52 matches
-
a agriculturii. În ceea ce privește utilajul litic șlefuit, din punct de vedere tipologic se poate constata predominanța teslelor, precum și a topoarelor de dimensiuni relativ reduse, fapt care indică, cel mai probabil, exploatarea unui mediu forestier de lizieră. În același timp, studierea resturilor osteologice provenite din așezarea de la Hoisești, prin preponderența pe care speciile de pădure o au asupra celor de lizieră în cadrul speciilor de animale sălbatice identificate (Tabel 20) (CAVALERIU, BEJENARU, BODI 2006), indică existența unei zone bine împădurite. Astfel, exploatarea intenționată și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pieii, osului și cornului, pare să fi jucat un rol puțin important, procentajul gratoarelor (unelte asociate în special cu prelucrarea pieilor) fiind mai scăzut decât în așezările de la Hăbășești, Trușești și Drăgușeni. Această observație este susținută și de analiza resturilor osteologice, așezarea de la Hoisești, cu o pondere de aproape 39% a speciilor sălbatice în cadrul inventarului arheozoologic, reprezentând un caz excepțional. De asemenea, în rândul animalelor domestice, procentajul mic pe care îl prezintă Bos taurus (14%) în comparație cu Sus scrofa domest. (28%) și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
animale domestice deține o proporție covârșitoare (BELDIMAN 2007, 246). În acest context, structura taxonilor identificați în cadrul ansamblului de la Hoisești, apare ca una atipică, accentul fiind pus pe exploatarea speciilor sălbatice. Acest fapt este confirmat și de analiza generală a resturilor osteologice provenite din stațiunea de la Hoisești, care confirmă importanța pe care vânatul o ocupa în cadrul economiei de subzistență (CAVALERIU, BEJENARU, BODI 2006) (Tabel 20). Analiza ceramicii provenite din stațiunea de la Hoisești a dovedit faptul că cele trei tipuri de pastă identificate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de perfecționare a celor anterioare (adăposturi, vetre, ateliere de cioplire a uneltelor). Spiritualitatea Neandertalienilor este certă prin ritualurile funerare, prin existența celor dintâi mituri, legate de vânătoare (a ursului, a mamutului), inclusiv prin descoperirea unor complexe de cult cu elemente osteologice aparținând speciilor vânate cu predilecție (Ripiceni-Izvor, Boroșteni, România, Bächler, Elveția, Zotz, Germania, Ehrenberg, Austria, Bonifay, Franța). În legătură cu practicile mortuare, s-a constatat existența unui cult al mandibulelor umane, un alt cult al craniilor (Guattari, Italia, fără relații cu posibile antropofagii
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
interpretate. Gabillou, Franța, este una dintre puținele ansambluri-sanctuar aflate în proprietate privată, ale cărei prime gravuri au fost remarcate în 1941, fiind cumpărată de dr. J. Gaussen în 1955 (J. Gaussen, 1964). Cercetările arheologice au identificat bogate și variate resturi osteologice de cai, reni, antilopa saiga, lup, vulpe, păsări, puține bovidee, unelte din roci locale, specifice Magdalenianului, 9 sulițe din os, cu șănțuire longitudinală. Figurația parietală se întinde în 20 de săli ale culoarului, uneori separate de extinderi laterale. Au fost
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
vasul unde erau „oase arse”, astfel ni s-ar fi oferit posibilitatea să constatăm că în acest cimitir de înhumație populația folosea și incinerația, care, după cum s-a putut constata, era doar în urne funerare, unde se puneau doar rămășițele osteologice incinerate. La niciunul din aceste morminte nu s-au descoperit alte elemente de ritual. Toate mormintele nu au avut alt inventar și nu au lăsat urme ale practicării unor ritualuri deosebite. Nu se cunoaște nici locul cinerării. Pe baza materialului
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
