19,688 matches
-
când satele fuseseră jefuite și pârjolite de perși, cu greu mai găsea un codru de pâine, și asta dacă ar fi colindat zile întregi. Iar cei care odinioară obișnuiau să-i dea o ulcică cu apă sau o coajă de pâine erau acum de negăsit, pesemne părăsiseră căsuțele lor sărăcăcioase ca să-și scape sufletele prin cine știe ce alte locuri. Tragodas prefera să-și ducă zilele în lumea mai umilă și mai înțelegătoare a satelor de câmpie decât în cetatea fastuasă a regelui
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
-l sfâșie foamea, iar ca s-o astâmpere, avea obișnuința să-și ducă mâna la traistră, să-și scoată de acolo din merindele agonisite. De data asta însă, traista lui nu se înduplecă să-i ofere nici măcar o fărâmă de pâine. Se hotărî să se ridice și să încerce ceva. Trebuia să pătrundă în cetate cu orice preț. Dar cum să procedeze? Gândind toate acestea constată însă că numai cu tânguiala de data asta nu ajunge nicăieri. Trebuia să îndrăznească ceva
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
trimis la țarinile sale să pască porcii. Și dorea să-și sature pântecele din roșcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. Dar, venindu-și în sine, a zis: Câți argați ai tatălui meu sunt îndestulați de pâine, iar eu pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: Tată, am greșit la cer și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
și câteva „canțarole” în care-mi pregătesc mâncarea (ce puțin îi trebuie unui om pentru a se simți bine!). Am uitat. Mai am lângă mine un dulău negru-corb, moștenire de la băieții plecați în țară și cu care împart bucata de pâine. De asemenea, e foarte prezent și vântul, care-mi zgâlțâie somnul și ușa când o uit deschisă (ieri era gata, gata să o rupă) Dimineața când mă scol amușinez aerul, ce-mi aduce mirosuri necunoscute, mie ca muntean. Ceva tot
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
ca plaiul românesc să fie o grădină-înfloritoare sub soare. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu ȚARA MEA IUBITĂ, MAMĂ PREA DORITĂ!... Țara mea iubită, Mamă, mult dorită, Ție vin să-ți cânt Dorul ce m-apasă... Ție, Mamă scumpă, Care mă așteaptă Cu pâine și sare... Și celor de-acasă. Mamă adorată... Ești nemuritoare! EROI LEGENDARI Plânge Mama Țară, feciorii și-adună: Dragii mei copii, luați armele-n mână, Pământul meu sfânt să-l eliberați!... La luptă, la luptă! În război plecați! Au sărit
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mama_tara_dulce_romanie_marin_voican_ghioroiu_1385905233.html [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
baltă cosea harnic la cuvinte cum cârpești ciorapii copiilor așteptând să se deschidă cuminte o poartă dinspre viitor inele de glezne inele de mâini inele de nas inele de urechi cuvinte noi cu înțelesul vechi destine frământate ca aluatul de pâini Referință Bibliografică: inele, inele / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 384, Anul II, 19 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
INELE, INELE de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Inele_inele_ion_untaru_1326991131.html [Corola-blog/BlogPost/361377_a_362706]
-
Toate Articolele Autorului 15 August 2012 M-am întrebat adeseori în gând, Atunci, în Ziua Adormirii tale, Când aerul se auzea plângând, Din Somn nu a fost nimeni să te scoale? Și astăzi întrebarea se destramă Ca aburul din miezul pâinii frânt, Cum stau lângă tăcerea ta de Mamă- Deșteaptă-te, Marie, din cuvânt! Tu iartă-mi, dar, suspinul efemer Din inima de dragoste preaplină, Știu, trupul tău s-a înălțat la cer, Născător de-a pururi de lumină. Cum putea
MARIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Marie_nicolae_nicoara_horia_1345011503.html [Corola-blog/BlogPost/355065_a_356394]
-
am mai zvâcnit un pic în pasiunea mea la “Primul Salon Național-mileniul III” cu ajutorul cunoscutului caricaturist Albert Poch, cât și colaborarea cu texte umoristice la ziarul “7 plus”, cu spijinul scriitorului Miron Manega. Și tot prin București mi-am câștigat “pâinea” talentului meu cu scenarii de umor pe la câteva posturi de televiziune. Cam atât. Nu este un CV prea bogat în evenimente culturale dar, merituos pentru intenția de a face și eu ceva pentru omenire. Chiar și cu o simplă caricatură
LICĂ BARBU de LICĂ BARBU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lic%C4%83_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/342130_a_343459]
-
