KorAP: Find »[drukola/base=ostinato & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

82 matches

Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153

ale acesteia din urmă vor reprezenta puncte de referință în modalitatea de folosire a pedalei de rezonanță. Figurația la interval de septimă mică ce intervine odată cu măsura 32 iluminează considerabil atmosfera deprimantă a introducerii, pentru ca ulterior să se topească în ostinato-ul fondului sonor al unei noi reveniri a materialului tematic principal. Ostinato-ul registrului acut se împletește cu firul unei linii melodice subsidiare, ce dublează desenul ritmico-melodic al temei expuse concomitent în planul median al discursului (acordurile de cvintă mărită

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
vent dans la plaine pare să propună continuarea istorisirii în care respirația îți este adesea întretăiată de izbucniri bruște și zgomotoase, prevestind violența Vântului de Vest. Sunetele își dizolvă „identitatea” într-un efect sonor indisolubil determinat de recurența aceluiași element ostinato, a cărui insistentă mișcare palindromică percepută în tempo-ul rapid al discursului (Animé, aussi légèrement que possible - animat, cât de lejer posibil ) degajă o remarcabilă energie cinetică. Astfel, printr-o corespondență asociativă deloc arbitrară cu viziunea conceptuală generatoare, mișcarea liberă

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
agogică, ale cărei frecvente indicații de tempo, inserate pe parcursul avansării, îndeplinesc în același timp o funcție esențială în procesul delimitării formale (A - măsurile 1 - 21; B - măsurile 22 - 43; Av - măsurile 44 - 59). În plan conceptual, explorarea repetitivă a motivului ostinato, aflată într-o consecventă utilizare a registrului mediu, depășește menirea unei simple convenții de limbaj, atribuind imaginii sonore semnificații onomatopeice. Discursul de ansamblu al preludiului impune soluționarea unei probleme tehnice prioritare, și anume, controlul egalității de atac a figurației repetitive

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
între cele două tablouri sonore. Debussy recurge la un proces de distincție a celor două planuri independent-evolutive determinată de suprapunerea seriei pentatonice hemitonice a motivului tematic principal (, cu centru „gravitațional”) peste rezonanța de dominantă a tonului de bază afirmată de ostinato-ul introductiv, precum și de aportul decisiv al diferitelor configurații ritmice expuse simultan. În acest sens, investirea liniei principale cu un ritm zvâcnit, puternic individualizat (ritmul dublu punctat), va genera un fenomen natural de profilare a acesteia în raport cu avansarea omogenă, prin

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
integrate în mod succesiv unor multiple structuri armonice, care oferă proba conceptului de polifuncționalitate sau armonie polivalentă. Configurația supraetajată a scriiturii, cu cele trei evoluții contrapunctice, ce îndeplinesc funcții diferite la nivelul ansamblului, se distinge încă din debutul preludiului: motivul ostinato al „pașilor”, cu o puternică încărcătură psihologică; melodia, o melopee tânguitoare cu un evident caracter modal - eolian pe re; pedala sonoră, stabilind disonanțe sau relaxări armonice în raport cu evoluțiile celorlalte două planuri. Ritmul iambic al motivului ostinato, metafora „pașilor” stăpâniți de

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
din debutul preludiului: motivul ostinato al „pașilor”, cu o puternică încărcătură psihologică; melodia, o melopee tânguitoare cu un evident caracter modal - eolian pe re; pedala sonoră, stabilind disonanțe sau relaxări armonice în raport cu evoluțiile celorlalte două planuri. Ritmul iambic al motivului ostinato, metafora „pașilor” stăpâniți de ezitare, apare proiectat ca o formulă expresivă încărcată de accepțiuni estetice, calitate semnalată cu elocvență de indicația suplimentară care o însoțește Ce rythme doit avoir la valeur sonore d'un fond de paysage triste et glacé

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
semantic, pauzele melodiei dobândesc un remarcabil rol expresiv prin amplasarea lor pe timpul tare al măsurii. Această circumstanță produce un transfer implicit al momentului de climax pe timpul secund al spațiului metric, fapt ce va declanșa un conflict ritmic în raport cu formula motivului ostinato. Un alt aspect interesant îl constituie concepția de scriitură care recurge la o etajare a planurilor dinamice în raport cu cele trei linii evolutive, remarcându-se modalitatea extrem de meticuloasă de notare a acestor indicații (più pp - pedala sonoră, pp - motivul ostinato, p

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
limitele valorii metronomice de . Astfel, alături de aportul esențial al pedalei de rezonanță, tempo-ul rapid asigură condiția optimă în obținerea intenției de verticalizare a orizontalului, de amplă fuzionare sonoră a discursului. Pe de altă parte, atributul recurenței în cazul formulelor ostinato, al figurațiilor ritmico-melodice sau al acordurilor arpegiate la care se face apel, impune aceeași rapiditate a execuției în redarea interpretativă. În acest sens, se poate remarca cu claritate coerența de scriitură ce rezultă din interrelaționarea organică ce se stabilește la

