142 matches
-
pierderii iubitei pare comparabilă cu supliciul celor damnați.”670 Man in Black (cavalerul în negru) trimite și la poezia lui Dante, care se simte cu totul neconsolat în absența Beatricei. Naratorul se trezește din reveria sa, cu povestea nefericiților eroi ovidieni în mână, cea care anticipase narațiunea de mai târziu, conferindu-i poemului o structură simetrică, și face un crez din a transpune în versuri, cât mai iscusit, trista poveste a cavalerului îndurerat și a preafrumoasei sale Dalba. Geoffrey Chaucer a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
măsură conștiința de sine a scriitorului, obsesia formei, literaritatea discursului. Astfel, Nicolaus Olahus, Miron Costin, Neagoe Basarab sau Dimitrie Cantemir convoacă în textele lor un conglomerat de alte texte și inserturi, reciclându-le energiile semantice și formale, începând cu epitaful ovidian, motivul Parcelor, al triumfului Morții, cu predica hrisostomică a egalității stărilor sociale în fața morții, și sfârșind cu modelul parenetic sau omiletic, cu canonul imnic, elegiac, epigramatic sau alegoric. Prin urmare, obsesia unor tipuri de discurs și a textelor de autoritate
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
lume desprinsa de curgerea timpului. Reintegrarea, ritmata deopotrivă de dinamică rătăcirii (redata prin motivul vântului, dar și de cel al valurilor sau de chemarea drumului) capătă uneori formă metamorfozării în element vegetal. Întoarcerea în sânul matricei prin fitomorfoza de sorginte ovidiana, delimitează cadrul relației dintre vizibil și invizibil constituind, uneori, un semn al religiozității ce concentrează efortul spiritual al ființei. Giuseppe Zagarrio consideră că structura spirituală a poetului poate fi privită că pe o formă de panreligiozitate laico-mistică, compusă din diferite
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
văzut lumina tiparului traducerea celor 1500 de versuri din Odiseea, iar în anul următor, 1946, tragedia Edip rege de Sofocle. Din 1955, după o nouă ediție a poeziilor lui Catullus, intitulată simplu Canturile lui Catullus, Quasimodo s-a dedicat Metamorfozelor ovidiene (1959). Spre finalul vieții s-a întors la versurile grecilor pentru a tâlmaci fragmente din Iliada (1966) și epigrame din Antologia palatina. Criteriile de selecție care au stat la baza alcătuirii corpusului de opere destinate traducerii au fost, pentru ambii
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
transformare, ce parcă se anima dinăuntru. Prin mit și prin metamorfoza insula își pierde conotația geografică și împietrește imaginea omului singur, fără de timp și spațiu.441 Fragmentele selectate trădează predilecția pentru descriere și pentru tema pasiunii amoroase ce impregnează poveștile ovidiene. Din comentariile și notele scrise în Zibaldone și în Discursul unui italian despre poezia romantică deducem că descrierile lui Ovidiu nu ii fuseseră străine nici lui Leopardi. Comparându-le pe acestea cu Vergiliu și Dante, poetul romantic apreciază exactitatea și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dedicat ulterior numeroase fragmente din Zibaldone.493 Acestei ascendente i se datorează unul dintre cele mai cunoscute canturi ale romanticului: Ultimul cânt al lui Safo, inspirat conform unei declarații a acestuia, nu numai din odele ei, ci și din Heroidele ovidiene, Cartea XV, Safo către Faun (Safo Phaoni).494 Ultimul cânt al lui Safo, precizează Gilberto Lonardi, este o variațiune leopardiană pe un material străvechi. Sebastiano Timpanaro și Luigi Blasucci s-au întrebat în ce constă influență exercitată de versurile safice