zona Hușilor a fost locuită din timpuri preistorice. Întrebarea frecventă, cu răspuns încă nefinalizat, este: de când datează nivelul cel mai vechi de locuire în zonă ? În acest stadiu de cercetare, s-a ajuns la concluzia că principalele descoperiri de resturi osteologice preistorice, provenite de la Duda-Epureni, constau din coarne de elan, maxilare și mandibule de mamuți (circa 250.000-300.000 ani). În mileniul al V-lea î. Hr., pe teritoriul ținutului Fălciu, au fost identificate numeroase așezări omenești, statornice, caracterizate printr-o permanentă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuri mai greu accesibile, în văile munților, care devin „Cetatea Carpaților” în absența unor cetăți zidite din piatră. Pădurea, care ocrotea populația, furniza și o mare parte din cele necesare traiului zilnic: fructe, ciuperci, tuberculi, rădăcini și vânat. În depozitele osteologice de lângă așezări s-au descoperit printre oasele animalelor domestice și oase de animale sălbatice, în principal cervide și porcine. O lungă perioadă de timp, acoperind mileniul I d. Hr. și cel puțin secolele 78, din cel de-al doilea mileniu, pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aveam mănuși./ Tipenie-de-Om zăcea lat la intrarea an casă./ Pană-de-Curent și el, cu Pană-de-Gaz,/ prin cotloane, la bârfa./ Frig, foarte frig,/ frig și gheața, greață" (Dark ages). Precum la Ion Caraion, ne ăntămpină o dezolare generalizată, ănversunată, cu componente geologice, osteologice, suburbane, pseudometafizice: Măruntaiele pământului vâjâiau,/ o mană nevăzuta ne desenase semnul rușinii/ pe frunte/ și nu mai știam dacă era clopotul/ cel care ne ademenea la capătul drumului/ sau corul oaselor risipite și azvârlite/ câinilor prin gunoaie.// Mărșăluiam, mărșăluiam/ fiecare
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
acestui început și a tuturor bucuriilor și necazurilor care, de atunci încoace, i-au marcat existența. Își amintește cu emoție de identitățile personajelor pe care le-a interpretat. Le-a iubit, egal, pe toate, indiferent cum erau. Maria din „Studiu osteologic...“ de D.R. Popescu, ultimul interpretat înainte de retragerea sa, a fost considerat a fi cel care i-a încununat întreaga carieră, pe care Garofița Bejan a traversat-o mereu senină, liniștită, distinsă, demnă“, rememorează consilierul Mariana Voicu l Traian Buzoianu: actor
Agenda2005-27-05-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/283900_a_285229]
-
Scapin» de Moliere, Filch din «Opera de trei parale» de B. Brecht, Chiriac din «O noapte furtunoasă» și Conu Leonida din «Conu Leonida față cu reacțiunea» de I.L. Caragiale, Gore din «Mobilă și durere» de T. Mazilu, Falcă din «Studiu osteologic...» de D.R. Popescu, Cornwall și Gloucester în cele două montări ale «Regelui Lear» de W. Shakespeare, Domnul Jourdain din «Domnul Jourdain cel Scrântit» de M. Bulgakov, Oberon din «Visul unei nopți de vară» de W. Shakespeare“, punctează secretarul literar Codruța
Agenda2005-27-05-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/283900_a_285229]
-
rămînea,/ Îl dezlipeam încet și-l aruncam/ Și cu altă cană de sînge veneam" (Sînge de urs). Moartea se extinde pretutindeni. Ea formează fondul lucrurilor, doar temporar mascată de aparența lor, dezgolindu-se nu o dată sub înfățișarea simbolului său obișnuit, osteologic. Însăși marea, leagănul consacrat al vieții, capătă un aspect mortuar, trosnind de oase: "Vin ploile prin stîncile roase,/ Ca printr-un puternic schelet,/ Și se vede din depărtare/ Cum își desfac ei trupul dinadins/ Să li se scurgă icrele în
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