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
prin aportul esențial al figurațiilor pianistice: A măsurile 1 - 14; B măsurile 15 - 22; C - măsurile 23 - 46; Bv măsurile 47 - 53; Av - măsurile 54 - 62; coda măsurile 63 - 71. „Prologul furtunii” se conturează prin repetiția insistentă a unui motiv ostinato ce desfășoară acordul de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă. Dar, evoluția armonică ulterioară, prezentând o mobilitate pregnantă a treptei a III-a , frecvente evadări spre noi centre tonale, scări hexatonale și cromatice sau multiple forme

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
mică. Coda marchează revenirea tempo-ului inițial, operând progresiv la temperarea atmosferei, precum și juxtapunerea insistentă a unor elemente melodice, ce aparțin principalelor entități tematice ale piesei. Astfel, apar expuse succesiv fragmente din expresia tarantella-ei, „semnalul de corn” și formula ritmicomelodică ostinato a secțiunii mediane. Traiectoria finală a discursului Rapide et fuyant (rapid și fugitiv) se realizează într-o atmosferă armonică de politonalitate (suprapunerea spațiilor tonale de , și , operată prin intermediul pedalei de rezonanță, care va marca, în exclusivitate, prima secțiune a ascensiunii

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
ansamblului. La nivelul evoluției sonore, anumite structuri motivice ale materialului tematic își modifică funcția îndeplinită inițial. În consecință, repetiția insistentă a celulei melodice arpegiate, extrasă din acompaniamentul temei introductive, conduce la reducerea pregnanței acesteia, „diluându-se” ulterior în figurația unui ostinato armonic cu rol de fundal sonor. Scriitura simetrică ce decurge din evoluția prelungită a acestui ostinato (măsurile 9 13), precum și statismul unei pedale sonore nou apărute în planul superior imprimă o stare de expectativă, al cărei aspect neutru și eterogen

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
În consecință, repetiția insistentă a celulei melodice arpegiate, extrasă din acompaniamentul temei introductive, conduce la reducerea pregnanței acesteia, „diluându-se” ulterior în figurația unui ostinato armonic cu rol de fundal sonor. Scriitura simetrică ce decurge din evoluția prelungită a acestui ostinato (măsurile 9 13), precum și statismul unei pedale sonore nou apărute în planul superior imprimă o stare de expectativă, al cărei aspect neutru și eterogen prevestește apariția unui moment important al viziunii conceptuale. În această atmosferă de aparentă stagnare, elementul dinamic

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
paralelisme acordice suprapuse structurii diatonice de sol major exprimată de motivul tematic, pedalei armonice a acordului de do# minor cu sextă mare adăugată, precum și prezenței dominantei din registrul grav generează un efect de politonalism, asemănător atmosferei sonore din Brouillards. Motivul ostinato expus în registrul acut se va interpreta cu un atac non-legato, moale, dar distinct datorită folosirii parțiale a pedalei de rezonanță. Astfel, menținerea nivelului de claritate necesar percepției celor patru straturi ale țesăturii sonore, precum și evitarea mixturii acestora concepând o

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
interpretativ, tempo-ul ar trebui să se încadreze în limitele indicației metronomice de , respectând astfel mișcarea lentă a habanerei, care, alături de măsura binară ( ) și ritmul specific, reprezintă trăsăturile caracteristice ale acestui dans cubanez (de origine spaniolă). Însoțite aproape continuu de ostinato-ul ritmului de habaneră, melodiile însuflețite de pasiune, dar și cele lirice pline de langoare 197 vor fi întrerupte adesea de scurte intervenții cu figurații de chitară sau melisme sinuoase, care amintesc aceeași origine vocală a flamenco-ului. Motivul ostinato

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
ostinato-ul ritmului de habaneră, melodiile însuflețite de pasiune, dar și cele lirice pline de langoare 197 vor fi întrerupte adesea de scurte intervenții cu figurații de chitară sau melisme sinuoase, care amintesc aceeași origine vocală a flamenco-ului. Motivul ostinato afirmat cu impulsivitatea dezlănțuită a unui temperament vulcanic ne introduce în mijlocul unei atmosfere înfierbântate de pașii energici și apăsați ai dansului de habanera. Armoniile stridente și incitante ale cvintelor perfecte suprapuse la interval de semiton (se remarcă opoziția clape albe

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
de a realiza contrastul timbral indicat de text. Tema preludiului (Exemplul 164) afirmă expresia melancolică a unei melopee andaluze (très expressif), ce își deapănă melismele tânguitoare în atmosfera caldă a culorii dinamice reduse (p). Aceasta eclipsează prezența constantă a motivului ostinato, care se retrage discret în spațiul unui plan secundar (pp), după o apariție introductivă plină de impetuozitate. Ideea tematică evoluează în exclusivitate în configurația unei scări arabe (), ce se suprapune pedalei armonice de cvartă mărită a planului median, precum și ostinatoului

