53 matches
-
Motto: Fericit cel care cutează să apere cu putere ceea ce iubește. Publius Ovidius Naso La colțul casei într-un nuc Femela și c-un guguștiuc Au strâns câteva surcele Făcându-și cuibar din ele. După... atingeri ușoare Au depus trei oușoare Și cu grijă le-au clocit Pe soare, în ploi și vânt. Mai aveau câte-o surpriză, Când o coțofană-n criză De hrană pentru odrasle Ataca lovind sub coaste. Ei, săracii, guguștiucii Se luptau ca mamelucii... Ca ostași în
GUGUȘTIUCII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375863_a_377192]
-
fac zarvă mare. Dar deodată, am găsit Pe crenguță, nouă. Câte au venit apoi?” „Mândră e pestrița mea! N-are nimeni pui ca ea Patru umblă-ncolo-ncoace Doi abia ies din găoace. Iar sub aripă mai are Încă patru oușoare Socotiți și veți afla Puișori, câți va avea? Procesul scrierii șirului numerelor până la 10 se face progresiv. După însușirea numerelor 0 5 am practicat jocurile „Ce numere au fugit?” sau „Ce numere s-au ascuns?” prin care am urmărit deprinderea
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
urbanizare a Partidului, M. nu se oprește asupra tiparului ideologic, ci asupra experienței umane. Activitatea de reporter la „Scânteia tineretului” îi asigură „piese de colecție”, înregistrate ulterior în nomenclatorul ficțional numit fie „insectar” (Insectar de buzunar), fie „galerie” (Galeria palavragiilor). Oușor Pasăre, din schița omonimă, folosește apelul autorităților de a pleca în Oltenia „să ajute” la mecanizarea agriculturii ca pe un bun prilej să își abandoneze soția și să își hiperdimensioneze orgoliul de erou local, stupefiat că presa centrală nu-i
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
nenumărate plute. Când vârfurile sunt încă acoperite cu zăpadă, te crezi în Elveția. Aceeași măreață înfățișare o are călătorul care coboară cu plutele pe Bistrița. Pornind de la Vatra Dornei, dintr-o vale largă cu munți netezi (unul chiar se cheamă Oușorul, atât de rotund și îmbătrânit), intri de la o vreme într-o strâmtoare grozavă, săpată de apele râului între Giumalău și Pietrosul. Atât de sălbatică e priveliștea acestei „porși” prin mijlocul muntelui, încât crezi că ai intrat într-o șară fermecată
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
măcar vorbind cu ele ,ne devenea dușman. Îi băteam și pe cei care voiau să le facă pe plac fetelor și cautau ouă de păsări, ocupații de femeie. Odată l-am prins pe un puști care strângea în pumn un oușor pestriț, mic cât o alună. I l-am luat și am dat cu el de pământ. Coaja a sărit în țăndări și o baltă mică de sânge s-a lățit pe iarbă. Puiul era aproape format, ghemuit și bălos, acum
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aceeași tresărire de nerăbdare și de revoltă ca și Rareș. De ce cu alt prilej? Ochii lui Rareș fugeau pe pagină în jos. Nistor Teodorescu, cl. a V-a, Turnu-Măgurele. Poveștile tale nu sunt destul de reușite ca să le putem publica. Povestea "Oușor"... Afară la ușă se auzea șoapta Feliciei: Rareș! Rareș, pot să intru? Trebuie că stătea atât de aproape că atingea cu buzele scândura ușii. Ce vrei, Felicia? Pleacă! Du-te la culcare! Nu pot să dorm, se auzi de dincolo de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
