160 matches
-
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului în tradiția populară În dimineața acestei zile, femeile mergeau la biserică și împărțeau struguri, prune, faguri de miere și mergeau în cimitir pentru a tămâia mormintele. Țăranii care aveau vii mari obișnuiau că acum să tocmească pândarii pentru păzit viile. Tot acum, bărbații schimbau pălăria cu căciulă, cei care mai erau văzuți cu pălărie după 15 august fiind ironizați. Se in-terzice scăldatul în apă râurilor spurcata de cerb și dormitul pe prispa. De pe 15 august se deschidea
SFANTA MARIA de MIRON IOAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366314_a_367643]
-
cafea mai beau și gata... Vârtej de amintiri vin fel de fel; Alerg de colo- colo ca și-argata, M-agăț de cer, m-agăț ca un cârcel . Și mai arunc privirea către tine, De-acolo din tablou îmi ești pândar; De îmi vei da și mie- un pumn de rime, Am să te-așez la mine-n calendar. Îți jur că nu voi rupe nici o filă, Că fiecare zi va fi un vers; Când poezia-i gata, să ai milă
CÂRCEL de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370977_a_372306]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > VÂNTULE ! Autor: Ion Pena Publicat în: Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Te caut, vântule, cu palma sus Ca să te prind și să te fac pândar Pe toate vorbele ce nu s-au spus - Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele eu apoi să împletesc Minune de lumină și noroi, Stindarde cu argint împărătesc Și noapte cu luceferii strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori
VÂNTULE ! de ION PENA în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369557_a_370886]
-
Printre puieții rari și scunzi În luminiș se-nfață Pășind cu grijă spre izvor, Sfioasă și-ndrăzneață(!), Cu cerbu-n urma-i, păzitor Din umbra lui semeață. La pânza apei de cleștar, Ascunși în dos de stâncă, Doi ochi hipnotici de pândar Vegheau de zile încă... Un pas, doi pași și pas cu pas E apa mai aproape... Puține clipe-au mai rămas Sperând să se adape... Lupoaica s-a cabrat mortal Și pieptu-l luă în gheare Și gâtul-n colții de
GRUPAJ DE LIRICĂ VERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369603_a_370932]
-
manuscris „Iarmaroc”) Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, din noiembrie - decembrie 1938... VII. VÂNTULE !, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015. Te caut, vântule, cu palma sus Ca să te prind și să te fac pândar Pe toate vorbele ce nu s-au spus - Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele eu apoi să împletesc Minune de lumină și noroi, Stindarde cu argint împărătesc Și noapte cu luceferii strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
de marmură, închise. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, an IV, nr. 1 din 15 iunie 1938 și în „UNIVERSUL LITERAR” an I, nr. 21 din 23 mai 1942 VÂNTULE ! Te caut,vântule,cu palma sus Ca să te prind și să te fac pândar Pe toate vorbele ce nu s-au spus - Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele eu apoi să împletesc Minune de lumină și noroi, Stindarde cu argint împărătesc Și noapte cu luceferii strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
obraz, În vine se rotiau chiuituri, Țâncaș cu mămăligă și cu praz Creșteau peste hotare sărituri. În urnă tresăriau și mai adânci Pâraele cu apă și cu har, Credeam în ele, Doamne, că tu plângi Și eu eram pe margine pândar. Cu visul mă culcam și mă sculam, Irod între cotețe și cârlani, În gene bucuria o știam ... Aveam atuncia 12 ani. ----------------------------------------------- Publicată în „VREMEA”, an XIV, nr. 676, din 29 noiembrie 1942 REALISM Mă suflete, tâlhar de primăveri, De azurii
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
vecini, Chiar și Ion, a lu' Mărin... Toți văzând potaia hoață, Împreună și cu Zdreanță, (Alt borfaș, un găinar, Hoț de ouă din cuibar) Care, cu nerușinare, Ziua în amiaza mare A intrat ca un tâlhar (Zdreanță ... stând la colț pândar) Și-mi luă rața, fără milă, Ce-o țineam pentru prăsilă; Dar buclucu' ăl mai mare Fu în ziua următoare, Când în fața curții, frate, Furăm toți pentru dreptate: Eu, de rață păgubit, Inculpatul sus numit, Zdreanță, martor și complice, Procurorul
JUSTIŢIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354137_a_355466]
