57 matches
-
limite, activă, voluntară. O plăcere definită negativ în Grădină: să nu suferi, să nu te temi, să nu duci lipsă, să nu pătimești; o plăcere căutată în mod pozitiv la Cirene: bucurie, jubilație, veselie, toate active și militante, expansive, demonstrative. Pâinișoarele și apa primului, parfumul costisitor al celuilalt, hedonismul ascetic epicurian contra hedonismului jubilatoriu cirenaic. în realitate, lucrurile par mai puțin distincte decât o afirmă tradiția. Doxografia cirenaică propune puține texte utile pentru tranșarea dezbaterii. Dar a-l considera pe Aristip
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și pentru opoziția dintre Epicur și Aristip în privința plăcerilor sufletului și a celor ale trupului. Tradiția afirmă că în Grădină se consideră că durerile sufletului sunt superioare celor ale trupului, în vreme ce la Cirene se profesează teza contrară. Pentru că filosoful cu pâinișoarele limitează suferința pshică doar la clipă, în timp ce durerile sufletului ar cunoaște în plus suferințele și chinurile venite din trecut sau din viitor; ceea ce confirmă și spusele gânditorului parfumat: pedepsele aplicate celor vinovați se exercită asupra trupului lor. Dacă cirenaicii susțin
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pui, găini, rațe și claponi pentru bucătăria castelului. N-a avut decât două găini; pentru restul a plătit în găleți de ovăz . De Anul Nou, împuternicitul de la castel a cerut fiecărui țăran câte un purcel de lapte și câte o pâinișoară. Dan a trebuit să vândă o mierță de grâu și să cumpere un purcel de lapte. Pe urmă, domnul conte și-a măritat o fată. Satul Bocșa a trebuit să dea 12 viței, 30 de claponi, 30 de gâște, 5
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
sunt și părerile (din arealul rus), potrivit cărora obiectul ar fi derivat din discurile de argilă (cultura Zarubineț), care însă erau utilizate drept capace de urnă și nu pentru coptul pâinii. Dimpotrivă, folosite la coacerea lipiilor de grâu sau a pâinișoarelor de mei, tipsiile denotă implicit și cultivarea grâului sau a meiului de către populația autohtonă. Întrucât argumentele celor două teorii sunt plauzibile, credem că în momentul actual putem fi doar rezervați în a le atribui cu certitudine unei populații, chiar dacă în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
eleganță, își amână sfârșitul cu câteva zile pentru a-i permite cucernicei doamne să aducă sacrificii zeilor conform calendarului. Pentru a reuși o asemenea performanță, Democrit, care probabil nu prea credea în ficțiunile surorii sale, se mulțumește cu mireasma câtorva pâinișoare plasate sub nasu-i. Isprava olfactivă îi permite să supraviețuiască trei zile, timpul necesar pentru abluțiunile familiale și pentru ca sora lui să se pună în acord cu cerul. De un apetit modest, dar de o înțelepciune imensă, el își dă ultima
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mult decât canibalismul, petomania ori onanismul obișnuite: filosoful afirmă astfel o teorie a naturii, o poziție referitoare la cultură și la artificiu, o teză asupra pudorii și a conveniențelor sociale. Democrit, cu parfumurile lui de fecioară, cu supraviețuirea lui datorată pâinișoarelor și cu mumia lui conservată în miere exprimă mai mult și mai profund decât o povestioară. În speță, el sintetizează, prin figuri ușor de memorat, deci de experimentat și apoi de transmis, un conținut filosofic. Aceste butade mnemotehnice, aceste fotografii
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
filosofie atomistă? Important este că ar fi putut s-o facă. Mai mult: că acest fapt divers smuls ipotezelor de pe străzile Abderei permite un vademecum al materialismului abderitan. Căci ce ne spune această istorioară? Același lucru ca și aceea cu pâinișoarele; ea ne transmite un adevăr asemănător aceluia al filosofului devenit orb în mod voluntar și conține o lecție similară celei a dorinței de a păși în eternitate cufundat în miere: realul se reduce la combinațiile atomice și la simulacrele ce
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
la realitate, la celebrarea trupului, la îndrăgirea a ceea ce e imanență vie și concretă, la dragostea pentru această lume, singura care ne este dată. În teatrul lui Democrit râd și fecioarele tinere, și cele vârstnice, filosofii și hamalii, brutarii cu pâinișoarele lor și apicultorii cu mierea lor bună de îmbălsămat. Râs al copiilor și al sclavilor, al filosofului ce încarnează antiteza lui Heraclit, care, se zice, răspundea doar cu lacrimi la spectacolul lumii. Iconografia occidentală a exploatat din plin contrastul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
