218 matches
-
îl îndesa cu piciorul, aruncînd priviri spre femeia aceea cu un corp frumos, cu pielea albă și cu dinți de om negru. Nervii erau suprasolicitați, mușchii încordați și Gheorghe s-a transformat într-o bombă de terorist din vremurile noastre. Otava se dădea la o parte în căruță, focul ardea în vîlvătaie, Saveta se transformase în locomotivă cu aburi și cînd Bulhac a dat cu toată forța lovitura de grație, s-a auzit: Auuu, m-ai omorît! Femeia a sărit, grebla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu căruța în drum. Ce mai... Roibu îmi hrănește întreaga familie și nici nu-i gingaș la mâncare, la odihnă sau la corvoadă, de-i vreme bună ori de-i vremuială. Atâta doar, să-i dai rația zilnică de fân‑otavă și ceva boabe în amestec cu stroh de trifoi ori șișcă din spicele și tulpinele de timoftică sau lucernă ușor umezită cu apă întăritoare de la izvoarele de sub Dealul Căușului. Nu o dată i-am împuținat tainul, da' Roibu, ca Roibu, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
privit pădurea de fag, numită de localnici pădurea Suharău și care era încă departe. În linie dreaptă la o privire i se părea că este la o aruncătură de băț. Câmpul era plin de lume, care la cosit iarba și otava, care la adunat fânul uscat și bun pentru animale. Pasărea, măiastra ciocârlie, era acasă la ea, desfătându-și ascultătorii, lucrătorii câmpului cu trilurile ei fermecate și călătoriile ei către cer, unde după ce dădea binețe îngerilor, cobora în picaj peste pământ
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Tudor Arghezi (într-o carte a lui Ștefan Pârvu): "Înpăimântat de propria-i lumină/ se lasă obosit - dar nu răpus - pe-o rână./ Disprețuise, până ieri, șederea,/ odihna bună, chiar și mierea." Nichita Stănescu (într-o carte a lui Gabriel Otavă): "Doamne cu piciorul ridicat,/ Doamne cu pene albe și cu fulgi pe tâmple/ Fluturând, vă întreb unde este oare/ Floarea dumneavoastrelor, doamne, picioare?" ÎNȚELEGEREA POEZIEI CA PERFORMANȚĂ REBUSISTICĂ. Probabil și sub influența lui Șerban Foarță, care însă face din jocul
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
și Alexandru Teodorescu (dublu sanie masculin, ștafeta), Raluca Strămăturaru (simplu feminin, ștafeta); antrenori: Sorina Ticu și Eugen Radu. BOB (8): Nicolae Istrate și Florin Cezar Crăciun (echipajul de dublu masculin), Andreas Paul Neagu, Paul Septimiu Muntean, Dănuț Ion Moldovan, Bogdan Otava (echipajul de 4 masculin), Maria Adela Constantin și Andreea Grecu (echipajul de dublu feminin); antrenori: Paul Neagu (feminin), Iulian Daniel Pacioianu și Silviu Dan Scurtu (masculin).
Victor Ponta, alături de soție, salută delegația României la Soci () [Corola-journal/Journalistic/74440_a_75765]
-
bibliotecă din lume. Trecea nea Gheorghe al Rozichii și eu mă ascundeam sub tufănicile lățoase, galbene, roșii, liliachii. Amicul Aurică Vintilescu, repetent înrăit, un fel de Trăsnea din Trăsnitu, mă semnala cu un fluierat scurt din apropiere. Nea Gheorghe cosea otava grasă încă neatinsă de brumă și dă cu ochii de mine. Își dă pălăria pe spate, gest reflex la el. „Ce faci tu, nene, aicea?" și eu, cu aerul cel mai firesc din lume zic: „Citesc, nene". Stupoare. „Ce să
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
om mai în vârstă, spunea diferite întâmplări și povești. Și fetele horeau hori frumoase, de dor și de dragoste, ori de lume. Uneori, când în șezătoare veneau feciori mai tineri, fetele le horeau hori satirice, ori le aduceau apă și otavă, să mai crească. De obicei feciorii umblau într-o seară în mai multe șezători. în unele, feciorii cântau și jucau cu fetele după muzica interpretată la fluier. Dacă aveau feciorii de mers și la alte șezători, ei, cam după un
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
flutura doar o mînecă apropiere sau depărtare de cînepă carnea era însuși gestul meu flasc trebuia să mor sau abia urma să mă nasc carnea era însuși gestul meu flasc timpul - zăbavă/ și bob de zăbavă tinerețea un braț de otavă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *cînd a bătut la ușă-a bătut la ușă bătaia/ a sunat ca și cum/ o mănușă înfundat/ dintr-o lume zăludă dar nu cît să nu se audă avea mîinile pline de zoaie cel venit/ nu intra în odaie avea mîinile
de ce plîngi tu, dunga? by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/15022_a_16347]
-
