330 matches
-
cu casa închisă la deschiderea de pe 5 martie din București și a avut premiera în mai multe orașe din țară, în primul turneu național programat vreodată de cei doi actori. În luna martie, Ion Caramitru și Horațiu Mălăele au fost ovaționați de publicul din Timișoara (21martie) și de cel din Cluj (22 martie), iar în luna mai, turneul va continua la Sibiu (3 mai) și Târgu Mureș (4 mai). Ion Caramitru și Horațiu Mălăele nu s-au ]ntâlnit, nici pe scenă
Întâlnire cu Mălăele și Caramitru [Corola-blog/BlogPost/97163_a_98455]
-
modele umane. Era acolo un conglomerat de patrioți români. Unii își dedicaseră viața luptei pentru un țel înalt și spiritul lor de luptă mă încânta pe mine care sosisem din România socialistă cu congrese ale Partidului Comunist Român, unde aplaudacii ovaționau îndelung pe Ceaușescu. Înțelegeam că am ce învăța de la acești oameni veniți din alte colțuri ale Americii sau din Europa ca să dialogheze între ei și nu mai puțin cu noi, cei care simțeam acolo să inima bătea în ritmul mai
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
a interpretat Preludiul la Actul al III-lea la Opera Traviata de Verdi (aranjament muzical de Mladen Spasinovici) și cvintetul de coarde și harpă ce a pus atenției publicului un superb purpuriu din baletul Coppelia de Leo Delibes. Publicul a ovaționat îndelung fiecare număr din program cu speranța că prima scena lirică a țării își va relaua spectacolele pe noua scenă, complet modernizată și dotată la nivelul actual al tehnicii artei scenice.
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
de noblețe a muzicii, precum și momentele de culminație și patos, au conturat cu fantezie personaje și imagini muzicale contrastante, au trăit la cote maxime întâmplările imaginate de autor. Au transmis entuziasmul și bucuria de a face muzică împreună. Publicul a ovaționat îndelung prestația de excepție a ansamblului cameral; înregistrarea pe un CD a capodoperei enesciene, în formula prezentată în recitalul de la Sala Radio ar fi benefică pentru public și pentru muzică în general. Finalizarea proiectului ar aduce o contribuție semnificativă la
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
compoziții proprii, “Căsuța de la marginea satului” și “Cafeneaua” unde stă într-un colț, privind cum afară plouă, plouă... Finalul recitalului ei a fost ca un mesaj dureros și nostalgic, din partea tuturor artiștilor din spectacol, pentru publicul care, ridicat în picioare, ovaționa, prin piesa lui Gherase Dendrino, “Să nu ne despărțim”. Nouă ne revine de fapt datoria de a face totul pentru a nu ne despărți niciodată de acești artiști fără pereche!
Revan?a adev?ra?ilor c?nt?re?i by Mihai Chiner () [Corola-journal/Journalistic/83415_a_84740]
-
sa integritate morală. La încheierea recitalului, pe lângă fascinația inegalabilei interpretări, publicul a reținut senzația de întreg, de emoție covârșitoare, de retrăire a unor realități și situații eterne, care își găsesc echivalentul în permanență. Interpreții au oferit publicului care i-a ovaționat minute în șir, două bis-uri. Primul, Andante din Trio -ul scris de Valentin Gheorghiu a fost dedicat memoriei lui Ștefan Gheorghiu, ilustrul violonist și pedagog, plecat la cele veșnice în 2010, care ar fi împlinit în 23 martie 2013
Valentin Gheorghiu - 70 de ani de activitate by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83963_a_85288]
-
au reușit o performanță incredibilă: deși ploaia nu a contenit o clipă (ideală ar fi fost aici Marina Voica și al său “Și afară plouă, plouă”!), miile de spectatori au rămas neclintiți sub umbrele, reluând fiecare refren laolaltă cu cântăreții, ovaționând și chiar dansând! A fost o seară cu adevărat magnifică, cu chipuri realmente extaziate la auzul unor melodii cum ar fi “Stele perechi”, “Nu te voi uita”, “Am trup de ceață”, “Ce mult te-am iubit”, “ Dacă într-o zi
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
grozavă. Însă din fericire, de la primele acorduri mă încălzeam și uitam de sala înghețată. La fel și publicul, mai ales deplângeam pe doamne, care veneau în mare toaletă de seară. Și aici, în frunte cu episcopul român Ivan, publicul mă ovaționă îndelung. Tot din motive artistice și din cauză că fratelemeu Romulus locuia la marginea orașului, fui nevoită să trag la hotel. De aici mă întorsei la București, spre a-mi vedea elevii de la Conservator care lucrau în absența mea cu asistentele mele