despre asta, Rareș, poți să explici?... O locomotivă oprise chiar în spatele casei, pe prima linie și, deocamdată, pufăia rar în beznă. Lucrători de la Steaua Română se auzeau strigându-și unul altuia, peste linii și peste trenuri nemișcate, cuvinte nedeslușite. ...Povestea "Oușor" e foarte frumos scrisă, dar de ce e atât de tristă? Încearcă altceva. Heliane Beatrice Kottlar, cl. a IV-a. Am primit poezia și povestea ta. Se cunoaște că te pricepi să scrii. Dar subiectele sunt nepotrivite, cred că înțelegi de ce
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ea. Rebisul meu. Îl făcusem și eu, și nu din crâmpeie de corpuri moarte, și fără săpun de arsenic. Era Întreg, Își avea toate degetele la locul lor. Am pretins să-l văd În Întregime. „O, ce cocoșel frumos, ce oușoare mari are!“ Pe urmă am Început s-o sărut pe Lia pe fruntea descoperită: „Dar e meritul tău, dragă, totul depinde de vas“. „Sigur că e meritul meu, deșteptule. Am numărat de una singură“. „Tu pentru mine ești un număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
spunem adevărul, atunci cînd am crezut în el. Și l-am spus. Am afirmat că unii înșiră verzi și uscate. în cartea noastră am spus, de un exemplu, că durlige se cheamă picioarele omului de la genunchi mai jos, pînă la oușoare“. ,, Cu durligele goale “ însamnă ,, îmbrăcat numai în cămeșă“, fără izmene. Dicționarul Limbii Romîne Moderne scrie: ,,Cu durligele goale sau în durligi = cu picioarele golașe; desculț “. Noi zicem: nu e adevărat, ,, ...au ieșit pe prispe copii bălani numai în durlige “ - scrie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mari comori: două nepoate minunate și un nepoțel. Am deschis ochii în casa din Tecuci, acolo unde m-am și născut. Mama mea m-a hrănit cum a putut mai bine pe vreme de secetă, murmurând: „Să-i dau fetei oușor Ca să meargă popușor” Apoi, fiind singura fată și cea mai mică, am vrut totul, adică: „’ma feti’”. Casa părintească era o casă simplă din chirpici, cu 4 camere, tip vagon. Camera din față, dinspre stradă, era mai mică și noi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
o listă de atribute descriptive plecînd de la observarea cu atenție a semnificantului și a semnificatului cuvîntului desemnat de culoarea reținută. De-mersul este următorul: a) Căutarea cuvintelor pentru observarea semnificantului cuvîntului (exemplu: roșu denumește prin anagramare și paronimie: "ușor", "ușier", "oușor", "roș"). b) Asocierea cuvintelor rezultate din semnificatul cuvîntului (exemplu: cuvîntul roșu prin sinonimie și asociere de idei aduce după sine "purpuriu", "sînge", "comunist", "mac"...). c) Descrierea unei planete plecînd de la această resursă de cuvinte și de la cîmpul posibil format de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
spuse Miller, parcând În spatele unui Renault bușit. Hai să ne facem rost de o exclusivitate. Atitudinea reporterului față de Hoitar se schimbase dramtaic de când Logan Îi spusese despre accidentul de pe șosea. Bernanrd Duncan Philips nu mai avea să fie strâns de oușoare pănă-i pocneau. Acum era o victimă a sistemului de reciclare a societății În care bolnavii mintali puteau fi aruncați Înapoi În comunitate, ca să se descurce singuri. Bernard Duncan Philips fu sculat din pat de o polițistă masivă, cu haine simple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