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a spune, precum eyperion către Bellarmin: „Noi nu suntem nimic; ce Făutăm e totul”. Cei doi îndrăgostiți sunt pregătiți a se jertfi întru iubire, înfruntând lumea și mentalitățile ei. „Trist, cutremurându-și clipa, / Dorul și-a zdrobit aripa” - suferință tipic ovidiană. Natura pare tulburată, iar în temple, „zeii stau la sfat”. Petrecerea-i ciudată: „Mesenii beau din vinul translucid / Curat ca lacrima mireselor jertfite / în clipele când se ucid iubiri”. Cine îmbie? „rra” și „3ăcatul” (întrupări diabolice). „E vinul limpede și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
33 1. De natură morală / 34 2. De natură religioasa / 36 3. De natură politică / 38 • REEXAMINAREA PROBLEMEI RELEGĂRII / 45 1. Confesiunile poetului: carmen et error / 53 2. Delicte cărora li se aplică relegarea / 66 3. Lumea augustană și cea ovidiană opuse politic / 73 4. Referire la poziția politică a prietenilor lui Ovidiu / 82 5. Mențiuni literare și aspirații politice / 164 6. Soția Fabia și Paulus Fabius Maximus / 169 7. Ovidius și opoziția față de Augustus / 244 • CONCLUZII / 261 OVIDIU LA TOMIS
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care sporește patrimoniul filologiei clasice românești și procesul integrării acestuia în circuitul valorilor spirituale europene. Pentru a înțelege mai bine creația de exil a lui Ovidiu ne vom referi, în paginile care urmează, la enigma relegării și la metamorfoza poeziei ovidiene, fapte controversate în exegezele de profil. ENIGMA RELEGĂRII. Augustus, prin edictul său fulminant, a schimbat destinul lui Ovidiu. Ce fapt a determinat relegarea poetului? Cartea de față, a lui Demetrio Marin, și, mai recent, cartea lui J. C. Thibault, The
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Demetrio Marin această conjugare a motivelor de exil: Non crediama che ci sia incompatibilita fra le varie categorie di soluzioni proposte finora per spiegare l'esilio di Ovidio; le solutioni morali e quelle religiose possono constituire la sfondo della Weltanschaung ovidiana in contrasto con quella di Augusto e anche di molti fra gli aristocratici dei circoli antiaugustei: pertanto, per Augusto poteva bastare questa attivita poetica come pretesto per relegare il Sulmonese: nell'edictum pare che non ci sia stata un alta
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
regimul augustan, coborât la dictatura personală. Ovidiu era un liber cugetător și soluția cumulării delictelor sale legate de ordin moral, religios, politic culminând cu un crimen laesae maiestatis, ar explica verosimil motivele relegării. Aceste motive au, ca pretext, opera erotică ovidiană, iar ca hipotext, activitatea civică și politică a poetului. Ovidiu însă, sub mantia moralei slobode, ascundea focul sacru al muzelor care l-au înălțat din contingent la perenitate. El reprezintă, în ultimă instanță, un destin paradigmatic al omului liber în
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
poezia lui Ovidiu prin criterii etice sau retorice, nu estetice. Critica modernă din ultima jumătate de secol, disociind universul literar de referentul său istoric, a respins însă acest mod de lectură simplificator. De aceea considerăm utilă analiza modernă a operei ovidiene, ca univers imaginar autonom cu structuri și funcții specifice, în perspectivă istorică și comparată. Poetul, înainte de exil, era monden, ludic, luminos, dar acum coboară în adâncurile ființei sale și scrie versuri cu rezonanțe de orgă. Avatariile sufletești multiple dezrădăcinarea, incomunicarea
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
