74 matches
-
Școala Normală de la Pomârla. La 26 iunie 1936, învățătorul Constantin Molocea lua în primire de la învățătorul Vladimir țopa funcția de director la Școala din Vatra-Hudeștilor. S-a preocupat de terminarea localului de școală, a împrejmuit cu gard școala, făcut din ostrețe de brad, iar în fața școlii a pus o troiță frumoasă, căutând să atragă sătenii la activități benevole în favoarea școlii. în martie 1939 primește vizita unui inspector care face următoarele constatări cu privire la activitatea învățătorului Constantin Molocea: Am examinat elevii cl.I
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
colo o alta... Și multe... Mereu tot mai multe... Prin hăuri trec raze... Despintecă bezne... Lumini se aprind și lumini că se tot răspîndesc... Mai fierbinte și sufletul arde, ceva îl tot strigă și pară de foc îl încinge... Pornește... Ostrețele pică... Aține-te bine! Că nu e gonaș prea ușor la picior ca, din urmă să-l ieie, de el să se ție. Nu-i nici vînător... Da, oricum ar ochi... Să-l mai poată opri. Au, dar, cum, oarecine
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
goana mare (toate, la vârsta aceea le făceam așa), încălecat câteodată pe trotinetă. La capătul din față, holul se termina în niște trepte ce dădeau în grădină și pe o alee care ducea la portiță. De-a lungul gardului din ostrețe se înșirau tufe de liliac. În celălalt capăt, holul interior dădea în altul mai mic, în care coborai tot pe trepte. Din acesta, o ușă se deschidea spre curtea asfaltată. La nivelul holului mic se afla bucătăria din care te
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și căruia mama îi spunea „popa Pastramă”. Mă vizita o fetiță de aceeași vârstă dar mult mai isteață decât mine, care știa tot ce se petrece în mahala. Trecea strada de la casa de peste drum până pe trotuarul nostru, ca să conversăm printre ostrețele gardului. În timpul unui astfel de colocviu a trecut pe lângă ea o șătrăriță care a prins-o în brațe și a dat să fugă cu dânsa. Pe vremea aceea lăieții obișnuiau să fure copii. Fetița însă nu se lăsă, țipa și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mașină. Un vecin are un Trabant pe care îl tot dichisește; e liniște; numai când vin copiii strada se umple de țipetele lor. Bătrâna își amintește că alteori copiii se jucau de-a mitraliera, lovind cu liniile din penar în ostrețele gardurilor; atunci bătrâna își amintește și de caisul de odinioară. Ar putea să ne povestească despre o primăvară, sub caisul de atunci, stele lucind în noapte, știe o mulțime de povești despre fiecare casă, dar e bătrână, totul e inutil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Trabant pe care îl tot dichisește zilnic. E liniște; numai când vin copiii de la o școală oarecare, strada se umple de strigătele lor. Bătrâna își amintește că alteori copiii se jucau de-a mitraliera, lovind cu liniile din penar în ostrețele gardurilor. Atunci era într-adevăr un cais care înflorea din când în când și ea știa o mulțime de povești despre acest cais și despre casele care au dispărut, ar putea povesti o mulțime de întâmplări; dar acum totul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
oraș e de vreo 8 km. Am văzut halul în care se află casa părintească a poetului, nelocuită și în parte dărăpănată, bisericuța amenințată cu distrugerea, căci ploua în ea, mormintele părinților și celor doi frați în complectă părăsire, cu ostrețele stricate și acoperite de buruieni. Într-un cerc de prieteni, fără nici o nuanță politică, am socotit, că o festivitate ca cea săvârșită a fost interesantă și obligatorie, dar ea se va șterge îndată din amintirea multora. Știam că în alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Casa Școalelor, Ministerul Instrucției, autori și donatori particulari, care au fost solicitați. În una din camere s-a instalat învățătorul satului, ca un custode al casei. S-a reparat apoi bisericuța, s-a curățat cimitirul, amenajându-se mormintele familiei cu ostrețe de fier și inscripțiile necesare. S-a purces apoi la îngrădirea locului pregătind un mic parc cu tei, brazi, mesteacăni. Locul fiind ridicat s-a făcut și o fântână pentru udat copacii, iarba și florile. Copiii de la școală au adus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