deoarece se făcea că o arunca în toate părțile. În drum spre casă, am întrebat-o pe mama cum se numea ulcica aceea care scotea fum cu miros de tămâie și am aflat că se numea cădelniță, iar bucățica de pâine anafură. Asta a fost ușor de ținut minte, dar ca să nu uit m-am pus pe repetat când mai încet, când mai tare, când în mintea mea. Toată ziua am repetat aceste cuvinte până când mama mi-a spus că nu
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
Paginile sunt date înapoi, totul se prăbușește atunci când ești numit să ieși la lecție; bruma de cunoștințe ce o aveai s-a încâlcit în trăirile intense pe care le-ai avut și nu mai poți spera nici măcar la un cinciulică, “pâinea elevului”. Florin, deși are trăiri mult mai intense față de ceilalți, nu se pierde cu firea, rămâne încrezător în steaua sa norocoasă. El unul, s-a adaptat perfect la viața de elev; și-a perfecționat auzul, a făcut intens exerciții de
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
cu cârpe. I-am dat pe cioc apă și lapte până când am simțit că gușa îi era plină. Apoi am plecat în oraș la treburile noastre. Până toamna târziu l-am hrănit, la început cu lapte apoi cu firimituri de pâine, și când penajul i-a crescut de luase forma unui adult i-am dat boabe de grâu. Îl înveleam în serile reci cu cărpe, în așa fel să nu-l sufocăm. În timpul zilei era liber era liber și se plimba
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_lumea_necuvantatoarelor.html [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
cealaltă a blocului, la fereastra de la bucătărie. Acolo a crescut un corcoduș falnic și pe crengile lui în fiecare dimineață vine și cântă: gugu-ștuc, gugu-ștuc... Noi, când îl auzim, deschdem fereastra, îl strigăm pe nume și îi punem firimituri de pâine, sau boabe de grâu, pe pervazul ferestrei. Sunt zile când nu părăsește ‚ “teritoriul” ce simte că este al lui. Al doilea an a venit cu soția lui, au făcut cuib într-un ghiveci de flori, de pe balconul cel mare unde
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_lumea_necuvantatoarelor.html [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
această expresie poate defini complet politrucul. În limba franceză cuvântul a fost folosit drept titlu al unei cunoscute opere literare și ar fi sinonim cu „sărmanul”. Jan Valjan, prototipul „mizerabilului” este un sărman om care, în copilărie a furat o pâine pentru care a căpătat ani buni de pușcărie. Reușind evadarea din ocnă, anii de detenție s-au mărit. Abia la a doua evadare reușește un anonimat suficient spre a nu mai fi recuperat de autorități și, bun cum de fapt
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
vorbe românești, care mai pot fi auzite mai ales la sate, este, "l-am omenit" sau "am fost omenit", pentru a înțelege "a omenii"pe cineva înseamnă a primi pe cineva în casă și a-i dărui o bucată de pâine, un pahar cu apă, o vorbă bună sau toate la un loc. Așa a făcut Nancy pe când lucram la ea. O auzeam strigând: Jan ! și cu mâna î-mi făcea semn să merg în casa - că alte cuvinte englezești erau
BANI SI OMENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Bani_si_omenie_ionel_cadar_1326311223.html [Corola-blog/BlogPost/361915_a_363244]
-
Costel Zăgan din Definiții eretice * Toată ziua-s fericit că-s român; noaptea, aștept să-mi revin! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * România: O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale. definiție aforistică de Costel Zăgan din Inventeme * Ce să spun Pâinea-i singurul drog al poporului român monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele * Tândală: Păcală, ești proamerican sau... Păcală: Sunt român, domnule! Tândală: Get-beget, Păcală? Păcală: Geto-dac, domnule! replici din Brașovisme de Costel Zăgan * Urmuz este scriitorul român cel mai
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_zagan_despre_romania_costel_zagan_1384071496.html [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
care nu au, poate, 16 grade Celsius și trei sferturi, căldură în casă. Care nu au, poate, serviciu. Sau pensie. Sau bani pentru medicamente, sau medic. Acum o lună, mi s-a înfundat o ureche. Insuportabil! Am plătit 100 de pâini la o policlinică privată, ca să îmi fie spălată, și să aud din nou. Orice disconfort fizic, sau psihic, mă torturează. Nu știu cum rezistă alții la autotortură. Aș vrea să îi ajut pe acei oameni din stradă. Sau pe cei care nu
DICTATURA RESURSELOR de JIANU LIVIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dictatura_resurselor_jianu_liviu_1326873093.html [Corola-blog/BlogPost/361343_a_362672]
-