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
ostinato, care se retrage discret în spațiul unui plan secundar (pp), după o apariție introductivă plină de impetuozitate. Ideea tematică evoluează în exclusivitate în configurația unei scări arabe (), ce se suprapune pedalei armonice de cvartă mărită a planului median, precum și ostinatoului repetat cu insistență în registrul grav. Această structură armonică inedită învăluie imaginea evocată într-o lumină difuză, care amplifică senzația de mister. Alternanța intervalelor de 2m și 2+ prin care avansează melismele liniei melodice superioare devine astfel un simbol sonor

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
sunet abia rezonant, difuzând impresia diafană a imponderabilului sau redând gesturile pline de senzualitate ale dansatoarelor (figurațiile arpegiate sugerează tehnica de chitară rasqueado, specifică interpretărilor muzicii flamenco); frecventa menținere prelungită, cu efect de pedală armonică, a scărilor pentatonice afirmate; motivul ostinato repetat cu intermitențe, evitând de această dată statornicirea unei permanențe. Discontinuitatea pregnantă care se distinge la nivelul ansamblului imaginilor sonore se conturează ca o modalitate rafinată a scriiturii compoziționale de a ilustra o viziune conceptuală privată de coerența logică și

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
la nivelul execuției prin delimitarea acestor pagini de rezonanțele sumbre ale decorului spaniol pierdut în urmă. Dansul Zânelor va deschide astfel o nouă etapă în contextul succesiunii de preludii ale acestui caiet secund. Decorul „aerian” se va instala o dată cu afirmarea ostinato-ului ritmic al introducerii, ale cărui salbe de arpegii ascensionale ce avansează spre rezonanțele eterice și diafane ale registrului acut, creează o permanentă sugestie a zborului. Dinamica extrem de redusă a discursului (pp), ritmul izocron al , țesătura rarefiată a scriiturii orizontale

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
74 de măsuri), revenirea imediată a tempo-ului (au mouvement) asigură cadrul desfășurării unui nou motiv tematic expus la unison de către vocile extreme și înrudit cu avansarea prin secunde a materialului principal. Acesta înaintează în „pași de dans” pe fondul ostinato-ului ritmico-melodic al sunetului la și al unei pedale armonice ce vine să confirme același spațiu tonal de re major. Proiecția anticipativă a motivului secțiunii secunde plasat în finalul părții introductive va constitui o soluție inspirată în demersul compozițional al

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
de vocile inferioare ale discursului (măsurile 38 - 39), ce amplifică țesătura originară. Astfel, discursul celor cinci linii evolutive (excluzând planul static al registrului grav) va împleti cu măiestrie traseele „rezumative” ce dublează linia melodică principală cu cele două planuri ale ostinato-ului ritmico melodic. Avansarea spre cea de-a treia secțiune (C) se realizează cu aceeași implicare a momentului de tranziție, de această dată într-o „rememorare” meditativă (Le double plus lent) a motivului tematic secund. Funcția sa de liant, îndeplinită

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
care centrul tonal apare evitat cu insistență, marcând o singură prezență în contextul măsurii 52), „ascultăm” vocea valurilor sugerată prin intermediul aceleiași concepții de asociere a rezonanțelor de cvartă mărită și perfectă, prezente în ipostaza unui trison desfășurat sub formă de ostinato armonic. Imaginea acelui balans al talazurilor sau acea nestatornicie legănată a apelor apar ilustrate deopotrivă prin combinația cvartelor cu o nouă asociere de cvinte (micșorate și perfecte), ce se întrepătrund ulterior printr-o suprapunere de ritmuri (ternar și binar), dar

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
sub tempo-ul mișcării). Secvențată de pe fa# și cu preponderență dublată la interval de terță mică (sau intervalul enarmonic), linia melodică a aceluiași motiv cu note repetate doucement marqué (marcat cu blândețe) plasată în prim-planul registrului acut, determină retragerea ostinato-ului într-un fundal sonor al discursului. Efectul amplu al pedalei de rezonanță, asociat celui de surdină, va facilita realizarea acelei impresii de învăluire sonoră și cufundare în apele tulburi ale mediului acvatic. Astfel, rezultatul sonor al unei asemenea utilizări

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
într-o ipostază similară celei exprimate de momentul tranziției (plasând linia melodică pe același ton de și operând doar o modificare de registru), suprapusă unui „comentariu” de natură cromatică în planul inferior al discursului și unui bruiaj constant produs de ostinato-ul ritmico-melodic al secundei mari sol - la. Motivul cromatic plasat, în mod deliberat, în spațiul rezonant al registrului grav pare a servi aceleiași concepții tributare romantismului, în care acesta este adeseori asociat cu imaginea „furtunii”, a naturii dezlănțuite, metaforă descriptivă

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
la abandonarea ideii de pregnanță tematică, expunând o țesătură sonoră „compactă”, a cărei abstractizare rezultată tinde să acceadă la o treaptă superioară în ierarhia concepției de discurs sonor. Astfel, remarcăm cum în absența unei figuri tematice individualizate, variate formule de ostinato ritmico-melodic procedează la o explorare repetitivă care contribuie la procesul avansării, conducând la intensificarea mișcării cu evidente conotații descriptiv simbolice. Acest tip de figurație aparținând unui plan relativ subordonat este exclus a fi considerat ca aparținând unui nivel secundar în

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]