a face ceva. Privea prin geamul deschis curtea și observa atentă cum primăvara parcă sunase deșteptarea. La început observațiile sale aveau un caracter pragmatic, așa cum îi stă bine unei fete cu picioarele pe pămînt. Dacă găinile sînt călcate, scăpăm la oușoare, gîndea fata. În gospodăriile țărănești găinile făceau ouă doar cînd iarna își lua tălpășița. În tot timpul iernii ouăle lipseau cu desăvîrșire. Odată ce se puneau cocoșii pe treabă, hrana celor care trudesc la pămînt se ameliora consistent. Ochiuri, scrob, jumări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Clio, dovadă fiind volumele dedicate trecutului unor străvechi vetre de istorie și civilizație românească, precum 600 de ani de istorie ai satului Vama și Mitocu Dragomirnei, satul de lânga „Cordun” (semnate împreuna cu Elena Lazarovici), Dorna Candrenilor, satul de la poalele Oușorului, Pe Valea Dunavățului: Lunca, sat al bejenarilor bucovineni, la care se adaugă Momente din Istoria Romaniei Orientale (2003), ori cea în care salvează de la neagra uitare una dintre personalitățile câmpulungene ale epocii interbelice: Cu Iorgu G. Toma despre naționalism si
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
păduri bogate de conifere, pline de ciuperci și fructe de pădure precum: fragi, zmeură, mure și afine. Obiectivele turistice sunt de interes local și zonal. Dintre cele locale amintim: rezervația naturală Tinovul Mare; turbăria Poiana Stampei; castel restaurant Tihuța; vârful Oușorul; Complexul de stânci megalitice 12 Apostoli. Dintre cele zonale sunt prezente: masivul Rarău cu Pietrele Doamnei; cheile Zugreni și cabana cu același nume; Ineu din masivul Rodnei cu lacul Lala; mănăstirile din nordul Moldovei precum: Moldovița, Sucevița, Gura Humorului, Putna
POSIBILIT??I DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL PRIN OB?INEREA ?I VALORIFICAREA UNOR PRODUSE ECOLOGICE by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83094_a_84419]
-
am bucurat de contacte cu oameni de treabă și am reușit să trec toate evenimentele sociale și naturale neplăcute. Copilăria și o parte din tinerețe mi-am petrecuto în Țara Dornelor, mai exact în orașul Vatra Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul țării, făcând cunoștință cu altă formă de relief, câmpia. Câmpia de silvostepă de pe Valea Jijiei și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
am bucurat de contacte cu oameni de treabă și am reușit să trec toate evenimentele sociale și naturale neplăcute. Copilăria și o parte din tinerețe mi-am petrecuto în Țara Dornelor, mai exact în orașul Vatra Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul țării, făcând cunoștință cu altă formă de relief, câmpia. Câmpia de silvostepă de pe Valea Jijiei și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
9195 CURELARU ELENĂ (n. 1957) Fălticeni, Str. Sucevei bl. 76 ap. 5 țel. 554779 9201 FAGUREL SIVIA (n. 1955) Suceava, Str. Stațiunii nr. 2, bl. C6, sc. B, ap. 9 țel. 511270 3951 GIM ȘTEFAN (n. 1932) Vatra Dornei, str. Oușorului, nr. 23 țel. 371264 3954 GRIGORE HARALAMBIE (n. 1938) Fălticeni, Str. Maior Ioan bl. 4A, ap. 14 țel. 542195 3955 GRIGORE NADIA (n. 1924) Suceava, Str. Mărășești nr. 7, bl. D, sc. B, ap. 12 țel. 210400 9208 GRIGORIU MIHAIL
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Alex. Cel Bun nr. 12 țel. 214311 3988 NICHIFOREL CONSTANTIN (E. C) Suceava, Str. Alex. Cel Bun nr. 6 țel. 214161 4005 SCRICULEAC ALEXEI (E. C) Com. Prisaca Dornei nr. 60 Stagiari EXPERȚI CONTABILI AMARANDEI DORINA GETA Vatra Dornei, str. Oușorului, nr. 2 țel. 373620 ASAFTEI PARASCHIVA Fălticeni, str. Sucevei, FN, bl. 72, sc. A, ap. 15 țel. 544261 BEJINARU MARINICĂ FLORENȚA Suceava, str. Slătioara, nr. 11, bl. C10, sc. A, ap. 18 țel. 511749 BILIUS MARIA MIHAELA Suceava, b-dul G.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