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Foarte interesant. 6 martie Azi probă de quartet de coarde la Conservator. Proba concertului de mâine, care este primul din ciclul de quartete de Beethoven, organizate de Enescu. Este neobosit, cântă cu toți și acompaniază pe toți. Elevii l-au ovaționat. I-am reamintit de muzica de cameră, ce-o făcea la palat pe vremea reginei Elisabeta, când se cântau pe rând toate quartetele de Beethoven. Vremuri apuse! Tot în martie, în ciclul de concerte cu muzică de cameră, concert de
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
că ei o cântă acum cu mare succes în Franța și Elveția, precum și în toate aparițiile TV! Anunțarea Trofeului, înmânat alături de cheile BMW-ului de Gheorghe Bunea Stancu și Ionel Țilea (de la sponsorul principal, Tancrad), a ridicat publicul (care îi ovaționase și în seara de concurs) în picioare, de mult nemaiexistând o asemenea unanimitate. Cum italienii trimit an de an soliști buni la Brăila, premiul I a revenit lui Gino Scannapieco, un napolitan înzestrat, dar amintirea versiunii Larei Fabian la “Adagio
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
isteții care vorbesc de dictatură. Deocamdată, Băsescu n-a trimis S.R.I.-ul să-i aresteze, noaptea. Atunci, ce am avea? Au trecut 22 de ani. Ceaușescu ar fi murit de mult? Nu cred. Am asista la toamna patriarhului, aplaudând și ovaționând. Stăm de vorbă la prânz. Noi știm ce înseamnă psihoză colectivă. Câte gogoașe am înghițit în decembrie! 4 000 de morți, babe care umblau cu grenade în sacoșă, ascunse în colivă... Putem să-i credem până și pe coreeni. (Mă
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4473_a_5798]
-
enigmatică, dotată cu abilități botanice peste medie, femeia imposibil de ținut minte, studenta pariziană, stăpâna casei din Intrarea Vâlcului, fata din poză, în rochia pastel! Ești mulțumit de tine. Ai ghicit ce vrea să facă autorul. E timpul să te ovaționăm. „Vezi piatra asta?“ îmi spunea Lea când eram mic și rămâneam, ca un pirat hulpav de comori, cu ochii la cel mai mare și mai neobișnuit dintre inelele ei. „E inelul lui Solomon. A fost al unui prinț arab.“ Te
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Întârzie mult? Nu începe?” - sunt întrebările care întretaie murmurul de deasupra acestui furnicar uman. Pe la nouă, în fine, apare coloana de mașini. Alteța Sa coboară sprinten, dă câteva instrucțiuni unui aghiotant, salutând în același timp, numai cu o mână, mulțimea care ovaționa cu însuflețire. Fluturând apoi numai o mănușă albă, se îndreaptă grăbit către avionul aflat la capătul pistei de decolare, celelalte fiind ascunse în hangare. Un căpitan-aviator pornește motorul, regele urcă și, curând, pasărea de construcție autohtonă își ia zborul, câștigă
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
folosește doar culoarea albă, arătând paturi, dulapuri, cărți și tot felul de obiecte dintr-o sticlă translucidă, care creează o lume imaterială." Au urmat patru reprezentații - pe 8, 9, 10 și 11 martie - cu subtitrare în limba română, publicul spaniol ovaționând în final minute în șir regalul actoricesc oferit de Manuela Ciucur, Rodica Lazăr, Clara Vodă, Marian Râlea, Adrian Ciobanu, Vlad Zamfirescu și Daniel Popa. Duminică 11 martie, printre spectatori s-a aflat și celebrul scriitor peruan Mario Vargas Llosa. Prezent
Bulandra versus Abadía by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9799_a_11124]
-
ianuarie 2007 a avut loc premiera adaptării scenice a romanului O que diz Molero () al scriitorului portughez contemporan Dinis Machado. Spectacolul regizat de brazilianul Aderbal Freire-Filho și interpretat de actori brazilieni s-a bucurat de mare succes, întreaga echipă fiind ovaționată și îndelung aplaudată la încheierea reprezentației. Acest eveniment a fost realizat cu sprijinul Ministerului Culturii din Portugalia și al Teatrului Național Dona Maria II. La premieră a fost prezent și autorul, vizibil emoționat de lectura inedită pe care talentatul regizor
Ce spune Molero by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/9897_a_11222]
-
a tinerilor membri ai orchestrei, la informarea pertinentă a publicului privind creația secolului trecut, la efortul întreprins pe direcția repunerii în circuitul vieții de concert a creațiilor majore ale repertoriului autohton. Atât la Brașov, cât și la București, publicul a ovaționat îndelung strădania artiștilor. Aplauze prelungite, scandări entuziaste au fost adresate celor doi soliști, dirijorilor, membrilor celor două ansambluri simfonice, celor două coruri academice, formația corală a Filarmonicii "Oltenia", din Craiova, ansamblu invitat în concertul de la Brașov, corul academic al Filarmonicii
Beethoven... sau prestigiul unui brand by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9455_a_10780]
-
