63 matches
-
mergem într-un singur loc, în noaptea asta. La priveghi. La cimitir... BEELZEBUB II Domnu' Dan, am adus și io niște mititei, buni ca focu', de la mama lor, din locanta lu' Dromaderu', zice Apostatul. Am și muștar, și ceapă, și pâinică. Vreți? Zvârlă-le pe interval! Da' pălincă nu mai ai? se interesează Dănuț. Pălincuță, nu, mânca-ți-aș sufletul tău! Sunt dezolat! Da' am la mine două sticluțe de vinuleț roșu, sânge de taur, pentru pomana de mâine. Plus cinci
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sex oral normal. — Alb normal, zice tata, ar însemna anal. Albul ar mai putea însemna și că Shane era excitat de bărbații care poartă chiloți. Zice: Nu-mi amintesc care dintre astea două. Mama îmi pasează găina vătuită în care pâinicile încă sunt calde. Ar trebui să stăm pe scaune și să mâncăm cu Shane mort pe toată masa din fața noastră. — În cele din urmă, am renunțat, zice mama, și din material am făcut o frumoasă față de masă. Între cartofi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
terminate în -el, -er, -en, -e sau -ie adaugă desinența -s (winkel winkels [΄winkəl ΄winkəls] "magazin", schilder schilders [΄∫ildər ΄∫ildərs] "pictor", jongen jongens [΄j((ən ΄j((əns] "băiat"), aceeași desinență fiind uzuală la diminutive (broodje broodjes [΄bro:düə ΄bro:düəs] "pîinică; chiflă", huisje huisjes [΄hüisüə(s)] "căsuță", tafeltje tafeltjes [΄tafəltüə(s)] "măsuță") și la unele împrumuturi (café cafés, restaurant restaurants). Dacă substantivele se termină în -a, -u sau -o, primesc la plural desinența 's (opa opa's, menu menu's, auto
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
târguI Hârlău, un om credincios, cu inimă bună și avut, chemă pe mai mulți copii săraci și le spuse: Măi copii, în coșul acesta este câte o pâine pentru fiecare dintre voi. Să veniți în fiecare zi să vă luați pâinica, până ce se va îndura bunul Dumnezeu și ne va trimite zile mai bune. Copiii dădură năvală la coș, întrecându-se fiecare să apuce pâinea ce i se părea mai mare și mai frumoasă și apoi plecară, fără să mulțumească binefăcătorului
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pe jar organizația UTC a orașului Vaslui, le vom prezenta în punctul următor. Subcapitolul II După ce în subcapitolul anterior am scos în evidență prima încercare de „puci” intern datorită căruia tov. Elena Zelinescu era să-și piardă dulcea și alba pâinică de lider, în acest punct vom vedea ce s-a mai întâmplat cu zurbagii ce s-au organizat în prima „celulă” a tineretului „revoluționar” de pe aceste meleaguri. Văzând că treaba cam scârțâie pe la Vaslui și, mai ales, fiind informați că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a face așteptarea nu doar suportabilă, ci de-a dreptul posibilă. Vânzătoarele de mănuși, ciorapi și veste de lână, originare din satul Corbi, Argeș, o prezență de acum obișnuită în toate locurile de pelerinaj. Vânzătoarea de turte (un fel de pâinici, extrem de frumoase și gustoase, în plus !), o femeie în jur de 70 de ani, originară din Iași. Pâinicile sunt aranjate cu grijă într-un coș de nuiele, dar nu ostentativ, și costă 2 lei bucata; vânzătoarei îi este teamă să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lână, originare din satul Corbi, Argeș, o prezență de acum obișnuită în toate locurile de pelerinaj. Vânzătoarea de turte (un fel de pâinici, extrem de frumoase și gustoase, în plus !), o femeie în jur de 70 de ani, originară din Iași. Pâinicile sunt aranjate cu grijă într-un coș de nuiele, dar nu ostentativ, și costă 2 lei bucata; vânzătoarei îi este teamă să nu fie sancționată de polițiștii în civil care mișună prin zonă. După ce cumpăr o pâinică, îmi mai dă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
originară din Iași. Pâinicile sunt aranjate cu grijă într-un coș de nuiele, dar nu ostentativ, și costă 2 lei bucata; vânzătoarei îi este teamă să nu fie sancționată de polițiștii în civil care mișună prin zonă. După ce cumpăr o pâinică, îmi mai dă una de pomană, „de sufletul lui tata”, nu-mi dau seama prea bine de ce a făcut acest gest. Acceptă să-mi povestească cum se fabrică acest tip de „turte”, așa le numește femeia. „Înainte le coceam direct
