29,029 matches
-
Petrescu e departe de asemenea socoteli și răfuieli meschine, ci pentru că așa își notează diaristul nostru întîmplările cotidiene. Și în aceste zile de după război, iată ce mîncau oamenii: Masa de seară: terci cu zahăr, ceai.", "La prînz mămăligă, brînză, un ou și cîteva jumări. Seara, mămăligă cu untură." Tînărul care își dă bacalaureatul și citește din clasici îi cumpără mamei pantofi de la economat din cauza cărora femeia va face răni la picioare. în 1947, la București, studentul mănîncă la prînz și seara
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
că poate să facă tot ce vrea. Acela care fură judecă precum un om primitiv și zice: Dacă mă prind, doi ani am casă, am masă și pot să joc și șah!" Aveam 9.000 de lei salariu când un ou costa un leu Istoria a făcut să dirijați în Rusia sovietică și în Germania nazistă. Care trebuie să fie relația artistului cu politica? Artistul nu trebuie să facă politică. După intrarea rușilor în Cehoslovacia, am avut o ședință în Sala
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
în perioada antebelică? În 1933, eu, care n-aveam un rol principal în orchestră, cântam la fagot, aveam un salariu de 9.000 de lei. Impozitul era de 500 de lei - am și acum contractul în sertar, acasă -, iar un ou costa un leu. Tata, care făcuse Dreptul și era inspector PTT, avea doar 8.000 de lei. Alții o duceau rău, pentru că atunci se punea accentul pe valoare. De ce nu se mai pune astăzi? În Occident se pune! Din cauza asta
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
am ajuns la 40 de grade în Cuba. Acolo era o sărăcie lucie, la plecare am lăsat cadou până și periuța de dinți. Am mâncat acolo în fiecare zi o omletă despre care am aflat pe urmă că era din ouă de broască țestoasă! N-am văzut găină acolo, nu exista! Nici câini n-am văzut. I-or fi mâncat. Precis! Citind memoriile dv., două lucruri frapează în mod deosebit. Mai întâi, faptul că îi vorbiți de bine pe marea majoritate
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
despre corupția măruntă din învățământ - cum putea tocmai învățământul să se sustragă molimei ce bântuie de-atâția ani în România? Dar de ce n-au rezolvat puternicii zilei problemele mult mai grave de la vârf? Cum să refuze dascălul de țară zece ouă sau un kil de vin, când miniștrii și parlamentarii găbjesc, cu acte în regulă, vile somptuoase doar în virtutea faptului că au pupat în fund la momentul potrivit persoana potrivită? De ce n-am văzut în lanțuri, sau cu microfoanele televiziunilor amenințându
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
luni de cînd a rămas fără lucru și de-acum încolo o să-și dea negreșit interesul umblînd și întrebînd încolo și-ncoace... Buna dispoziție începu să-i revină după ce se bărbieri, făcu duș și prepară o omletă cu ultimele două ouă din frigider... Ar trebui dezghețat, Doruleț, să faci și tu ceva folositor. Cutia congelatorului, fără ușiță, căptușită cu o crustă de ghiață de două degete, ba mai curînd ar trebui desființat, scos din priză... Consumă curent doar pentru o oală
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
chiar dacă uneori ai fi tentat să crezi că de la această împrejurare ți se trage boala de stomac... Ba de la țigările multe pe stomacul gol, de la cafea, de la romul ăla puturos pe care-l bea la privatizații din Piața Bobocica, de la ouă, de la ciorba asta puturoasă care zace-n frigider de o săptămînă. Are o vîrstă de-acum, a sărit de patruzeci de ani cam de multișor, așa că ar trebui să țină regim, să se protejeze... Soneria, da, e prea devreme totuși
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
se întâmplă nimănui determinat, de care nu e răspunzător nimeni" se scurge depersonalizată, mecanicizată. "Mulțimea, societatea, tinde tot mai mult să-i strivească pe indivizi și, în ziua în care o va face, va sfârși prin a ucide găina cu ouăle de aur." José Ortega y Gasset, Omul și mulțimea, traducere din spaniolă și note de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 2001. Non idem est si duo dicunt idem..." în politică se vede mai mult ca oriunde că limbajul are mai
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
am dat seama ce sînt. Eu sînt un scriitorinc și sînt foarte mîndru de această găselniță a mea, fiindcă, de cînd mă știu, m-a obsedat ornitorincul - animalul acela cu blăniță, care are labe de rață, e mamifer, dar face ouă, stă sub apă, stă și deasupra apei, stă și pe mal, e foarte blînd, solitar-solitar-solitar, are o glandă cu venin sub coadă, și-i împroașcă pe toți dușmanii. Așa că, ziua unui critic de întîmpinare - ca să revin, că eu fac bucle