în casă, Căci numai vântul i-a rămas Și vrea să o poftesc la masă. Eu o poftesc, dar ce să-i dau Căci numai vânt e și la mine, În sobă șuieră de zor... Nici pentru mine nu am pâine. Să vină... dar să căutăm Cine-a trimis să bată-ntruna Vântul acesta nemilos, Ce pare pentru totdeauna. Și de-om găsi că-i de la om Vom cere dreaptă judecată, Iar dacă-i de la Dumnezeu Ne-om mântui și el
VÂNTUL NEMILOS de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Vantul_nemilos_elena_spiridon_1327135932.html [Corola-blog/BlogPost/366594_a_367923]
-
trebuie să știi. Hai să îți spun! - Nu prea am chef, dar ne mai trece oarecum din drum. Zi! - Cum să încep, ca să înțelegi? Direct! În Joia Mare, înainte de... cum ți-am spus, oamenii, fac niște azime, un fel de pâini coapte, fie în tuciul fierbinte, fie pe vatra încinsă, acoperite cu spuză. ...Adică, înțelegi, cenușă și cărbuni! Unul, Tingirică ăl bătrân, zicea că așa le-ar fi spus și Moise la evrei când au scăpat din Egipt, de la Jupân. Se
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
fie pe vatra încinsă, acoperite cu spuză. ...Adică, înțelegi, cenușă și cărbuni! Unul, Tingirică ăl bătrân, zicea că așa le-ar fi spus și Moise la evrei când au scăpat din Egipt, de la Jupân. Se spune că ei au copt pâinile pe pietre. Mai mult nu prea știu. Pâinea asta, adică azima, e un fel de semn că s-au dezrobit. Nu prea am înțeles ce înseamnă, însă... Mă rog, evreii la vremea aceea, și noi, târziu, abia acum. - Dezrobit?! Aiurea
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
înțelegi, cenușă și cărbuni! Unul, Tingirică ăl bătrân, zicea că așa le-ar fi spus și Moise la evrei când au scăpat din Egipt, de la Jupân. Se spune că ei au copt pâinile pe pietre. Mai mult nu prea știu. Pâinea asta, adică azima, e un fel de semn că s-au dezrobit. Nu prea am înțeles ce înseamnă, însă... Mă rog, evreii la vremea aceea, și noi, târziu, abia acum. - Dezrobit?! Aiurea! - Răbdare! Pâinile se împart prin sat cu niște
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
pietre. Mai mult nu prea știu. Pâinea asta, adică azima, e un fel de semn că s-au dezrobit. Nu prea am înțeles ce înseamnă, însă... Mă rog, evreii la vremea aceea, și noi, târziu, abia acum. - Dezrobit?! Aiurea! - Răbdare! Pâinile se împart prin sat cu niște mucenici, cu un pahar cu vin, dat de pomană, apoi se mânâncă și se bea lângă focul făcut numai cu boji. - Din câte înțeleg, un fel de a sărbători Paștile ca la evrei. La
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
când ei ar fi fost soldați aduși de la Ierusalim, de către romani, tocmai pe-aici. Adică pe la noi. Ce să-i faci?! Tingirică a murit, secretul zace cu el în pâmânt și... Facem focuri, mâncăm azime... Ce e rău în asta? Pâinea e tot pâine! Ne mai și încălzim... Oricum, am să mă lămuresc. O să învăț la școală și o să îți spun. Tu nu ai idee, nu știi nimic? - Nu! - Nici nu mă miră, câtă vreme sunteți așa departe! Katy, uită-te
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
fi fost soldați aduși de la Ierusalim, de către romani, tocmai pe-aici. Adică pe la noi. Ce să-i faci?! Tingirică a murit, secretul zace cu el în pâmânt și... Facem focuri, mâncăm azime... Ce e rău în asta? Pâinea e tot pâine! Ne mai și încălzim... Oricum, am să mă lămuresc. O să învăț la școală și o să îți spun. Tu nu ai idee, nu știi nimic? - Nu! - Nici nu mă miră, câtă vreme sunteți așa departe! Katy, uită-te și tu la
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
cânt serenade? - Nu, dar nu mă lași să dorm... - Ca să vezi!... nici nu-ți cânt ție, dar după mintea ta aia creață, ce-aș putea să-i dau când aseară m-am culcat fără să mănânc măcar o coaje de pâine? - Ofreă-i ce-și dorește și ea, așa cum o dorești și tu: o strângere prelungită în brațe... un sărut pătimaș, iar cheltuielile pe care le faci au să fie minime. - Hai să fim serioși, cum s-o strâng în brațe când
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_o_halba_cu_bere_marin_voican_ghioroiu_1370294193.html [Corola-blog/BlogPost/346247_a_347576]
-
în zăvoi Și un munte cu tichie De zăpadă argintie Să ascult frunza cum crește Și o vorbă-n românește... CB: Pe la porți să văd mătuși Prunci frumoși scâncind la uși Veselie cu cireșe la ureche Zambetul fără pereche Scoate pâinea din cuptor Cântă jale, cântă dor Dragoste pe fân uscat Vară dulce, pere coapte Luna plină, stele-n șoapte Cuget liber, trup ușor Câmpuri multe, drumuri line Călător... eu vin spre tine! Carmen BARBU București martie, 2012 Referință Bibliografică: Carmen
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_barbu_scrisori_de_departe_poem_carmen_barbu_1332170699.html [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]