schimb, sfințirea bisericii ca și inaugurarea casei-muzeu cu care "amenință" actele, nu se știe când anume se va fi făcut. Se știe doar că în procesul-verbal de inspecție (nr. 16) din 31 august 1937, biserica are curte, este împrejmuită cu ostrețe și incinta este plantată în parte 120. La capitolul III starea dinăuntru a bisericii, se găsesc detalii despre catapeteasmă și icoane: incompletă; parte din icoane sunt aduse în biserica nouă121. Irimescu afirmă că sfințirea s-ar fi făcut în 1939
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
El era urmat de soldați cu sabiile scoase, cari luceau slab în lumina felinarului. Îmi ordonă să mă scol. Turnul unei biserici de pe Neva sună melancolic trei ore după miezul nopții. Ieșirăm din închisoare, în curtea ei încunjurată cu multe ostrețe de fier până la gigantica poartă de piatră. M-am uitat înapoi să văd acel negru palat de uriaș, ce s [e]-nalța în cer asemenea unui munte în patru colțuri. Deschise poarta. Afară aștepta o trăsură neagră asemenea carelor mortuare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îl constituie elementele de arhitectură populară. Stâlpii porților au întotdeauna la capătul superior o reprezentare geometrică, abstractizată, a capetelor umane. La origine erau cranii înfipte în stâlpii porții în scop protector (apotropaic), pentru incinta curții și a gospodăriei în general. Ostrețele cerdacului reproduc în aceeași manieră siluete umane, iar la streașină, capetele grinzilor reproduc abstract țeste de cai, cândva așezate de oameni tot în manieră apotropaică. în ansamblul său, arta lemnului operează cu simboluri, exprimate prin motive fundamentale, uneori comune cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
a și murit,/ deși-l vedem, el nu e" (Cîntec de tristețe și însingurare). Ori într-o variantă mai dură, cu asperități exasperat naturaliste: "Singurătatea mi-a dat tîrcoale ca o cățea unui abator prosper,/ m-am furișat pe lîngă ostrețele pline de sînge,/ am zîmbit trecătoarei care urma să-mi poarte fața ca pe o tristețe/ mama în cătunul unde am învățat să citesc, să iubesc și să iert./ Toate le-am uitat,/ singurătatea și-a pus pielea la uscat
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
decoltate, (opinie personală, se pare c-aici se exagera moda orientală) svelte și subțiri ca niște crini, numai zaimfuri și lumini Ah, aceste Hůrii, în acompaniament de tamburii au cîntat o tînguitoare maneŕ Slugărimea "prostimea" se holba peste porți, printre ostrețe, la preamăritele fețe, la beizadelele bete și la zaifetul din palat. Mă simțeam ca un sac îndesat de munții de bucate, de băutură, ba chiar rușinat. Dar înălțimile lor m-au scos din încurcătură. Cu două degete-n gură, au
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
dar neștiutor de rosturile lui, regăsind în lume iureșul din jocul ielelor. "Să poți vedea deodată moneda'n două fețe,/ să fii unde ți-e gândul, și să te vezi apoi/ în locu'n care acuma ești prins ca'ntre ostrețe.../ trimite'n lume umbra, cercând să te desdoi." (Aspecte) E o întreagă dramă a acestor năzuinți pe care Camil Petrescu le survolează cu un calm ce nu-l va regăsi niciodată, în proză, ori în teatru. Poezia lui, ciudat, e
Altă lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7281_a_8606]
-
veterinar Palade. Bătrînul Constantin Calmuschi, purtînd ghetre și baston, ieșea zilnic la cinci după amiază. În urmă cu aproape cincizeci de ani, la 17 iunie 1889, vorbise din partea studenților la înmormîntarea lui Eminescu. Copilul de peste drum, care îl privea prin ostrețele gardului, avea s-o afle mult mai tîrziu.6) Nimeni din oraș n-a pomenit vreodată despre asta. 1) Ștefan Cazimir, Potcoave de purici, Editura Albatros, București, 2003, p. 122. 2) Ștefan Cazimir, Honeste scribere, Editura Național, București, 2000, p.