-
grădina imensă se vedea cea mai frumoasă clădire pe care o văzusem până atunci. Știam că în spatele acelui palat era malul gârlei, pe unde treceam mereu pe furiș cu Mia și alți copii din sat și adesea eram fugăriți de pândari. „Asta este proprietatea statului, mama voastră de țărani împuțiți!” strigau ei în urma noastră. Priveam grădina și acel palat și aveam impresia că zăream două prințese ca cele din poveștile pe care mi le citea mami. -Cred că erau frumoase și
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
Târâtor cu gânduri mici, Umblând prin marile orașe, Vierme în privirile pizmașe. Aș fi un Surd sau, poate, Mut! Când m-ai plămădit din lut, De mine grijă ai avut: Mi-ai desenat perechi din toate, Dar mi-ai pus pândar o Moarte! Și-o umbră Tu mi-ai aruncat: Un petic trist și-ntunecat, Ce mă urmează fără rost- Cu ea mai zgârcit ai fost! Din zare, suflet mi-ai făcut, N-ai mai avut pentru el lut! El e
MONOLOG de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357782_a_359111]
-
Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 578 din 31 iulie 2012 Toate Articolele Autorului C R Â Ș M A R U L Crâșmărița de-i frumoasă, Grea e viața de crâșmar: Singură nu prea o lasă... E atent ca un pândar. Unul cu ochiul îi face; În pielea lui nu aș fi: Dacă soțioara-l lasă, Cum ar puteau-o opri? La tejghea a-nțepenit, Ea cu spatele s-a-ntors: „...Ah, nemernicul bandit! Cum mă-ntoarce el pe dos. Mâna-n sân i-
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
petalele crizantemelor care erau albe-nea, căpătaseră din „sângele Domnului” nuanțe de roșu-pal, dar nu același lucru se întâmpla cu gâtlejurile, parcă din ce în ce mai însetate, care primeau licoarea cu mare plăcere, și paharele trebuiau din nou să fie umplute de moș Ilie, „pândar de vie” (poreclă ce-i rămăsese de când era paznic la Armurieru din Zătreni, cu mult înainte de-a avansa ca administrator la moșia conului Pandele). Cum vă spusei, ceva mai devreme, plutonierul de companie „DUȘCĂ” s-a oprit în dreptul meu
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
raportul dintre om și Dumnezeu, dintre Creație/Poesie și Creatorul/Poetul său: „Să ne iubim! Apocalipsa vine/ Abia atunci când holdele, bogate,/ Se vor pleca de rod străluminate:/ Troițelor din noi cin’ să se-nchine?// S-au stins demult foșnirile rotate,/ Pândarul Clipei suduie lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul mai pâlpâie în vatră:/ Salvează-mă, nu mă lăsa pierzării!// La zid sunt pus! Turbații câini mă latră/ Sub greaua cruce
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
cafea mai beau și gata... Vârtej de amintiri vin fel de fel; Alerg de colo- colo ca și-argata, M-agăț de cer, m-agăț ca un cârcel . Și mai arunc privirea către tine, De-acolo din tablou îmi ești pândar; De îmi vei da și mie- un pumn de rime, Am să te-așez la mine-n calendar. Îți jur că nu voi rupe nici o filă, Că fiecare zi va fi un vers; Când poezia-i gata, să ai milă
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
cafea mai beau și gata...Vârtej de amintiri vin fel de fel;Alerg de colo- colo ca și-argata,M-agăț de cer, m-agăț ca un cârcel .Și mai arunc privirea către tine,De-acolo din tablou îmi ești pândar;De îmi vei da și mie- un pumn de rime,Am să te-așez la mine-n calendar.Îți jur că nu voi rupe nici o filă,Că fiecare zi va fi un vers; Când poezia-i gata, să ai milăși
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
ocrotitoare călătoriilor pe ape. În podgorii, pe coline, struguri încep să se coacă. Must să curgă din ciorchine și tulburel să se facă. Cu datina străbunilor se practică obiceiuri de pomenirea morților, când se-mpart prune și struguri. Se tocmesc pândari la vie, struguri să nu prăduiască acei ce nu vor să știe via s-o gospodărească. Spre a fi recolte bune de grâu în anul următor, sămânța-n brazdă se pune după culesul viilor. Atunci pleacă rândunele către țările mai
TRADIȚII LA ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373264_a_374593]
-