poetul are această conștiință. Pentru Ovidiu, poezia este un miracol și are o triplă funcție: una terapeutică, alta salvatoare și, în sfârșit, alta metafizică dobândirea nemuririi. Ocurențele termenilor carmen și musa conferă această configurație. Importante însă pentru descrierea unei poetici ovidiene sunt, desigur, observațiile asupra creației poetice (poesis), dar și asupra poeziei (poema) și asupra creatorului (poeta). Menționăm câteva: 1. importanța inspirației directe (Pontica III, 4, 18); 2. grija pentru selecția lexicului (Pontica I, 5, 15 și III, 9, 13); 3
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
New Jersey, 1977. 16 J. Carcopino, "L'exil d'Ovide, poète neopythagoricien" în Rencontres de histoire et de la litterature romaine, Paris, 1963, p. 59. 17 Pentru elementele pitagoreice în Metamorfoze vezi L. Alfonsi, "L'inquadramento filosofico delle Metamorfosi Ovidiane" în Ovidiana, pp. 265-272. 18 D. Marin, "Intorno alle cause dell'esilio di Ovidio a Tomi" în Atti del Convegno..., 1959, p. 35. 19 Pentru relațiile strânse dintre Fabia și Marcia vezi: Tristia 3, 6, 25; Pontica 1, 3, 138 și 3
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
p. 33. 22 S. D'Elia, "L'esilio de Ovidio ed alcuni aspetti della storia Augustea" în Annali delle Facolta di Lettere e Filosofia dell'Universita di Napoli, 1955, pp. 95-117. 23 N. I. Herescu, "Le sens de epitaphe Ovidienne" în Ovidiana, pp. 420-442 și "Ovide, le Getique" în Atti del Convegno.... vol. I, pp. 55-80; R. Marache, "La revolte d'Ovide exilé contre Auguste" în Ovidiana, pp. 412-419; K. Scott, "Emperor worship in Ovid" în TAPhA, 61, 1930, pp. 43-69. 24
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Universita di Napoli, 1955, pp. 95-117. 23 N. I. Herescu, "Le sens de epitaphe Ovidienne" în Ovidiana, pp. 420-442 și "Ovide, le Getique" în Atti del Convegno.... vol. I, pp. 55-80; R. Marache, "La revolte d'Ovide exilé contre Auguste" în Ovidiana, pp. 412-419; K. Scott, "Emperor worship in Ovid" în TAPhA, 61, 1930, pp. 43-69. 24 Suetonius, Aug., 65: "nepotem Agrippam adoptavit in foro lege curiata; Agrippam brevi ob ingenium sordidum ac ferox abdicavit seposuitque Surrentum". 25 Pentru Ovidiu conspirator vezi
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
surse antice: Ulpian, Digestae, 49, 22, 7, 11: "His relegantur dies exccedenti a praesidibus dari et potest et solet" și Tacitus, Annales I, 72, 4. 30 Pentru realitatea istorică de la Tomis vezi S. Lambrino, "Tomis, cité greco-gete chez Ovide" în Ovidiana, pp. 379-390 și "Ovide, le getique" în Atti del Convegno..., vol. I, pp. 57-59; Ch. Favez, "Les Getes et leur pays vu par Ovide" în Latomus, 10, 1951, pp. 425-432; E. Lozovan, "Realités pontiques et necessites litteraires chez Ovide" în
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
1986 STUDII: 1. Acta Conventus Omnium gentis Ovidianis studiis fovendis, Tomis, 25-31 VIII, 1972 habiti, Typis Universitatis Bucurestiensis, 1976. 2. Atti del Convegno Inernazionale Ovidiano, Sulmo, mayo, 1958, vol. I-II, Roma, 1959. 3. BĂLUTĂ, M., "Poezia semnelor în elegiile ovidiene" în An. Univ. din Buc., Filologie, 36, 1987, pp. 95-157. 4. BLUM, C., "Cauzele relegării poetului roman Publius Ovidius Naso la Tomis. Considerații istorice și juridice" în Analele Dobrogei, Cernăuți, an IX (1928), pp. 119-170. 5. BOUGNOT, Y., La poesie
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
des Exils, Bonn, 1976. 19. GARIEPY, R. J., "Recent Scholarship on Ovide" în CW, 64 (1970), pp. 37-56. 20. HERESCU, N. I., "Exilul poetului Ovidiu" în Caiete Clasice, București, Cugetarea, 1941, pp. 140-148. 21. Idem, "Le sense de epitaphe Ovidienne" în Ovidiana, Paris, 1958, pp. 420-442. 22. Idem, "Ovide, le getique" (Pontica 4, 13, 18) în Atti di Convegno..., vol. I, pp. 55-80. 23. LAMBRINO, S., "Tomis, cité gréco-gète chez Ovide" în Ovidiana, pp. 379-390. 24. LASCU, N., Ovidiu, omul și poetul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