limite, activă, voluntară. O plăcere definită negativ în Grădină: să nu suferi, să nu te temi, să nu duci lipsă, să nu pătimești; o plăcere căutată în mod pozitiv la Cirene: bucurie, jubilație, veselie, toate active și militante, expansive, demonstrative. Pâinișoarele și apa primului, parfumul costisitor al celuilalt, hedonismul ascetic epicurian contra hedonismului jubilatoriu cirenaic. În realitate, lucrurile par mai puțin distincte decât o afirmă tradiția. Doxografia cirenaică propune puține texte utile pentru tranșarea dezbaterii. Dar a-l considera pe Aristip
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și pentru opoziția dintre Epicur și Aristip în privința plăcerilor sufletului și a celor ale trupului. Tradiția afirmă că în Grădină se consideră că durerile sufletului sunt superioare celor ale trupului, în vreme ce la Cirene se profesează teza contrară. Pentru că filosoful cu pâinișoarele limitează suferința fizică doar la clipă, în timp ce durerile sufletului ar cunoaște în plus suferințele și chinurile venite din trecut sau din viitor; ceea ce confirmă și spusele gânditorului parfumat: pedepsele aplicate celor vinovați se exercită asupra trupului lor. Dacă cirenaicii susțin
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
specialitate masa ursitoarelor, pregătită de către moașă după un ritual respectat cu strictețe. Ea așează Între ferestre sau În colțul dinspre răsărit al Încăperii masa, acoperită cu un ștergar, sau cu o fată cu cusături ce ,avea rânduite pe ea: trei pâinișoare de făină de grâu unse cu miere, cu trei fire de busuioc, un pahar cu vin, un blid de grâu, brăcirile moașei. Brâul simbolizează ideea de fecunditate. Aducerea a trei copii la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul că ei formează două
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sala de baie. Se taie zilnic 25 boi, ținuți la Îngrășat șase săptămâni la abatorul din Chicago, ținuți În subsolul hotelului câteva zile, Înainte de a fi dați la consum. Se fabrică zilnic 5.000 de pâini plus 5.000 de pâinișoare, pentru cafeaua cu lapte. Apa de baie e filtrată, iar apa pentru masă și gheață e distilată. Personalul se compune din 96 bucătari, 18 brutari, 165 spălători de veselă, 177 paji, 105 hamali, 560 tineri garsoni, 175 de femei cameriste
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
iubeau și îl îndrăgeau. Avea ochișorii mari, lucioși, limpezi ca o apă cristalină, cu o privire nevinovată, fără răutate. Pielea o avea albă, fragedă și gingașă ca spuma laptelui, iar privirea îi era pătrunzătoare și iscoditoare. Mânuțele lui, ca două pâinișoare, erau mereu în căutarea unui obiect. Buzele cărnoase și roșii păreau două boabe de fructe pârguite. Avea să împlinească un an cu două zile după Sfântul Ștefan, în sărbătorile de iarnă. Valentin era un tată iubitor. Pentru el Nicky era
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
bun. Carmen era ca o bancă secretoasă. Strângea cu precauție fiecare bănuț trimis de el acasă. Deși vorbeau la telefon aproape zilnic, Victoria suferea foarte tare de dorul lui taică-său, găsind-o uneori plângând cu mânuțile ei ca două pâinișoare albe în fața unei icoane, rugându-se în legea ei ca tăticuțul ei să vină sănătos acasă. De cele mai multe ori, Carlina refuza să vizualizeze imagini din viața acestei copile, puteau să îi aducă suferință. Intrase într-un joc existențial care pentru
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
vorbit despre prea cunoscutele Ghebe (Armillaria mellea) care pot fi găsite și în pădure ca și în iarbă, în buchete de familie, din care se poate pregăti cea mai gustoasă și hrănitoare tocăniță. Zbârciogul (Marchella esculenta), foarte sățios, ca și Pâinișoara (Russula virescens), voluminoasă. Cu câteva bucăți se poate pregăti un prânz pentru trei, patru persoane. Pâinișoara ca și Râșcovul (Lactarius deliciosus) se pregătește tot pe jar sau pe plită cu brânză de burduf. Din Hribi (Boletis edulis) se pot pregăti
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în iarbă, în buchete de familie, din care se poate pregăti cea mai gustoasă și hrănitoare tocăniță. Zbârciogul (Marchella esculenta), foarte sățios, ca și Pâinișoara (Russula virescens), voluminoasă. Cu câteva bucăți se poate pregăti un prânz pentru trei, patru persoane. Pâinișoara ca și Râșcovul (Lactarius deliciosus) se pregătește tot pe jar sau pe plită cu brânză de burduf. Din Hribi (Boletis edulis) se pot pregăti în aceeași măsură o mâncărică cu legume, ca și o tocăniță sau o ciorbiță bine dreasă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
