142 matches
-
intensiv cu statine, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei și sartani controlează lungimea telomerelor (24,25). Disfuncția endotelială, respectiv scăderea capacității de dilatație a vasului arterial au ca substrat formarea în exces de superoxid și peroxonitrit prin up-reglarea NADPH oxidazei și creșterea sintezei mitocondriale prin fosforilare oxidativă, fără intervenția eficientă a mecanismelor antioxidante de apărare. Consecința este scăderea biodisponibilității oxidului nitric (NO). Sintetaza NO (eNOS), deși produsă în mod normal, nu se poate cupla cu substratul său. Mecanismul este complex
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
la alcalinizarea urinilor (cu BLEMAREN sau bicarbonat de sodiu, vezi mai sus) și administrarea de ALLOPURINOL (MILURIT, Z-LORIC). - Efect: inhibiția producției endogene de acid uric. În loc să faciliteze transformarea hipoxantinei În xantină și a acesteia din urmă În acid uric, xantin oxidaza este "atrasă" spre transformarea allopurinolului În oxipurinol. - Doze: - 300mg/zi, dacă În sânge acidul uric >380µmol/l; și În urină acidul uric > 4mmol/24 ore; -100mg/zi numai dacă În urină acidul uric >4mmol/24ore. Există tablete de 100mg, de
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
organismul viu în care are loc transferul de hidrogen, de electroni sau combinarera substratului direct cu oxigenul molecular. În funcție de mecanismul de acțiune, oxidoreductazele se clasifică în trei grupe: dehidrogenaze (transhidrogenaze) = enzime transportoare de hidrogen; transelectronaze = enzime transportoare de electroni și oxidaze = enzime ce catalizează reacțiile de oxidare ale substratului cu oxigen molecular. 6.6.1.1. Dehidrogenaze piridinnucleotidice Sunt enzime anaerobe ce transportă hidrogenul în interiorul celulelor, fiind prezente în toate celulele animale și vegetale. Coenzimele lor au la bază 263 un
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
iau parte la procesele de respirație celulară în mitocondrii,în care se formează apa și se eliberează energie. 6.6.1.3. Oxidazele-sunt enzime ce catalizează reacțiile dintre anumite substraturi și oxigenul molecular. }inând seama de gruparea prostetică se deosebesc: oxidaze cu Fe heminic, oxidaze cu Mn, Cu etc. iar în funcție de mecanismul de reacție sunt: oxigenaze, oxidaze transportoare de electroni și hidroxilaze. Oxigenazele catalizează reacția în care o moleculă de O2 este încorporată în molecula substratului: Hidroxilazele-sau monooxigenazele catalizează reacțiile de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de respirație celulară în mitocondrii,în care se formează apa și se eliberează energie. 6.6.1.3. Oxidazele-sunt enzime ce catalizează reacțiile dintre anumite substraturi și oxigenul molecular. }inând seama de gruparea prostetică se deosebesc: oxidaze cu Fe heminic, oxidaze cu Mn, Cu etc. iar în funcție de mecanismul de reacție sunt: oxigenaze, oxidaze transportoare de electroni și hidroxilaze. Oxigenazele catalizează reacția în care o moleculă de O2 este încorporată în molecula substratului: Hidroxilazele-sau monooxigenazele catalizează reacțiile de oxidoreducere între un substrat
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
eliberează energie. 6.6.1.3. Oxidazele-sunt enzime ce catalizează reacțiile dintre anumite substraturi și oxigenul molecular. }inând seama de gruparea prostetică se deosebesc: oxidaze cu Fe heminic, oxidaze cu Mn, Cu etc. iar în funcție de mecanismul de reacție sunt: oxigenaze, oxidaze transportoare de electroni și hidroxilaze. Oxigenazele catalizează reacția în care o moleculă de O2 este încorporată în molecula substratului: Hidroxilazele-sau monooxigenazele catalizează reacțiile de oxidoreducere între un substrat redus, la care se fixează un atom de oxigen; celălalt atom de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