140-148. 21. Idem, "Le sense de epitaphe Ovidienne" în Ovidiana, Paris, 1958, pp. 420-442. 22. Idem, "Ovide, le getique" (Pontica 4, 13, 18) în Atti di Convegno..., vol. I, pp. 55-80. 23. LAMBRINO, S., "Tomis, cité gréco-gète chez Ovide" în Ovidiana, pp. 379-390. 24. LASCU, N., Ovidiu, omul și poetul, Cluj, Dacia, 1971. 25. MARACHE, R., "La revolta d'Ovide exilé contre d'Auguste" în Ovidiana, pp. 412-419. 26. MARIN, D., "Ovidio fu relegato per la sua opposizione al regime Augusteo
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
di Convegno..., vol. I, pp. 55-80. 23. LAMBRINO, S., "Tomis, cité gréco-gète chez Ovide" în Ovidiana, pp. 379-390. 24. LASCU, N., Ovidiu, omul și poetul, Cluj, Dacia, 1971. 25. MARACHE, R., "La revolta d'Ovide exilé contre d'Auguste" în Ovidiana, pp. 412-419. 26. MARIN, D., "Ovidio fu relegato per la sua opposizione al regime Augusteo?" în Acta Philologica, 1958, pp. 199-252. 27. Idem, "Intorno alle cause dell'esilio di Ovidio a Tomi" în Atti di Convegno Internazionale Ovidiano, vol. I
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
I. M., "De ce a fost exilat Ovidiu?" în vol. Publius Ovidius Naso, București, 1957, pp. 101-118. 29. MAROT, K., "L'exilio di Ovidio" în Acta Antiqua, 1955, pp. 232-251. 30. NAGLE, B. R., The Poetic Exile, Bruxelles, Latomus, 1980. 31. Ovidiana. Recherches sur l'Ovide, publiées a l'ocasion du bimillenaire de la naissance du poète, dirigée par N. I. Herescu, Paris, 1958. 32. Ovidianum. Acta conventus omnium gentium Ovidianis studiis fovendis. Tomis a die XXV ad diem XXXI mensis Augusti MCMLXXII habiti
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
die XXV ad diem XXXI mensis Augusti MCMLXXII habiti, edita N. I. Barbu, E. Dobroiu, M. Nasta, Bucarest, 1976. 33. PARATORE, E., Motivi umani nella poesia di Ovidio, Sulmona, 1956. 34. Idem, "L'elegia autobiografica di Ovidio" (Tristia 4, 10) în Ovidiana, pp. 355 sg. 35. Idem, "L'evoluzione della sphragis della prime alle ultime opere di Ovidio" în Atti di Convegno..., pp. 173-203. 36. PIANEZZOLA, E., Conformismo ed anticonformismo politico nell' Ars Amatoria, estratto, Bologna, 1972. 37. PORT, W., "Die Anordnung
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
History in Ovid, Oxford, 1978. 47. THIBAULT, J. C., The Mystery of Ovid's Exile, Berkeley, 1964. 48. THOMSEN, M. H., Detachment and manipulation in the exil poems of Ovid, Berkeley, University of California, 1979. 49. VAZQUES, G., La poetica ovidiana del destierro, Granada, 1998. 50. VIARRE, S., "L'image et le simbole dans la poesie d'Ovide, recherches sur l'imaginaire" în REL, 52, 1975. 51. WILKINSON, L. P., Ovid recalled, Cambridge, 1955. 52. ZIMMERMANN, R. G., "Die Ursachen von
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Cercetările din ultimile decenii (ne referim, îndeosebi, la cartea lui I. C. Thibault, The Mystery of Ovid's exil, Berkeley - Los Angeles, 1964) confirmă concluziile acestei exegeze de referință. Lucrarea are un profil monografic. Întîlnim aici o patetică examinare a dosarului ovidian întru descifrarea enigmei relegării poetului din Sulmona. Tipărirea acestei cărți reprezintă un act de cultură care răspunde unui vechi orizont de așteptare în filologia clasică românească și un omagiu simbolic adus lui Ovidiu, după două milenii de la relegarea sa la
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]