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lucrase inițial la Poliția Huși de unde Își dăduse demisia „...la cererea Partidului, pentru a trece la munca politică” dar se plângea că „...nici până azi nu mi s-a aprobat această demisie” și atunci, ne Întrebăm noi, de unde Își câștiga pâinica? Faptul că evreii se lăsau greu urniți pe la ședințele CDE, era o realitate și raportorul o explicase astfel: „În Huși, mai mult de 1/2 dintre evrei sunt comercianți și meseriași din care cauză răspund cam greu la chemări”. La
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
avut ce aștepta... casa, ăla galben era cel mai bun mâncare să zicem și-apoi o dată pe săptămână lucram 6 zile, și-a șaptea eram liber, nu că-i duminica... și-apăi ne duceam la tancioc și ne cumpăram de mâncare, pâinică.... 6. „Cum munceam... ascultam tot ceea ce spuneau rușii”. Munca în Donbas Munca era coordonată de echipe organizate sub forma unor batalioane sau brigăzi cu o ierarhie clară conform cu nivelul de stăpânire a limbii ruse. Era un supraveghetor direct, nacealnik, de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
când e vorba de români? A.S.: În ceea ce privește imaginea poporului, nu am de gând să generalizez. O să mă opresc numai la ceea ce mi-a mers la inimă. Intonația blândă, mângâietoare, maternă a limbii române vorbite de femei. Abundența diminutivelor de genul pâinică, cafeluță, unchiuțu. Formula inexistentă în limba rusă, La mulți ani!, păstrată la noi doar în uzul bisericesc sau expresia Mulți înainte!, ca urare la aflarea vârstei cuiva. Cu totul neobișnuit pentru un moscovit este felul în care trecătorii, mai ales
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
sânge, invizibila picătură ce spală memoria ei, pentru că numele meu e interzis să-l scrie în carte, cum era la început numele lui Dumnezeu în calendare. 8. Dar nu se va-ntâmpla asta, pentru că Iisus le-a trimis făină pentru pâinici și ulei mătăsos, bomboane colorate pentru cei mici și pânze de cort. Vor mângâia o vreme pietrele, cu zeii închiși din strămoși în sângele lor, cum stă numele meu în memoria ei, și se vor întoarce să bea lapte de
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
judecă de multă vreme cu alte persoane. În această zi, în biserici se pomenesc creștinii care au murit în împrejurări dramatice și se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfanțului Ștefan. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan, care au forma rotundă și sunt facute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfanțul Ștefan. După ce se sfințesc de către preot, la biserică
Sfântul Ștefan. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53421_a_54746]
-
se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfanțului Ștefan. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan, care au forma rotundă și sunt facute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfanțul Ștefan. După ce se sfințesc de către preot, la biserică, se împart de pomană copiilor săraci. În tradiție se mai spune că pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este
Sfântul Ștefan. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53421_a_54746]
-
Sfanțul Ștefan, sfințită în această zi. Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ștefan. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfanțul Ștefan, se sfințesc la biserică în ziua praznicului și
Sfântul Ștefan. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53421_a_54746]
-
împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ștefan. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfanțul Ștefan, se sfințesc la biserică în ziua praznicului și se împart copiilor săraci. În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane și
Sfântul Ștefan. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53421_a_54746]
-
de mâncare zilnic: - ca mic dejun se primește de persoană o jumătate de pachet de unt pe săptămână (dacă săptămâna nu e completă, nu se mai dă ca mic dejun nimic, nici măcar jumătatea de pachet de unt); La prânz o pâinică cât palma (uneori mucegăită !), o farfurie de supă (porție fixă !), un polonic de cartofi fierți; ca cină,o plăcințică mai mică decât o merdenea sau o cană de compot și o eugenie (porție fixă și asta !). Ashramistul este pus de