donor de hidrogen (NADH sau NADPH), conform reacției: Fenilalanin-hidroxilaza catalizează reacția de oxidare a fenilalaninei la tirozină: Hidroxilazele sunt enzime foarte importante (catalizează reacții limitante de viteză în metabolismul unor compuși celulari); au specificitate mare în hidroxilarea unor hormoni steroizi. Oxidaze transportoare de electroni catalizează reacțiile de transfer ale electronilor substratului pe molecula de oxigen, care se ionizează și se combină cu protonii pentru a forma apa: O astfel de enzimă care încheie lanțul respirator, este citocromoxidaza din mitocondrii, o hemoproteină
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
încheie lanțul respirator, este citocromoxidaza din mitocondrii, o hemoproteină care conține în moleculă ioni de fier și cupru.Reacția generală catalizată este următoarea: Din această subgrupă de enzime mai fac parte și cuproprotein-enzimele de felul fenoloxidazelor (fenolaze), uricazei și ascorbat oxidazei. Fenoloxidazele transportă electronii direct pe oxigenul molecular, cu formare de apă, iar difenolii și alte substanțe analoage se transformă în chinone. Tirozinaza este o fenoloxidază care a fost identificată în toate țesuturile animale și vegetale, catalizează oxidarea tirozinei, cu obținere
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
organismul viu în care are loc transferul de hidrogen, de electroni sau combinarera substratului direct cu oxigenul molecular. În funcție de mecanismul de acțiune, oxidoreductazele se clasifică în trei grupe: dehidrogenaze (transhidrogenaze) = enzime transportoare de hidrogen; transelectronaze = enzime transportoare de electroni și oxidaze = enzime ce catalizează reacțiile de oxidare ale substratului cu oxigen molecular. 6.6.1.1. Dehidrogenaze piridinnucleotidice Sunt enzime anaerobe ce transportă hidrogenul în interiorul celulelor, fiind prezente în toate celulele animale și vegetale. Coenzimele lor au la bază un piridinnucleotid
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
iau parte la procesele de respirație celulară în mitocondrii,în care se formează apa și se eliberează energie. 6.6.1.3. Oxidazele-sunt enzime ce catalizează reacțiile dintre anumite substraturi și oxigenul molecular. Ținând seama de gruparea prostetică se deosebesc: oxidaze cu Fe heminic, oxidaze cu Mn, Cu etc. iar în funcție de mecanismul de reacție sunt: oxigenaze, oxidaze transportoare de electroni și hidroxilaze. Oxigenazele catalizează reacția în care o moleculă de O2 este încorporată în molecula substratului: Hidroxilazele - sau monooxigenazele catalizează reacțiile
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de respirație celulară în mitocondrii,în care se formează apa și se eliberează energie. 6.6.1.3. Oxidazele-sunt enzime ce catalizează reacțiile dintre anumite substraturi și oxigenul molecular. Ținând seama de gruparea prostetică se deosebesc: oxidaze cu Fe heminic, oxidaze cu Mn, Cu etc. iar în funcție de mecanismul de reacție sunt: oxigenaze, oxidaze transportoare de electroni și hidroxilaze. Oxigenazele catalizează reacția în care o moleculă de O2 este încorporată în molecula substratului: Hidroxilazele - sau monooxigenazele catalizează reacțiile de oxidoreducere între un
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
eliberează energie. 6.6.1.3. Oxidazele-sunt enzime ce catalizează reacțiile dintre anumite substraturi și oxigenul molecular. Ținând seama de gruparea prostetică se deosebesc: oxidaze cu Fe heminic, oxidaze cu Mn, Cu etc. iar în funcție de mecanismul de reacție sunt: oxigenaze, oxidaze transportoare de electroni și hidroxilaze. Oxigenazele catalizează reacția în care o moleculă de O2 este încorporată în molecula substratului: Hidroxilazele - sau monooxigenazele catalizează reacțiile de oxidoreducere între un substrat redus, la care se fixează un atom de oxigen; celălalt atom
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
să poată avea loc, este necesar să existe un donor de hidrogen (NADH sau NADPH), conform reacției: Hidroxilazele sunt enzime foarte importante (catalizează reacții limitante de viteză în metabolismul unor compuși celulari); au specificitate mare în hidroxilarea unor hormoni steroizi. Oxidaze transportoare de electroni catalizează reacțiile de transfer ale electronilor substratului pe molecula de oxigen, care se ionizează și se combină cu protonii pentru a forma apa: O astfel de enzimă care încheie lanțul respirator, este citocromoxidaza din mitocondrii, o hemoproteină