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
muiată în zeamă de viespi... - grămaticii ceia dugoși care își ștergeau peanele în pletele lor sure și slinoase de se lua cerneala pă deștele vizirului ori imbrohorului dă striga sictir!... grămaticii răi de gură și nelegați în lanț, lătrând pe la ostrețe încoace și-ncolo după bietu' trecătoriu de altădat... Dăm citire a știre că ce au fost vor fire în veac de veac precum era ele, nici o clinteală neam... * îmi șterg, așadar, penița de azi, necrezând, păcătos, că așa va fire
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
suprapopulată de spirite, vrăjitori, călugări, alchimiști și alte creaturi monstruoase, stampe gen Capriciile lui Goya (1746-1828), ci și onomastica personajelor: Zoroastro, Sava Gotul, Mavrocosta, Oswald Zaur (din Faur) Austriacul, autorul planurilor secrete ale suburbiilor, HristinaFecioara, subiect de voyeurism practicat printre ostrețele gardului de către elevii de la Școala de Arte și meserii Ficht,un personaj nepământean, ce se va înălța la ceruri într-un sicriu de argint, o dată cu cenușa călugărului Beniamin și a bărbăției Primarului, Petruțio Baroiani, Comisiona, Nimfodora, surorile Caraculacu și cei
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
plecați de acolo, pentru că aveți certitudinea că veți lua Valahia și Moldova. Atâta timp cât eu nu voi interveni, turcii vor fi siliți să accepte situația. S-au mai hârâit între ei, cei doi aspiranți la stăpânirea Europei, ca doi câini printre ostrețe, dar, până la urmă, au consimțit să semneze tratatul. Rusia putea să pună mâna, fără probleme, pe Finlanda și pe țările dunărene. Franța era liberă să supună Spania. Un târg destul de dificil la început, s-a încheiat, totuși. Ispita era prea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
L. înseamnă Întreprinderea de gospodărie locală a locuințelor). De aceea, o vară întreagă a citit numai Caragiale. Și în toamnă „a luat” ! Con brio! S-a mirat și directorul Gavrilă Strat, poreclit „Dulăul”, fiindcă atunci când vorbea părea că hămăie printre ostrețele gardului. Tot elevul Perju îi scosese porecla... Ehei! Ce timpuri! Rozându-și (cu discreție!) unghiile și ascultând părerile „colectivului” despre el, ȘEFUL, un zâmbet vag îi luminează fața. Hm!... Obișnuita ședință pentru „caracterizare” în vederea „reconfirmării pe post”. La urmă, răspunde
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
bine, șterși cum erau de neîncetata fulguială. Îmbrăcămintea nu i se deosebea de a oricărui cerșetor dintre cei care mai treceau uneori prin sat. Cu toate acestea, silueta lui de-șelată, câtă se vedea prin gardul cu căciuli de zăpadă pe ostrețe, avea ceva șui, de om care nu era de prin partea locului, sau poate (Maria-și făcu cruce în gură cu limba) nici măcar de om: semăna trupul lui decupat pe casa dărăpănată de peste drum cu unul dintre diavolii zugrăviți în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
trist un greier Și vânătă e umbra și rumenă e sara, În farmecul naturii pare c-aud ghitara; Văratec, caldul aer mă adormea cu zvonul; Uimit, cu ochii țintă, priveam atunci balconul Ce-i încărcat cu frunze de spânzur prin ostrețe, Liane înflorite cu fel de fel de fețe. Deodată... ușa sună... un pas sfios [din fire] Uscat foșnea pe scânduri matasa cea subțire: Prin flori s-arată albă, se-nclină peste gratii Duioasa arătare a vecinic adoratei, Iar luna, luna
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu linia de tramvai. Deodată, tata s-a oprit în loc. Auzise ceva. I-a șoptit mamei să intre pe o portiță într-o curte cu pomi și flori, mama m-a luat de mânuță și am intrat acolo. Dar printre ostrețele gardului, urmăream să văd ce face tata în stradă. Întâi a stat nemișcat un timp, cu urechile atente la zgomotele nopții care, de fapt, erau ca și inexistente. Doar lângă mine se auzeau țârâind greierii. Tata a sprijinit bastonul de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
avea voce de bariton. Mda, se adeverește cu ce au spus și alții, așa cred că a fost. Și? L-a văzut în carne și oase? - Da, fetița, mama mea, era în uliță și se uita în ograda bojdeucii printre ostrețele de la gard. Creangă avea pe cap o pălărie neagră, era îmbrăcat într-o cămașă înflorată de culoare roșie din acelea fără guler, pantaloni de culoare închisă, largi și încins cu o curea lată, și cu bocanci în picioare. - Extraordinar! Era
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care îl treziseră pe Zalomir se auzeau din poarta casei, de sub un mesteacăn. într-o lumină pâcloasă aștepta o roată de oameni. Cu mâneca goală vârâtă în buzunar, unul se aplecă din șale și se uită în ograda primarului printre ostrețe. îi tremura bărbia ca unei capre care behăie. în aceeași parte privea cu sprâncenele posomorâte un bărbățel care părea strivit de căciula mițoasă. Un țigan, cu potcoavă vânătă de păr în jurul gurii, ședea umilit în ciubotele ferfenițite. Altul, cu ochii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
nedreaptă absurditate, este lipsită de orișice măreție. Prin lipsa frumuseții, scena poate trezi cam același gen de repulsie și milă ca și bătrânii neîngrijiți care din apropiere miros dezgustător. Cât îi privește pe soldații călăi, teama când îi vezi împrejurul ostrețelor este amestecată cu dezgust și râs, pentru că sunt atât de grotești ! Nici răul nu are măreția solemnă la care te aștepți, așa cum nici binele n-o mai are... Și totuși, bietul Crist are dreptate să se roage în genunchi sub
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]