de ani/ vîntul scutură coșul acoperișului nins intră/ ușor pe sub ușă te trezește zvîcnetul/ din degetul rămas în cartea închisă" (Înserare). Declarîndu-se a se afla ancorat "în golful solitudinii", poetul nostru captează o senzualitate fantomatică, redusă la simboluri florale și osteologice: "doar pentru tine mai culeg trandafiri/ doar pentru tine// vechile mele iubiri sunt azi/ inițiale amestecate în-tr-un osuar părăginit/ tu rămîi pînă la sfîrșitul sfîrșitului/ nobila mea suferință" (Pînă la sfîrșitul sfîrșitului). Pe de altă parte, dezamăgirea care e un
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
în 1974 cuprindea inițial piese de lapidariu provenite de la lucrările de restaurare efectuate asupra monumentului la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. În prezent, muzeul deține și colecții de arheologie - ceramică, piese litice, metalice și osteologice provenite din săpăturile sistematice efectuate în zona Hunedoarei, acoperind cronologic perioadele istorice din paleolitic și până în evul mediu; etnografie - piese și recuzită din portul pădurenesc, unelte specifice acestei zone; artă decorativă - piese de mobilier sculptat, lăzi de breaslă, farfurii din
Ce castel din România se află în top "10 castele de poveste" din lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63923_a_65248]
-
zărea un câmp întins, verde, cultivat cu porumb, un drum de pământ bătătorit și o fermă părăsită de atâta căldură’’. Evocând fapte de demult, întru stăvilirea timpului și nu doar, autorul aduce ca o ‚apă vie‛ în prim-plan, aproape osteologic, chipul câtorva personaje precum: Kenan, mândru de noua lui motoretă, prilej pentru scriitor de-a face o incursiune în împrejurimile șantierului și a le descrie sub semnul resemnatei cuviințe. Laur, cel de-al doilea personaj, atletic, care se urcă cu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
instrumente din practica creșterii animalelor: clopote (tălăngi) de oi, țesale pentru vite, construcții anexe, adăposturi, saivane, grajduri, staule pentru animale din gospodărie. Oasele numeroase descoperite pun în lumină numărul mare de bovine din gospodărie-în așezarea de la Dridu (câmpia munteană), materialul osteologic cuprinde: oase de bovine-40%, oi și capre-25%, porci-20% și cai-10%. În schimb, la Garvăn (nordul Dobrogei), bovine-75%, oi și capre-15% și porci-10% și aceeași situație o întâlnim la Bucov (Prahova). În general, predomină bovinele-cornutele mari (boi și vaci), folosite la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se repetă obsesiv: "Slavă generalului Cristescu,/ Slavă generalului Grigorescu,/ Slavă soldatului Ion,/ Slavă, Slavă!" Delirul verbal se preface în arabescuri care pretind emoții rafinate, dar, neajungând a se satisface decât pe ele înseși, se afundă fără perspectivă într-un univers osteologic, astfel: "un os curge frumos peste Siret", osul lui Ion curge la vale, apa este de vertebre argintii, poetul însuși este pește în Siret, adulmecând ciolanul lui Ion. Strofa devine gratuită, și cele nouă poeme, deși se vor moderne în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
l-au semnalat. Dematerializarea lumii concrete și materializarea lumii abstracte, procedee cunoscute liricii interbelice prin L. Blaga, T. Arghezi, suprarealiști, stau la Nichita Stănescu sub semnul lui Eros. Spațiul și timpul devin categorii supuse unor esențe concretizate într-un univers osteologic: oase, vertebre, genunchi, brațe, coaste. Umerii devin viaducte și poduri, pieptul terasamente și diguri, genunchii acoperișuri, iar el, poetul, Amfion, constructorul subțire ca licărirea, dematerializat, își sacrifică esența cu generozitate. De fapt, la Nichita Stănescu, universul acesta de esențe, reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