-DE 576 până la proprietatea Țigănea Severin"; - poziția 121 coloana 3 va avea următorul cuprins: "Puciosu 30*l,5=45 m de la Pârâul Puciosu până la Proprietatea Ursuț Vasile"; - poziția 128 coloana 3 va avea următorul cuprins: "L=6 km D66 Ciotina-Dosu Oușorului iacobeni, de la barieră până la trupul de pășune Dosu Oușorului"; - poziția 135 coloana 3 va avea următorul cuprins: "L=l km iacobeni, de la DC Ciotina până la trupul de pășune iacobanu "; - poziția 136 coloana 3 va avea următorul cuprins: "L=0,2
HOTĂRÂRE nr. 1.564 din 1 noiembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi pentru atestarea domeniului public al unor comune nou-înfiinţate în judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183101_a_184430]
-
3 va avea următorul cuprins: "Puciosu 30*l,5=45 m de la Pârâul Puciosu până la Proprietatea Ursuț Vasile"; - poziția 128 coloana 3 va avea următorul cuprins: "L=6 km D66 Ciotina-Dosu Oușorului iacobeni, de la barieră până la trupul de pășune Dosu Oușorului"; - poziția 135 coloana 3 va avea următorul cuprins: "L=l km iacobeni, de la DC Ciotina până la trupul de pășune iacobanu "; - poziția 136 coloana 3 va avea următorul cuprins: "L=0,2 km, iacobeni de la D.E. 576 până la proprietatea Maxim Dragoș-Iacobeni
HOTĂRÂRE nr. 1.564 din 1 noiembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi pentru atestarea domeniului public al unor comune nou-înfiinţate în judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183101_a_184430]
-
Sus, nr. 1338 țel: 415047; 0745925130 21306 TULVINSCHI MIHAELA (n. 1975) Suceava, Str. Alexandru cel Bun, nr. 8, bl. E4, sc. C, ap. 2 țel: 530752; 0745471116 Secțiunea a II-a 18150 AMARANDEI DORINA GETA (n. 1956) Vatra Dornei, Str. Oușorului, nr. 2. țel: 373620; 0742129508 9174 ANDREVICI VASILE (n. 1956) Gură Humor, Str. General Grigorescu, nr. 5 țel: 235147; 0721442870 15983 ANTEMIUC IOLANDA GABRIELA (n. 1972) C-lung Moldovenesc, Str. Ștrandului, nr. 1 țel: 313492; 0744100098 15984 APAVALOAE MARIANA (n.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Dr. Staicovici nr. 75, Clădirea Forum 2000, et. 4, sector 5 țel: 4024000 029 ORENSTEIN DAN LIVIU (n.1955) 2715 SC ORENSTEIN, OSTRO ASS 2002 SRL Bd. Dacia nr. 51, et. 2, Ap. 6, sect 1 țel: 2120094/95 21550 OUȘOR DORINA NICOLETA (n.1977) 146 SC ERNST YOUNG SĂ Str. Dr. Staicovici nr. 75, Clădirea Forum 2000, et. 4, sector 5 țel: 4024000 15497 PATELI-MICU C. CHRISTINA - MICHAELA (n.1972) 146 SC ERNST YOUNG SĂ Str. Dr. Staicovici nr. 75
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
de către Divanul Moldovei. Pentru amatorii de legendă, Șaru Dornei își află denumirea în legendă Dornei care spune că Dragoș Vodă , trecând din Maramureș prin Pasul Prislop pe Valea Bistriței Aurii , ar fi poposit la Iacobeni . La o vânătoare pe muntele Oușorul, a rănit o căprioară și în urmărirea ei, a cunoscut-o pe frumoasă Dorina de care s-a îndrăgostit. Revenind după câțiva ani la căsuța (vatra) de pe malul apei Dorinei ( Vatra Dornei ), Dragoș află că Dorina este plecată cu turmă
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
Galanthus nivalis"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), untul vacii ("Orchis morio"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), joldeală ("Serratula wolffii"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: [[File:Biserica Manastirii Neamt.jpg|290px|thumb|right|Biserica [[Mănăstirea Neamț|Mănăstirii Neamț]]]] Reportaj [[Categorie:Rezervații naturale din
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]