s-au uscat sub văpaia soarelui, iar oamenii au rămas fără mâncare. Un om înstărit din Hârlău, cu suflet bun, a strâns copiii săraci și le-a spus: - Copii, în acest coș e câte o pâine pentru fiecare. Luați-vă pâinișoara până se va îndura bunul Dumnezeu să trimită zile mai bune. Copiii năvăliră la coș. Fiecare voia să apuce pâinea mai mare. Apoi plecară fără să mulțumească. Numai Irina stătea deoparte. Ea a luat pâinea cea mai mică rămasă în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mici o oră de studiu. Micul dejun la orele 7,40. La 8,00 muncă pentru cei mai mari și școală elementară pentru cei mai mici. La amiază, prânzul. Meniul nu oferea multe alegeri: ciorbă cât voia fiecare și o pâinișoară. În zilele festive se scăpa și carne și un pahar de vin, dintr-acela care nu învârtea capul, fiind botezat cu apă. După prânz, asistența și implicarea în recreația băieților până la 14,00; apoi, iarăși muncă, până la orele 17,00
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
era și autorul operei de față) să stea cu brațele încrucișate și să rămână în tăcere. Cine reușea să rămână ferm, imobil, nemișcat pentru o bună bucată de timp, era răsplătit cu o altă jumătate de cirioletta: cucerirea jumătății de pâinișoare merita sacrificiul unui sfert de oră de tăcere și de imobilitate forțată. Ne aflăm spre sfârșitul războiului. Aliații se află la porțile Romei. Se teme o rezistență îndârjită din partea germanilor și a republicanilor. Casa, fiind pe colină, e expusă rafalelor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
suferință suportabilă. Afacerile nu mergeau din cale-afară de bine, dar nici nu se putea plânge. O slujnică nici tânără, nici bătrână, menită de tatăl meu să-l ajute pe Augusto, ne-a servit cu vin dulce răcorit în fântână, cu pâinișoare cu miere și susan. Tovarășii mei nu mai gustaseră felurile alea siriene și le-au găsit foarte bune. La un moment dat, Ariald, care se tot uita în jur curios nevoie-mare, și-a dres vocea și, încurcat, s-a adresat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
din toate părțile. În ciuda prezenței unor novice și a numeroase lumini, părea să nu existe decât ea în încăpere, și orice obiect de aur și de argint, orice postav fin sau broderie era întunecat de imensa ei umbră vălurită. Mânca pâinișoare făcute cu miere și grămăjoare de migdale, nuci și alune, pe care le ronțăia zgomotos între dinți. Mai curând înfășurată fără urmă de gust decât îmbrăcată, stătea într-o poziție vulgară, cu picioarele desfăcute, din pricina coapselor enorme. I-am sărutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
confortabil adepții unei guvernări paternaliste, capabilă să țină în frâu relele instincte ale numitelor masse, dar și puterea devastatoare a banului. Bogatul e ținut sub control, săracul asistat. Bogătașului i se asigură secretul bancar, yahtul, caii de curse, săracului o pâinișoară, un acoperiș decent deasupra capului. Iar la extrema dreapta se instalează utopia, Fata Morgana unei societăți perfecte, făcută pentru un mileniu - patruzeci de generații de-a lungul cărora supușii, entuziaști, supușii am zis, cunosc fericirea. Cei ce se opun, din
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
hreanuuu Cartofu, ardeiu, morcovuuu Cireși, cireși, cireși , cireșeleee Mielu Miel Ce mai mielușel Mielu graas, mielu graaas Tet-țet-țet, oțet, oțetuu Pește-pește-pește-peștee Șalău proaspăt, șalău Por, por, por, porumb Porumbielu fiert Porumbielu-porumbiel Lapte Lapte Lap bătut , lapt și unt pruspa-eet Vrrr-igii Pîinișoara cu cartofi Vrriigii Hai la ață și la ace Acele de păr și de cusut, aceee, hai la vacs și la chibrituri Ghiocei, ghioceiii, ghiocei cu viorele și cu micșunele... Bucureștenii pot găsi, pe stradă, orice: bomboane duse cu tava
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
În germană, vine din it. torta < lat. torta, formă de participiu trecut feminin care stă și la baza cuvântului vechi românesc turtă, moștenit din latină. Așadar, la originea îndepărtată a cuvintelor românești tort și turtă se găsește același etimon. Chiflă „pâinișoară, croasant“, atestat prima dată la V. Alecsandri, este din germ. Kipfel. Într-un document de la 1770 publicat de N. Iorga, apare însă una dintre variantele acestui cuvânt: chipel. Termenul este răspândit și în alte limbi: maghiară, bulgară și italiană. La
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
bune fratelui Armando până să observe cât de ciudate erau apele ce se grăbeau către sud. Căci fluviul nu era doar sângeriu în lumina amurgului, ci era chiar sînge! Fratele urmărea goana amețitoare a globulelor roșii, lenticulare, mari cât niște pâinișoare, alunecarea de amibă a globulelor albe, prin transparența cărora se zărea nucleul întunecat, șerpuirea unor viermi spiralați ce trebuie să fi fost germenii malariei, fluorescenta deosebită de a limfei a curenților de glucoza și proteine. Fascinat și cuprins de o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]