altfel lumea; cer aurifer, lacuri senine, marea tulbure; iată că natura este plină de mister, sau, cum putem observa și în alte poeme, guvernată de elemente oculte. "Singurătatea finală" este ilustrativă în acest sens: izolarea se realizează într-un univers osteologic. Precum la Macedonski sau, mai târziu, la Nichita Stănescu, universul este straniu, împodobit cu cai uscați, "fluturi stranii", palizi, cranii care joacă într-o concentrică horă: Pune mâna pe masă și țopăie masa sub mână,/ pune talpa pe prag și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dramatic e plasat într-un spațiu de regulă închis, antologiile de teatru ale lui P. conțin și piese cu subiecte desprinse din actualitatea social-politică, precum Balconul sau Clătite cu urdă și mărar, Hoțul de vulturi și, mai cu seamă, Studiu osteologic asupra unui schelet de cal dintr-un mormânt avar din Transilvania. Prima „expune” o aniversare în timpul căreia se mănâncă niște „clătite cu urdă și mărar” și denunță, prin tânărul Adrian Ionescu (în final și prin rememorări ale tatălui său), degenerarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
hidrocentrale, exaltat, romantic, naiv, luat peste picior de muncitori, înșelat de soție, neînfrânt totuși, în stare să-și suporte drama, hotărât să muncească în continuare și după dezmeticire, după smulgerea brutală din ceața iluziilor. Inspirat de o descoperire arheologică, Studiu osteologic... e o vastă cronică politică, reflectând întreaga epocă dintre sfârșitul ultimului război mondial și „zilele noastre”, când - spune autorul - biografia ce structurează piesa „nu se sfârșește”. Această biografie este a unei țărănci, Măria, eroină „dintr-un șir de femei anonime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
sunt reprezentate de prezența în unele cazuri a rămășițelor de sicrie, atestate în mod cert în cinci morminte, sau de depunerile rituale pe fundul gropilor a cretei, cărbunilor din lemn, cenușei, resturilor provenite de la ospățul funerar sau a unor fragmente osteologice. În tumulii de la Tețcani, Bleșteni, Corpaci, s-au descoperit pietre funerare conținând așa-numitele semne "hieroglifice" sarmatice, de tip tamga. Alte indicii cultuale sunt furnizate de unele elemente care atestă existența unui cult al focului, vizibil din urmele de ardere
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
m. Umplutura gropii consta din pământ de culoare brună și lemn putrezit care provenea de la scândurile care acopereau groapa. Partea superioară a scheletul defunctului era distrus în totalitate, fiind prezervate doar oasele picioarelor. Potrivit analizei dispunerii în mormânt a fragmentelor osteologice, defunctul era întins pe spate, având capul spre N. Pe fundul gropii au fost identificate urmele unui strat de putregai provenind de la acoperământul fundului gropii. Obiectele de inventar din mormântul nr. 5 descoperit în satul Bursucenia prezintă caracteristici sarmatice: opt
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
nord-vest distanță de mormântul nr. 5 și avea groapa de formă dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite și orientată pe axa SV-NE, prezentând lungimea de 1,80 m și lățimea de 0,7 m. Potrivit analizei dispunerii în mormânt a fragmentelor osteologice prezervate, defunctul era întins pe spate, având capul spre NE (craniul era parțial distrus iar oasele mâinii stângi cât și o parte din cele ale cutiei toracice nu sa-u păstrat). Mâna dreaptă era așezată pe lângă corp iar picioarele erau întinse
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
și suprafața minuțios netezită, partea superioară fiind acoperită de firnis roșu, care prezintă o serie de defecte în ceea ce privește modalitatea de realizare în zona buzei și a fundului crăpat; fragmente provenind de la vase modelate cu mâna și la roată și izvoare osteologice găsite în umplutura gropii. TVARDIȚA (centrul raional Taraclia, R. Moldova) În 1988, în apropierea satului Tvardița au fost descoperite două falere din argint aurit aparținând unui tezaur care datează din prima jumătate a sec. I î.Hr. al cărui conținut a
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]