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
încheie lanțul respirator, este citocromoxidaza din mitocondrii, o hemoproteină care conține în moleculă ioni de fier și cupru.Reacția generală catalizată este următoarea: Din această subgrupă de enzime mai fac parte și cuproprotein-enzimele de felul fenoloxidazelor (fenolaze), uricazei și ascorbat oxidazei. Fenoloxidazele transportă electronii direct pe oxigenul molecular, cu formare de apă, iar difenolii și alte substanțe analoage se transformă în chinone. Tirozinaza este o fenoloxidază care a fost identificată în toate țesuturile animale și vegetale, catalizează oxidarea tirozinei, cu obținere
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de colorare imunoenzimatică se bazează pe reacțiile dintre enzime și substraturile lor, care colorează cromogeni incolori în produși finali colorați. Din punct de vedere al funcțiilor lor, enzimele pot fi clasificate în enzime hidrolitice (esteraze, proteaze), fosforilaze, enzime oxido-re-ducătoare (dehidrogenaze, oxidaze, peroxidaze), enzime de transfer, decarboxilaze și altele. Unele dintre ele pot acționa strict specific asupra unui singur substrat, altele pot cataliza substraturi înrudite. Activitatea enzimelor este dependentă de o serie de variabile cum ar fi: concentrațiile enzimei și ale substratului
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de colorare imunoenzimatică se bazează pe reacțiile dintre enzime și substraturile lor, care colorează cromogeni incolori în produși finali colorați. Din punct de vedere al funcțiilor lor, enzimele pot fi clasificate în enzime hidrolitice (esteraze, proteaze), fosforilaze, enzime oxido-re-ducătoare (dehidrogenaze, oxidaze, peroxidaze), enzime de transfer, decarboxilaze și altele. Unele dintre ele pot acționa strict specific asupra unui singur substrat, altele pot cataliza substraturi înrudite. Activitatea enzimelor este dependentă de o serie de variabile cum ar fi: concentrațiile enzimei și ale substratului
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
serie de substanțe o pot bloca: excesul de iod, perclorații, tiocianații, dinitrofenolul, bromul; b) oxidarea I în iod elementar (I2) capabil să iodeze reziduurile tirozil din tireoglobulină (organificare). Procesul este datorat unei peroxidaze și unui grup de enzime conținând NADPH oxidază generatoare de H2O2. Se formează MIT și DIT. Procesul este stimulat de TSH și blocat de antitiroidiene de sinteză (derivații de imidazol și tiouracil), PAS (acidul paraaminosalicilic), litiu (Li), rezorcinol, unele sulfamide; c) cuplarea iodotirozinelor (condensare oxidativă), MIT și DIT
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
enzime de clivaj alV catenei laterale; 2 Transformarea pregnenolonului în progesteron sub acțiunea 3b-hidroxisteroid-dehidrogenazei; 3. Conversia progesteronului în deoxicorticosteron sub acțiunea 21-hidroxilazei; 4. Conversia deoxi-corticosteronului în corticosteron sub acțiunea 11b-hidroxilazei; 5. Transformarea corticosteronului în 18-hidroxi-corticosteron prin acțiunea 18-hidroxilazei (corticosteron metil oxidaza I); 6. Transformarea 18-hidroxi-corticosteronului în aldosteron prin acțiunea 18-hidrogenazei (corticosteron metil oxidaza II). Circulația în plasmă și metabolismul hormonilor corticosuprarenali O mică fracțiune din steroizii eliberați în plasmă circulă liberi, iar restul circulă legați de proteine vectoare specifice care servesc
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
acțiunea 3b-hidroxisteroid-dehidrogenazei; 3. Conversia progesteronului în deoxicorticosteron sub acțiunea 21-hidroxilazei; 4. Conversia deoxi-corticosteronului în corticosteron sub acțiunea 11b-hidroxilazei; 5. Transformarea corticosteronului în 18-hidroxi-corticosteron prin acțiunea 18-hidroxilazei (corticosteron metil oxidaza I); 6. Transformarea 18-hidroxi-corticosteronului în aldosteron prin acțiunea 18-hidrogenazei (corticosteron metil oxidaza II). Circulația în plasmă și metabolismul hormonilor corticosuprarenali O mică fracțiune din steroizii eliberați în plasmă circulă liberi, iar restul circulă legați de proteine vectoare specifice care servesc drept rezervor, tampon și factor de reducere a clearence-ului hormonal. Formele circulante