am uitat să vă spun că muncitorii au scos din fabrici macaralele, camioanele, tramvaiele, ce mai încolo încoace, era o adevărată revoluție, deci omul nostru stătea cocoțat pe cabina camionului, cumva într-o rână, de parcă ar suferi de hemoroizi, piața ovaționa, "tu ești Conducătorul, tu ești Conducătorul", cineva i-a întins o portavoce, de unde au apărut aceste portavoci, de veacuri nu s-a văzut așa ceva, omul nostru are o portavoce în mână și nu știe cum s-o mânuiască, un tânăr
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
sau bătând din palme cu frenezie, lovindu-se armonios unul de umărul celuilalt În interpretarea vreunui cuplet, prăbușindu-se pe spate de râs ori maimuțărindu-se cum numai În copilărie o mai făcuseră. La sfârșitul reprezentației erau toți În picioare, ovaționându-l pe Grimmi. Apoi izbucniră În ropote de aplauze furtunoase, fluierând admirativ. Aclamară și păpușarul, care se arătă din culise cu un mers săltăreț și primi felicitările meritate, Îmbogățite cu strigăte prelungi, nestăvilite, și o mulțime de bravooo. Înalt și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
finală, amintită. Cu cât entuziasm, cu câtă fantezie, cu ce bucurie se lăudau, ei, că vor intra în cartea recordurilor globului, după obținerea victoriei visate. Nu le-a putut sta nimeni în cale. Dimpotrivă. Erau și din aceia care le ovaționau pornirea către neant, interesele pregătirii pe care le-o făceau, în acest scop.Îi încurajau, mințindu-i că le pare rău că nu pot și ei să procedeze asemeni lor, dar, lasă, cu prilejul următor, grupul curajoșilor va fi cu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
tragă în mine! Rămân pe loc. Toți rămânem pe loc. Suntem în armată! Ușor, ușor, tensiunea scade. Zvonurile se confirmă: „Ceaușescu a fugit, armata e cu noi!”. Ofițerii ne spun să ne pregătim de plecare. Bucuria e imensă! Mulțimea ne ovaționează, ne salută, ni se pun flori la țevile puștilor! Parcă suntem eroi veniți din focul luptelor! Bucuroși, ne încolonăm și cu cântec plecăm spre locul de unde, după o lungă așteptare, suntem preluați de mașini și transportați în unitatea militară. Am
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
pe scena Access Hollywood. Tu ești extraordinară, Nancy. Ce mai faci? —Sunt bine! Cui Îi aparține această rochie... magică, Nina? —Designerul a creat-o special pentru mine, zâmbi Nina. Ce minunat! zbieră Nancy, ca să acopere mulțimea din spatele ei, care o ovaționa pe Nina. —E o creație Versace, spuse Nina. Nimeni nu Îmi place mai mult decât Donatella. Nu-mi venea să cred. Thack avea să fie devastat. Și nici eu nu eram Într-o stare suficient de bună ca să-l Încurajez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Yang să încerce să le lovească în ordine. Yang s-a apropiat de plop ca să vadă numerele. S-a dat înapoi cu peste o sută de pași. A tras trei săgeți și toate au intrat în frunzele însemnate. Lumea a ovaționat timp îndelungat. Pan Hu și-a recunoscut înfrângerea. Dar nimeni nu s-a așteptat ca, în acel moment, un bărbat de lângă Yang Youji să spună cu voce tare: "Am găsit, în sfârșit, pe cineva care poate fi elevul meu". Auzindu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a mamei, o transformi iarăși în râs. c’. când grădinița era închisă și când Ramona era și ea în vacanță, cu alte cuvinte atunci când nu ne țineam de mână și nu coboram pe grămada de cărbuni din curte aplaudați și ovaționați de toți ceilalți, jucându-ne și noi, sub zâmbetele educatoarelor, de-a Nicolae și Elena Ceaușescu coborând din avionul prezidențial, mă încuiau (după cum v-am mai spus) în casă. Într-o zi, să zicem joi, atunci când nu sunt trei ceasuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
zâne, faza pe sectoru’ 6, câștigător la puncte și medalia de aur, Matei Florian din București!, carasu’ să mi-l belești, Migu e descalificat, nu se vorbește așa la o balcaniadă, medalia de argint Pipiță Nicușor!, un întreg stadion îl ovaționează, Pi pi ță!, Pi pi ță!, Migu s-a apucat, probabil de oftică, să șteargă cu teneșii toate zânele, concursul s-a terminat, bună ziua!, o să facă spume proastele alea de Miruna și Tatiana, de parcă d-asta nu mai pot io
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
în șorțulețe să se strângă în jurul cărbunilor și să-și imagineze că a aterizat avionul prezidențial, ca eu și Ramona, după ce ne cocoțaserăm în vârful grămezii de sub plop, să coborâm agale treptele avionului, fericiți, făcând cu mâna mulțimii care ne ovaționa frenetic. 2. vasele de laborator, cât de sofisticate, se fac una-două zob. În boxa Țăcănitului, al cărui tată era chimist și director de institut, am deschis prin august, seara, zeci de cutii brune, verzui și bej, cu înscrisuri nemțești și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]