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
să atingă libertatea urmînd drumul alienării: "Alienarea, o dată ce te-ai angajat în necruțătoarele ei angrenaje, pune cărămidă peste cărămidă întru propria ei edificare și te îngroapă pas cu pas sub greutatea propriului ei edificiu; ceea ce fusese considerat doar urgent (spartul ouălor, de exemplu) se substituie pe nesimțite esențialului (care doar el te pusese cîndva în mișcare) (savuroasa omletă, să zicem); mijloacele se îngroașă pe măsură ce se subțiază scopul inițial propus, acesta sfîrșind prin a fi dat practic uitării, iar golul astfel obținut
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
Luca în fața cometei Halley și stupefacția în fața avionului de lemn nr. 2 cu care Aurel Vlaicu se ridică de la sol pe câmpia Blajului, vânzarea pe veci a tuturor operelor sale Editurii Minerva pentru... 4000 de lei, gâștele și zecile de ouă proaspete pe care le oferă Mateiu consulului francez o dată cu numirea lui drept Cavaler al Ordinului Național Francez, restituirea Crucii de Onoare primită deteriorată de la Paris etc. în rest, mașinațiunile politice prin care Mateiu încearcă să parvină, preocupările excesive pentru garderobă
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
Sofia. Bulgaria e văzută (din nou îmi amintesc de Wischenbart) prin definiții canettiene. Uneori, o singură frază pregnantă dezvăluie toată compexitatea lumii străbătute: "în tren nu puteai găsi mâncare sau apă, însă un vecin de compartiment mi-a oferit niște ouă fierte"; ""aproape orice fel de publicitate ar fi bună pentru Bulgaria. Cea mai mare frică a bulgarilor era ca nu cumva să fie uitați"; "ca și în România, aici se urma un model oriental și medieval de dezvoltare"; "imaginea femeilor
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
din imposibilitatea de a o putea "trăi" și, în consecință, de a o "retrăi" prin scris: "Moartea nu poate fi trăită" (Wittgenstein). Cum să te eliberezi, deci, de această experiență trăită de Semprun la Buchenwald? Este problema cărții L'écriture ou la vie (Scrisul sau viața). Complexitatea literară a mărturiei Așa cum am scris mai sus, intenția inițială a lui Imre Kertész este asemănătoare cu a lui Primo Levi: să mărturisească, să comunice celorlalți o experiență inumană și eliberarea interioară, adică întreaga
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
incendiu, vreo prostituată, vreun pește, vreun corupt, vreun... Groaznic trebuie că le e!; meteorologii se impacientează că temperaturile de minus 10, minus 12 grade sunt prea scăzute pentru această perioadă. Parcă se aud râsete de curci...; moderatorii fac vocalize sorbind ouă fără data fabricației pe ele; etc. Aceasta în timp ce eu stau iresponsabil și inconștient în fotoliu (nu am, dar e umilitor să spun: m-am instalat confortabil pe taburet la televizor) și aștept filmul. Mă rog, un film. Pentru că sunt un
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]
-
neobișnuit de geroasă. În mod sigur, nici un baron n-a rămas fără căldură în noua sa vilă, nu s-a debranșat și nici debranșat nu a fost. Nici un meteorit - nu neapărat pe măsura celui siberian, dar măcar de mărimea unui ou de struț, n-a căzut prin Ialomița sau Maramureș, viruși care să-i extermine doar pe baroni, lăsând indemn restul populației, nu sau depistat, pe câmpul de luptă n-au căzut, alegerile fiind încă departe, surprinși, ca bravul Roland la
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
cu abilitate. Poetica lui Claudel e nu numai "dominată de ideea ordinii", ci și "puternic antropocentrică" (în consonanță, cum ar veni, cu argheziana Cîntare a omului!). Nu mai puțin apare combătută izolarea individualistă, prin lauda virtuților colectivismului, introduse ca un ou de cuc chiar în cuibul unor teze mistice: "Această ordine, potrivnică marilor existențe dezordonate ale poeților însingurați (Rimbaud între aceștia) este o fugă de singurătate și o căutare a universalului. Și aici Claudel urmează pilda spiritului medieval: In esse uno
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
occidentală (elvețiană); a debutului cu semnătura Panait Istrati. Toate legate de anul 1919. Surpriza care duce la schimbarea de optică referitoare la primul articol scris de Istrati în limba franceză și publicat de Jean Debrit, directorul ziarului, nu este Tolstoïsme ou Bolchévisme, cum se împământenise în istoria noastră literară, ci Sur la conférence "Un peuple martyr", descoperit de către un francez, Roland Lombard, care îl comunică Asociației "Les Amis de Panaït Istrati" în 1993, de îndată publicat în "Cahiers Panaït Istrati" însoțit