în miezul de noapte. Intuneric și teamă Mă treceți printre fotonii stelari ai luminii, nu mai vreau să fiu singur în casa mea din beton armat și de provizorie sticlă. și dați-mi și-un câine s-alerge bezmetic prin otava poienilor ce nu mai există! Vietatea canină va fi porția mea de tăcere și patria ca o blondă chemare de lună, când trec prin pădurea voastră nebună. știu, inima mea rătăcită învață să tacă, iar eu plutesc sub norii de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
08 iunie 2016 Toate Articolele Autorului CONTRABAS E vocea ta,-ntre toate, cea mai gravă Și hotărâre ne transmite glasul, Secunda se aude clar în ceasul Când ne pândește ură și otravă. Dar melodia ne-nsoțește pasul, Care străbate roua din otavă, Când trece peste cvintă și octavă, Cu forță neclintită, contrabasul. Și ne transmite tot mereu putere, Mai multă armonie și acorduri, Dar tot ne-ncearcă răul din părere, Că ne-am pierdut busola în fiorduri Și rătăcim, când viața noastră
CONTRABAS de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385290_a_386619]
-
ianuarie, imediat după Boboteaza, marchează finalul sărbătorilor de iarnă. De aceea, masa din Ajunul Bobotezei este în multe părți din țară asemănătoare că bogăție cu cea din Ajunul Crăciunului. Tradiția spune că sub față de masă să se așeze fan sau otava, iar pe masa să se pună 12 feluri de mâncare anume alese: bob fiert, fiertura de prune, coliva, sarmale, borș, borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post cu varză acra. Alimentele nu se consumă până nu au fost sfințite
Botezul domnului – sarbatoarea de Boboteaza 2017 [Corola-blog/BlogPost/93041_a_94333]
-
uneori, fiartă. Se pune călduță pe locul vătămăturii; alteori numai pisată, rece se pune pe buric, ca să „tragă” de la șale; - rădăcină de boz pisată; pomușoară și frunze de zelnă se zdrobesc, se stropescă cu apă și se pun la buric;otavă de pelin se pisează, se pune în vatră cu spuză și apoi se pune pe buric. Legătoarea este bună pentru diaree (pânătecăraie). Mai șștia să descânte Anghelina Cucu, dar, cu deosebire, ea se specializase în „tras”mâini și picioare, oase
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dacă avea [copil mic] să-i dea țâță, îl culca în leagăn. Eu și cu fratele Vasile dormeam în cameră pe un pat din trei scânduri puse pe dou chingi și patru pari bătuți în pământ. Peste scânduri era pusă otavă, un țol de cânepă, o pernă la cap, dormeam cu picioarele la sobă. Ne acopeream cu o cergă; dormeam foarte bine. Soba venea așa în dreapta ușii cum intrai în casă și pe spatele sobei era un loc de intrat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în fund, casă model pe acel timp... La capătul patului, spre sud, unde dormea tata, ziua se punea oghialul (plapuma), strâns, păturit; patul rămânea acoperit cu un lăicer de lână care era pusă peste un țol de cânepă ce acoperea otava de pe pat, care ținea loc de saltea. În fundul casei din jos, lângă perete și lângă geam, între patul unde dormea tata și patul unde dormea mama, o masă mare, cu patru picioare, obișnuită de 80-90 cm lățime, pe care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
980 din 06 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului poveste fără de sfârșit Povestea nu se-ncheie dintr-odată și-n pajiștea cosită de pe munți au înflorit din nou, ca altădată, doi trandafiri în plete mai cărunți. Pășeau ușor prin firele de-otavă iscate din cosirea unei veri, purtau în ei iubirea lor suavă cu rădăcini aprinse-n primăveri. Și Magul cu bagheta-i fermecată le-a prins în piepturi dorul nesecat, povestea ta, povestea mea uitată ce-ncepe tot mereu cu-a
POVESTE FĂRĂ DE SFÂRŞIT de LEONID IACOB în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364339_a_365668]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > GRĂDINA EDENULUI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1094 din 29 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Nu te bucura prea devreme în patul cu otava uscata nu este nimeni doar o umbră de moarte ca o pasăre scăpată din colivie și femeia cu forme întrupate din coasta lui Adam data afară din rai. Deasupra cerul e nedefinit, pamântul e prieten cu apele și locuiesc în
GRĂDINA EDENULUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363847_a_365176]
-
continuare, în timp ce Moș Mihuț se sculă ușurel, se îmbrăcă și se duse în grajd să îngrijească animalele. La fel de harnic ca și Moș Minuț, era și vătuiul, care se trezi primul, și se uita după Moș Mihuț să-i dea niște otava de ronțăit. (sfarsit) PS - Acest foileton ar fi putut să continue indefinit, însă, deocamdată, el se sfârșește aici, poate cândva o să revin asupra lui, să-l continui. Mulțumesc tuturor celor care au urmărit acest serial. Referință Bibliografică: Casa pădurarului (5
