39 matches
-
-i dăm în mâna comisarului, dar că merg în caseria împăratului sau altundeva, aceea n-o mai știm, însă experimentăm aceia că o încasează cu execuții aspre, așa că cheltuielile noaste cu datul de bani de potcoavă, vin, vinars, fân și ovăs, întrec o treime din porție... 2. Slujba la cetate, în deosebi dusul lemnelor de foc e mare povară pentru noi.... 3. Când vine postășit greu în districtul nostru, atunci ajunge și pe noi destul, fiindcă trebuie să dăm carele, caii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
noastre atâta este pășunată de caii soldaților încartiruiți că nu mai putem cosi un fir. 6. Făcându-se adeseori cercetări și alte expediții în sat, se trimit din partea scaunului, persoane pe care trebuie să le susținem cu mâncare, băutură, fân, ovăs, dar nu ne iau cu puterea ca executorii, ci ne cer frumos și le dăm. 7. S-a întâmplat că ne-au citat la Făgăraș judele cu încă trei oameni și au așteptat acolo două zile, dar nu le-a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
apoi de a câta parte de sesiune dispunea (sesiunea reprezentând o gospodărie) capul familiei, și mai apoi de: boi, vaci, junci și juninci, cai și iepe, oi și capre, porci și scroafe, stupi, clăi de grâu și secară, clăi de ovăs, orz și alac, clăi de mei, clăi de cânepă, semănături de toamnă, semănături de primăvară, semănături de porumb, semănături de cânepă, pământuri arabile în ambele hotare, fânațe, fân strâns, piue, contribuția militară pe anii 1721-22, observațiuni. Considerăm că nu prezintă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu prea departe de media satului. El e prezentat a dispune de o sesiune întreagă și a avea 4 boi, 5 vaci, 4 juninci, 3 cai, 20 de oi, 7 porci, 10 stupi, 30 clăi de secară, 30 clăi de ovăs, 6 clăi de cânepă, 3 câble semănături de toamnă, 76 Traian Cânduleț • Ilie Costache 6 câble semănături de primăvară, 2 câble semănături de cânepă, 5 câble teren arabil, 4 care teren fânaț, 8 care fân strâns, 5 florini și 40
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
trei fire (Carex davalliana), Bănicel, Cucuruzu ciorii (Carex obtusata), Paiu-lung (Carex acuta, Carex canescens), Flembioară (Carex atrata), Foaia băiatului (Carex flava) Familia Graminee. Spăranghină (Anthoxantum odoratum), Coada vulpii (Alopecuruspratensios), Iarba de pe marginea călii (Phleum pratense), Stuf (Calamagrostis silvatica, Calamagrostis villosa), Ovăs ( Sesleria rigida, Avena capillaris) , Păiș subțire, Iarbă lungă (Aira caespitosa), Păiș (Aira flexuosa, Aira canescens, Andropogon ischaemum, Festuca supina, Festuca hirsuta, Estuca xantina, Festuca sylvatica, Festuca pratensis,), Flocoșică (Holcus lanatus), Ovăscior (Holcus avenaceus), Floare de pe părău (Melica uniflora), Hir, Fir
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Jos-județul Alba, au venit aci și si-au construit inițial bordeiele, unul «Pe Laita», celălalt în «Lunca Plăiașului». Au mai fost și alte familii de țigani ce la început se țineau mai departe de sat, «La Ghețari», în «Lunca Oveselor», la «Stejari» sau pe «Secșoară», unde au început să producă și să valorifice în sat obiecte din lemn foarte necesare localnicilor, ca linguri, fuse, suveici, corfe, țecheri, cheltee, roabe, mături, cozi de sape, de coase sau de hârșee, furci, greble
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
zice proverbul, mărul rău bun nu se face ci cel bun se putrezește, așa a fost și cu oamenii aduși de grof, toți s-au dedat la furat și se fura și mai tare. Spuneau bătrînii când îmblăteau secara și ovăsul cu îmblăciul, așa se îmblătea atunci, nu erau mașini, era o pocie de alun cam de 2 metri și jumătate numită dârja și un știuc de lemn de 60 de centimetri de fag numit hădărag, legate la cap cu piele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Negura N. Constantin 1597. Nemaciuc Ana Ioan 1598. Nicolaescu G. Vasile 1599. Niculita Gr. Constantin 1600. Nimigean I. George 1601. Nuțu I. Dimitrie 1602. Olariu C. Gheorghe 1603. Olaru Gh. Ioan 1604. Orhei V. Vasile 1605. Oros I. Petru 1606. Ovăs C. Dumitru 1607. Pamparau Catinca Mihai 1608. Pandelea Gh. Vasile 1609. Pascan V. Nicanor 1610. Pavalean M. Gavril 1611. Paval D. Gheorghe 1612. Paval D. Ghiorghe 1613. Păduraru Gh. Augustin 1614. Păduraru I. Dumitru 1615. Părăscuța H. Gheorghe 1616. Pelin