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
zodiacul. Răsfoind cartea, am dat peste următorul exemplu: "Să luăm, de pildă, un nativ născut vineri la orele 17,30, în ziua de 10 august anul 1927.". - Ziua și anul dumneavoastră de naștere! - Exact! Și, în continuare scria: "Sera poete ou inventeur". Am avut impresia că este un fel de semnal al destinului. - Extraordinar!. - Nu am fost inventator pentru că nu am crescut în casa unui matematician, fizician, inginer. Fără îndoială, prezența tatei, a mamei a fost decisivă în formarea mea. Și
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
încă idealizate de nostalgie. Mi-l aduceam aminte așa cum era: un loc bun de trăit, unde toată lumea se cunoștea, pe malul unui rîu cu ape diafane ce curgeau repezi într-o albie de pietre lustruite, albe și uriașe, ca niște ouă preistorice. Pe înserat, mai ales în decembrie, cînd treceau ploile și aerul devenea diamantin, Sierra Nevada de Santa Marta părea că atinge cu piscurile-i dalbe plantațiile de bananieri de pe malul celălalt. De acolo se vedeau indienii aruhacos alergînd în
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
epidermică, răsfăț solar, pur biologic. Alfabetul de care se servește autorul e unul precumpănitor senzorial, cel mai apt a-i stenografia nuditatea străveche a trăirii: "Jilăveala buștenilor din stații răcoroase de munte/ Jilăveala mrejelor întinse pe țărm/ Jilăveala cojii de ou încă plină de aburi/ Jilăveala trenului care a mers toată noaptea" (Jilăveală). Sau următoarea imagine a unui monument venețian, în care genuflexiunea pietății se îmbină cu percepția elementară, precum un indice, aparent eretic, al autentificării întru uman: "O cale, așadar
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
oripilați de prezent, spre deosebire de feluriți proprietari ai trecutului, parcelat în epoci și perioade, Irina accepta prezentul cu un calm optimism și colecționa obiecte kitsch, cu o emoție de arheolog. Numai pe ea o puteai auzi vorbind cu egală atenție despre ouăle de Paște încondeiate cu meșteșug și despre ouăle diferențiate cu ajutorul abțibildurilor consumismului. Pe Irina Nicolau n-o speriau rupturile și nici uitările sau abaterile de la tradiție. O înspăimîntau în schimb obtuzitatea și adevărul unic. I-am citit ultimele cărți nu
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
parcelat în epoci și perioade, Irina accepta prezentul cu un calm optimism și colecționa obiecte kitsch, cu o emoție de arheolog. Numai pe ea o puteai auzi vorbind cu egală atenție despre ouăle de Paște încondeiate cu meșteșug și despre ouăle diferențiate cu ajutorul abțibildurilor consumismului. Pe Irina Nicolau n-o speriau rupturile și nici uitările sau abaterile de la tradiție. O înspăimîntau în schimb obtuzitatea și adevărul unic. I-am citit ultimele cărți nu numai cu plăcere, ci și cu regretul că
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
mult prea creduli. Ca să dau crezare unor mărturii ca a dumitale, trebuie să am dovezi mai sigure. Fără supărare. Ramirín s-a așezat bolborosind în legea lui. Atunci tușa Paula, cu glasul ei pițigăiat, l-a îmboldit. - Vorbește-i despre ou, Ramíro, despre oul din lac. Căutătorul de minuni s-a uitat la ea cu vădit interes, apoi s-a adresat lui Ramirín. - Oul din lac? Dar bătrânul n-a răspuns. Cu mâinile sprijinite în măciulia bâtei, mormăia supărat cuvinte fără
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
Ca să dau crezare unor mărturii ca a dumitale, trebuie să am dovezi mai sigure. Fără supărare. Ramirín s-a așezat bolborosind în legea lui. Atunci tușa Paula, cu glasul ei pițigăiat, l-a îmboldit. - Vorbește-i despre ou, Ramíro, despre oul din lac. Căutătorul de minuni s-a uitat la ea cu vădit interes, apoi s-a adresat lui Ramirín. - Oul din lac? Dar bătrânul n-a răspuns. Cu mâinile sprijinite în măciulia bâtei, mormăia supărat cuvinte fără șir. Atunci căutătorul
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
bolborosind în legea lui. Atunci tușa Paula, cu glasul ei pițigăiat, l-a îmboldit. - Vorbește-i despre ou, Ramíro, despre oul din lac. Căutătorul de minuni s-a uitat la ea cu vădit interes, apoi s-a adresat lui Ramirín. - Oul din lac? Dar bătrânul n-a răspuns. Cu mâinile sprijinite în măciulia bâtei, mormăia supărat cuvinte fără șir. Atunci căutătorul de minuni s-a întors spre tușa Paula: - Ce mai e și cu oul ăsta, femeie? Tușa Paula vorbea domol
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]