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
Acasa > Impact > Scrieri > TOAMNĂ LA VORONEȚ Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1138 din 11 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Toamnă la Voroneț Cer albastru-pur, nobil ca o coroană princiară, romantic ca spiritul unei fete frumoase. Pajiști cu otavă de un verde-deschis intens. Frunze sclipind sub razele soarelui prietenos și dulce. O pasăre necunoscută din când în când își deschide aripile albe pentru a-și ține cumpănitul pe o ramură înaltă de pin, profilată lung pe azurul cerului. La
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
poienile pline de turme de tauri întunecați și lucioși. Rămân caii frumoși păscând slobozi pe pajiști în tihna duminicilor de toamnă, odihnindu-se după câte o săptămână mai grea. Rămân femeile și bătrânii din sat așezând cu grijă pentru iarnă otava și lemnele, porumbul și merele. Rămân copiii de școală trimiși cu treburi prin livezi, să pască vitele sau gâștele, cu gândul la noile cărți de școală, la uniformele fetelor din vecini ceva mai albastre decât albastrul de Voroneț!... Mă trezesc
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
înrobitoare clipă, Te mântui în eternele-ți tăceri. Din jarul toamnei ruginii, în pripă, Ai vrea să faci cărări de mângâieri Dar frângi cu degete încinse-n lavă Azimă caldă, coaptă-n lan cu maci Când lutul ce-amiroase a otavă Te-ar dărui cu pace. Treci și taci! Săruturi-gânduri alergând pribege, Pe limbi de vânt se răsucesc ușor Și-n taină-ar vrea de vrajă să dezlege Blestemul curs din trupul unui nor. Tu taci și treci pe-aceeași veche-alee
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
n-a apărut în niciun volum antum al lui Goga și nici Veturia n-a publicat-o postum. Altul este acela că Goga n-a semnat niciodată cu pseudonimul Nicu (nici asta n-au descoperit Smântânescu și Bălan). Criptonimul Nic. Otavă nu are nimic cu numele Nicolae. Este anagrama prenumelui Octavian: literele citite, după poziția în cuvânt, în ordinea: 8, 6, 2, 1, 3, 4, 5, 7 - adică un „Nic” format de la dreapta spre stânga, din litere luate „pe sărite” și
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
nu are nimic cu numele Nicolae. Este anagrama prenumelui Octavian: literele citite, după poziția în cuvânt, în ordinea: 8, 6, 2, 1, 3, 4, 5, 7 - adică un „Nic” format de la dreapta spre stânga, din litere luate „pe sărite” și „Otavă”, reprezentând literele care au rămas, citite de la stânga la dreapta (nu credem că ar fi ordinea mai puțin echilibrată: 8, 6, 2, 1, 3, 7, 4, 5). În mod sigur, autorul poeziei Sărbătoare nu este Octavian Goga - sunt suficiente probe
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
fânul să-l cosim. Coasele le-am ascuțit de lucesc în soare, apă-n fedeleș am pus și-n paner mâncare. Înjugat-am la car boii totu-i pregatit, vom munci din zori până-n asfințit. Vântul face valuri, valuri, în otava verde, uită-te! un iepuraș ce în lan se pierde. Fiecare-și are coasa gata pregătită și parcela lui cea verde toată-n flori gătită. Coasa fâșîie și iarba în cascade-i la pământ, un parfum divin înalță o boare
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
La merișoare Venise toamna. Sezonul de afine și zmeură trecu de mult. Și lucrul la cositul și strânsul fânului s-a cam terminat pe țarinile di-mprejurul casei. Până la cositul otavei au mai rămas câteva zile. Cineva ne-a spus că a fost la munte și a văzut niște merișoare grozave. Merișoarele seamănă cu afinele, ca formă și mărime, doar că sunt roșii când sunt coapte, sau alb cu roșu când
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
Neamul meu basarabean În vesminte de mirean, În purtare - sacerdot Coborât din Sabaot. Dezunit și împărțit, Neamul mamei cel iubit, Neamul înecat de plâns Floare de opaiț stâns. Plâng izvoarele în clocot Plâng și limbile de clopot, Plânge iarbă în otava Subțireaua și firava, Plâng și floarea și ninsoarea De pe iarbă plânge boarea, Plânge - azurie - zarea, Plâng și muntele și marea, Plânge codrul în desime Plânge și nu-l știe nime’. Plânge frunză gălbenea, Plânge iarbă mititea, Plânge-n carte Albinuța
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]