DECRET nr. 431 din 30 iunie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]
-
Macsim Gh. Ioan 349. Poenaru C. Mihai 339. Mariuțac Gh. Dumitra. 350. Popescu S. Gheorghe 340. Naharniuc Gh. Ioan 351. Slabu V. Gheorghe 341. Necula D. Constantin 352. Știrbu D. Vasile 342. Olariu D. Gheorghe 353. Țipă C. Epifanie 343. Ovăs P. Costache 354. Ursu D. Petru 344. Pânzariu I. Petrea 355. Ursu P. Spiridon 345. Pascariu C. Neculai 356. Ursu P. Spiridon 346. Pintilescu L. Aurelian 357. Varareanu Aglaia Ion 347. Pireu P. Niculai 358. Zdrob C. Ioan ♦ județul Teleorman
DECRET nr. 475 din 30 mai 2005 privind conferirea Crucii Comemorative a Celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167901_a_169230]
-
rupt, iar râpele s-au adâncit, torentele au adus bolovani și pietre mari, așa cum se văd acum. Era desigur rezultatul defrișării masive a pădurilor din timpul roirii satelor. Toate delurile erau arate și semănate cu cu grâu de primăvară, cu ovăs, secară și alac. Atunci, pe la 1920 și mai târziu, toată lumea ara. Secerișul ținea de la 1 august și se termina la 20 octombrie. Câteodată se întâmpla să ningă și oamenii să nu fi terminat de secerat. În perioada secerișului, cei mai
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Șura era o anexă dintre cele mai importante în economia agrară a satului. De obicei era formata din două poieți și șura propriu-zisă, spații în care se putea intra cu carul încărcat cu fân sau cu snopi de grâu, de ovăs sau de secară. În cele două puduri de pe poieți se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de obicei snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se slivesea cu argilă amestecată
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
face cunoscut că „prin scrisoarea regelui Ștefan dată în anul Domnului o mie douăsute șaptezeci, în ziua de 15, înainte de calendele lui Decembrie, iar în al domniei sale în anul întâi, se arată că moșiile Livadă, Orașu Nou, Vama, Prilog și Ovăs care au fost odinioară ale lui Benedict numit Ur., mort fără moștenitor, care au fost date pentru totdeauna, de către acel rege Ștefan, suzeranului Nicolae fiul lui Maurițiu pentru serviciile sale credincioase”. În 1452, cănd cetatea Satului-Mare era a familiei Huniazilor
Țara Oașului () [Corola-website/Science/306511_a_307840]
-
în puterea să, se fălea că de pe pristolul bisericii Sf. Petru din Romă își va pune sirepul să mănânce ovăz» (HF, I, 270); Am jurat că peste dânșii să trec falnic, fără pas, Din pristolul de la Romă să dau calului ovăs..." b) «...căci începuseră a roi numeroase cete ce călăreți româno-cumani împrejurul mandrei rezidente a împăraților...» (HF, I, 81); «...o campanie de răzbunare pustiitoare și asemenea revărsării de nouri asupra craiului sârbesc Ștefan...» ("ibid"., 288); «ei revărsară o ploaie de săgeți
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
vremuri, încunjurată de copaci, un fel de crâng singuratec, întrucât, din târg până acolo se fac numai ogoare și deacolo în sus iar, - azi locuri de arătură care câteodată când îs toloace pentru stâni, când popușoiști, când pâne albă și ovese. Pe locurile astea, cum v'am mai spus, mi-am perdut cei mai frumoși ani ai copilăriei mele, jucându-mă cu băeți și prietenii mei.”" Autorul relatează o întâmplare auzită pe când era copil și se juca pe dealul Buciumenilor. Văzând
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]