI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Cad tropote caii osteniți în frâie își caută fuga nu dorm o sete albă suplețe coama împletită în galop se avântă un alergat turbat mâini
CAII OSTENIŢI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Caii_osteniti_gheorghe_serbanescu_1365230184.html [Corola-blog/BlogPost/346069_a_347398]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CAII OSTENIȚI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Cad tropote caii osteniți în frâie își caută fuga nu dorm o sete albă suplețe coama împletită în galop se avântă un alergat turbat mâini calice minți seci lovesc mândrie în bice strâng frâie durere impusă de om suflete pârjolite caii feblețea mea ochi
CAII OSTENIŢI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Caii_osteniti_gheorghe_serbanescu_1365230184.html [Corola-blog/BlogPost/346069_a_347398]
-
sete albă suplețe coama împletită în galop se avântă un alergat turbat mâini calice minți seci lovesc mândrie în bice strâng frâie durere impusă de om suflete pârjolite caii feblețea mea ochi umezi vă admiră un om. Referință Bibliografică: Caii osteniți / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 827, Anul III, 06 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CAII OSTENIŢI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Caii_osteniti_gheorghe_serbanescu_1365230184.html [Corola-blog/BlogPost/346069_a_347398]
-
pune-i un dulce glas !... XXIV. SCRISOARE, de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1742 din 08 octombrie 2015. SCRISOARE Împovărată sunt de gânduri La ora asta când îți scriu C-o picătură de sineală Din ochii-albaștri de pustiu Penița ostenită abia scrie Filozofia unui muritor N-ai vrea să-ți dau povara asta ție Pe-o primăvară cu miros de dor! ... Citește mai mult SCRISOAREÎmpovărată sunt de gânduriLa ora asta când îți scriuC-o picătură de sinealăDin ochii-albaștri de pustiuPenița
MIHAELA MIRCEA by http://confluente.ro/articole/mihaela_mircea/canal [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
abia scrie Filozofia unui muritor N-ai vrea să-ți dau povara asta ție Pe-o primăvară cu miros de dor! ... Citește mai mult SCRISOAREÎmpovărată sunt de gânduriLa ora asta când îți scriuC-o picătură de sinealăDin ochii-albaștri de pustiuPenița ostenită abia scrieFilozofia unui muritorN-ai vrea să-ți dau povara asta țiePe-o primăvară cu miros de dor!... XXV. VINE TOAMNA!, de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015. VINE TOAMNA! Sub privirea mea-ndrăzneață Totul
MIHAELA MIRCEA by http://confluente.ro/articole/mihaela_mircea/canal [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
îndreptau către Ierusalim. Iar omul amărât, sfârșit, care stătea la marginea drumului în fața casei sale, ar fi stat acolo mult și bine, neluat în seamă, nefiind nimic pe chipul lui, sau prin preajma casei sale, care să ofere interes pentru călătorul ostenit. Totuși, fetița din grup, mergând în fața măgărușului, scrutând cu privea tot ce putea vedea de-a lungul drumului, își opri privirea țintă asupra acelui om amărât, atrasă fiind de fața lui tristă, cu privirea pierdută, șezând tăcut pe piatra din fața
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
bucurii,/ Topite-n soarele amiezii,/ Ascunse-n nopțile târzii” (“Lacrima”). Astfel, poetul desenează în alb și negru “ore și secunde” ce “în prafuri se destramă” (“Moartea clepsidrei”), “pe-o cale veșnic grea și lungă” (“Lacrima”). Tabloul dezolant al acelor “valuri ostenite” din “Glossă”, paleta săracă în culori, imaginea în care “furtuna se pornește, seninul iar dispare” (“Nostalgie”) vorbesc despre atitudinea contemplativă a poetului în fața vieții. Zbuciumul său este subtil înfășurat, ascuns în această atitudine aproape paralizantă, din care viziunea senină și
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Raspunsuri_si_intrebari_pe_calea_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
vibrant poetic. Carmen Voisei denotă o liniște lucrătoare minții, o liniște avertizoare iluminării care ocrotește gândul, îl apără de nevolnicii și nimicnicie, este liniștea meditativă a înțelegerii existențiale. “Ce liniște, ce liniște mult așteptată înserarea aceasta picotind în calea drumețului ostenit și prin fumul arinișului iluzia căutându-și nerăbdătoare culcușul”(Ca o iluminare) Găsesc foarte interesant un procedeu stilistic original folosit la Carmen Voisei, imaginea se transformă în metafora în mod pictural, ca și cum, practic, un tablou capătă flux, devine fluid, se
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454310392.html [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Constantin Voicescu - cel care a ajuns, în urmă cu optsprezece ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
Umbre zdrelite-n tablouri silfide Și-o liniște-amară domnind peste grinduri. Cortine de aburi crescute din valuri Falduri dansând, curcubeice unde, O iolă rebelă prin vremuri fecunde Și zei ponosiți care zburdă pe maluri... Răzbat voci din pietre sub tălpi ostenite Și țipete sparte din luturi aride Afrodite lascive mai trec, insipide, Spre ritul sălbatic în haine cernite. Poposește pe țărm, cu visele-scuturi, Un biet pescăruș cocoșat de poveri. Mă privește discret - îl văzusem și ieri Desculță, călcând peste urme de
DESCULŢĂ, CĂLCÂND PESTE URME DE FLUTURI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Desculta_calcand_peste_ur_georgeta_resteman_1374141275.html [Corola-blog/BlogPost/364243_a_365572]
-
i-am simțit, așa i-am perceput. Deoarece i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Încerc și mă străduiesc să cred și să am convingerea sau nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]