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
in insulele normale cultivate în aceleași condiții. Supraîncărcarea lipidică a insulelor este atribuită alterării expresiei factorilor de transcripție care controlează enzimele lipogenezei și ale lipooxidării: PPAR-alfa și factorii de transcripție ai enzimelor majore ale oxidării AG (carnitin-palmitoil transferaza 1, Acetil-CoA oxidaza) prezintă o expresie redusă, în timp ce factorii de transcripție care controlează expresia enzimelor lipogenice (Acetil-CoA carboxilaza, Acil gras sintaza, glicerolfosfat acil-transferaza) sunt crescuți. Acumularea excesivă de trigliceride în țesuturile neadipocitare este un indicator al utilizării AG pe cale neoxidativă. În mod normal
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
retiniana datorată obstrucției unor vase prin microtromboze), își exercită efectele sale, prin hiperproducția de specii reactive de oxigen (182). Asocierea hiperglicemie-hipoxie crează cele mai favorabile condiții de apariție a radicalilor oxizi agresivi, în care un rol important îl joacă activarea oxidazei NADPH. În această ultimă verigă patogenica mușchiul neted vascular (acolo unde se produc aceste modificări) poate fi sediul central al declanșării procesului de remodelare vasculara (72) prin activarea unor factori de creștere: VEGF despre care am vorbit în rețină (102
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
of Diseases of the chest 3rd Ed. 1999; pp 929-932. 80. Fridkin SK, Gaynes RP: Antimicrobial resistance in intensive care units. Clin Chest Med 1999, 20:303-316. 81. Friedl HP, Till GO, Trentz O: Role of histamine, complement and xantine oxidaze in thermal injury of the skin. S.G.O., 1990; 170: 363-372. 82. Funariu Gh: Patologia chirurgicală a peritoneului. În: Chirurgia abdominală, sub redacția Gh.Funariu, Ed.Dacia, Cluj-Napoca 2002; 1:386-394. 83. Gaini S, Koldkjar OG, Pedersen O, Pedersen SS
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
500 µmol/l, la femei, și 600 µmol/l, la bărbați, alți autori intervenind la valori mai mari sau fiind partizani ai unei atitudini de abstinență. Eficacitatea allopurinolului sau a tiopurinolului ca urico-frenatori este unanim recunoscută. Allopurinolul, inhibitor al xantin oxidazei, se administrează în doze de 100-400 mg/zi. Noi nu am observat efecte secundare care să impună întreruperea tratamentului cu acest medicament, deși ele au fost de multe ori raportate în alte țări. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt unele
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
agoniști, cum este AGT II; a fost demonstrat că inactivarea ROS de către sistemele-scavenger previne creșterea TA și lezarea vaselor. Principalele reacții care induc generarea ROS sunt: lanțul oxidativ mitocondrial (responsabil de creșterea producției ROS sub efectul hiperglicemiei), xantinoxidaza, NADP(H) oxidaza (stimulată de AGT II), eNOS în stare de necuplare (de exemplu în cazul unui biodisponibil scăzut de biotină) și enzimele eliberate in PMN, în special mieloperoxidaza. De asemenea, ROS mai sunt generate non-enzimatic de ioni metalici, cum este Fe. Mecanismele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
vasoprotectoare [27]. De altfel, s-a demonstrat că, alături de hipercolesterolemie, majoritatea factorilor de risc cardiovascular „clasici” (hipertensiunea arterială, fumatul etc) produc creșterea stressului oxidativ la nivelul peretelui vascular; principalele surse de anioni superoxid sunt xantin-oxidaza și în special NADH/NADPH oxidaza, aceasta din urmă fiind intens activată la nivelul macrofagelor de către AGT II [166]. În cursul evoluției procesului de aterogeneză, în stadiile precoce ROS sunt eliberate de la nivelul endoteliului, ulterior însă (după apariția leziunii subendoteliale) acest rol revenind macrofagelor migrate subintimal
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]