Adepții MISA se revoltă. Dezvăluiri uluitoare- Vezi scrisoarea by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77432_a_78757]
-
politicieni... când e să dea numele vreunei străzi ori piețe. PIAȚA DESCARTES - fiindcă acolo era și îngropat - i-o fi făcut să strâmbe din nas?... Prea abstract și ăsta cu metodele lui!... Văzându-ne pe fereastră rupând și înfulecând delicioasele pâinici aurii, vrăbiile se strâng în ploaia de afară pe măsuța de dincolo de geam și dau cu ciocul în el convinse că nu le separă nimic de prada râvnită. Le întind în joacă o firimitură, o dată de două ori, ca să văd
La doi magoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13363_a_14688]
-
românești: apă plată (�cară sticle cu apă plată românească", Evenimentul zilei 20.10.2003) - calchiază fr. eau plate. În concurență cu plat, mai există totuși, în stilul colocvial, și formula fără bule: �ei țin post de când se știu, tot cu pâinică și apă fără bule" (Forum România Liberă, 15.03.2002). Oricum, adjectivul plat are avantajul lipsei de ambiguitate; dacă (prin calc din alte limbi) s-ar fi impus cu acest sens sintagma apă naturală, riscul de ambiguitate și improprietate semantică
"Apă plată" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12517_a_13842]
-
o brutărie la etajul unu al clădirii în care locuiam. Părinții mi-au oferit banii. - Aveți niște părinți foarte înțelegători! Da, se pare că așa sunt ei (râde). Acum am o brutărie. La început i-am dat un nume drăguț: «Pâinicile care zboară». Cei din mass-media ne-au descoperit. La deschiderea magazinului au venit reporteri de la ziare și de la televiziune. Cred că cei de la primărie au furnizat aceste informații presei. La televizor au dat numele magazinului și chiar imagini. Din cauza asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
să schimb subiectul. — Doamnă Cooper, pot face și eu ceva? Vă pot ajuta? Ea se Întoarse către mine, relaxîndu-se vizibil. Nu, Ellie, totul e gata. Am făcut ce-i place lui Dan cel mai mult, adică friptură de vită și pîinică de Yorkshire. — N-am știu că astea sînt mîncărurile tale favorite, am zis eu, privindu-l pe Dan. De ce nu mi-ai spus? Ți-aș fi gătit și eu. — Ah, zise doamna Cooper ridicîndu-se. Dar nu s-ar putea compara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
simt și o invidie jenantă, cât de bine le va fi, cât de bine ne-a fost nouă, întinși pe patul matrimonial, cu Noga răsucindu-se între noi, îi mirosim trupșorul luminos, îi ronțăim tălpile picioarelor, moi și parfumate precum pâinica de Shabat, iar ea ne lovește fețele cu piciorușele ei, râzând fericită, când ajung acasă, îi privesc ostil tălpile înfășurate în șosete groase și în bocanci și ea întreabă imediat, unde este tati? Eu ridic din umeri, nu am idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
arhitecții. Am comandat, Sebastian luând din fericire asupra lui sarcina de a alege vinul. A ales unul australian, care trebuia să fie ceva special. Era OK. Sunt mai degrabă adepta vinului la cutie. Chelnerul ne-a adus un coș cu pâinici asortate împreună cu un bol din sticlă cu ulei de măsline în care să le înmuiem; am luat o chiflă cu roșii uscate și am mușcat din ea. Mergea bine cu vinul, cel puțin. Chelnerul s-a retras și brusc m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
în care simțea miros de iarbă bine întreținută, de frunze de arbuști și copaci decorativi. Era liniște și, tot acolo, putea asculta în voie dialogul plăcut al păsărelelor ce nu se speriau de el. Uneori cumpăra un covrig ori o pâinică și le dădea firimituri. Le simțea cât de fericite sunt și se bucura împreună cu ele. La acest gând, involuntar, și-a pipăit încheietura brațului stâng. A tresărit. Nu avea borseta. „Pe ce bani să-mi iau pâine? Și cu ce
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
hămesiți deodată, devorară cina pe care o pregătise Fran înainte să meargă sus. În timp ce stăteau la masa din bucătărie, hrănindu-se unul pe celălalt, Fran decise că niciodată nu fusese curry-ul ei cu pui mai gustos și niciodată nu fuseseră pâinicile ei mai crocante. Era hrana zeilor. La unsprezece Laurence se uită la ceas. — Cred că e ora de culcare. Trebuie să ajung devreme la clinică mâine. Se opri o clipă înainte să adauge: — Vrei să rămâi peste noapte? Și în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]