apucându-l de un nasture de la haină, nu este oare un adevărat miracol faptul că viața elegantă nu și-a găsit propriii legislatori În toată această lume de scriitori și gânditori? Nu sunt toate aceste manuale, chiar cele pentru folosul pândarului, al primarului și al contribuabilului, niște nerozii În comparație cu un tratat privitor la MODĂ? Nu ar fi de un imens folos publicarea principiilor de viață poetică? Atâta vreme cât la țară, de pildă, o bună parte dintre ferme, conace, sălașe, case, căscioare, cocioabe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cetate. Puțini erau la număr ostașii lui, dar inimoși, Încercați În luptă, cu multă iubire de țară și hotărâți cu toții a-și da scump viața. Împărțiți În cete, așteptau pe vrăjmaș și-și plănuiau loviturile. A patra zi, pe la nămezi, pândarii de pe măguri zăriră dinspre Giurgiu un nor mare de praf, Întunecând văzduhul. Spre seară oastea marelui Vizir, de zece ori mai numeroasă decât a lui Mihai, era Împânzită la gura vadului, dincolo de pod. Din fundăturile codrului, românii Își măsurau vrăjmașul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
comic ieftin, speculând pitorescul moral, însă cu unele aluzii satirice. Logofătu satului (1852) este o dulceagă poveste amoroasă, cu tentă moralizatoare, conținând și unele accente critice la adresa arendașilor. Încă o dată, arendașii sunt luați în răspăr în vodevilul Zmărăndița sau Fata pândarului (1855), piesă care dezvăluie în autorul ei un prounionist. Ținând de comedia de moravuri, Badea Deftereu sau Voi să fiu actor la Iași (1849) ori farsa O toaletă neisprăvită sau Obrăznicia slugilor (1852) iau în derâdere slăbiciuni omenești ca vanitatea
DUMITRESCU-MOVILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
Două sute de galbeni sau Păhărnicia de trei zile, București, 1848; Badea Deftereu sau Voi să fiu actor la Iași, București, 1849; Logofătu satului, București, 1852; O toaletă neisprăvită sau Obrăznicia slugilor, București, 1852; Radul Calomfirescu, Iași, 1854; Zmărăndița sau Fata pândarului, București, 1855; Radu Buzescu, București, 1858. Repere bibliografice: N. Iorga, Un autor dramatic necunoscut, T, 1922, 1; Ist. lit., II, 620-622; Brădățeanu, Comedia, 62-66; Dicț. lit. 1900, 307-308. F.F.
DUMITRESCU-MOVILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
publică, tot postum, în 1996, un alt mare poem, La stani [La stână], închinat tot vieții pastorale din Macedonia. SCRIERI: Românii din Macedonia, Epir, Tesalia și Albania, Bulgaria și Serbia. Studiu etnografic și artistic, București, 1913; Nipoata avigl’itorului [Nepoata pândarului], în Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922, 333-340; La hane, București, f. a.; Bobotează domnească, București, f.a.; Cântițe, București, f.a.; Despre Iane, mare ban de Craiova. Și ceva despre Mihai Viteazul (în colaborare), Iași, 1934; [Versuri], în Antologie lirică aromână, îngr
BOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285783_a_287112]
-
Victor Crăsescu) pătrunde în lumea pescarilor și a cherhanalelor ori în mediul declasaților (Rogof, Pescarii, Hoțul de cai), teritorii încă neexplorate în literatura noastră. Totuși, cea mai mare parte a prozei evocă, fără relief, instantanee și scene țărănești: I. Adam, Pândarul, Maria Baiulescu, De la țară, M. Demetrescu, Boier Mlădiță ș.a. Aflat la începutul carierei literare, Sextil Pușcariu este prezent cu o proză naivă (Cea dintâi polcă), I. Russu-Șirianu dă istorioare sentimentale (Letiția, Cavalerul, Două surori), iar N. Iorga are câteva note
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
tablouri” ca acela, nocturn, al cetății fără viață din Pustietate („În hlamida nopții, stropită cu aur și foc,/ Cetatea-și îmbracă cuprinsul sub farmec de lună;/ Străjerii dau zvoană, strigând din soroc în soroc/ În turnul de pază trist cornul pândarului sună...”), miniaturi cu figurație romantică, de genul celei din Jupâniță, sau spectacolul terifiant al secetei din poema Cetatea Soarelui, întrecut în putere plasticizantă doar de cel din Seceta mare de Tudor Arghezi: „Dorm vinete lanuri, dorm văile - dorm/ Ca pete
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
în lume, raporturile dintre viață și moarte, rostul omului pe pământ, arta ca joc și în același timp ca justificare ultimă a existenței. Arta poetică care deschide cartea îl înfățișează pe poet ca fiind un „pescar de vorbe”, pe care, „pândar” neobosit al cuvintelor, el le cheamă: „Pescar de vorbe, le-amăgesc în mreji, / Cercându-le sfios cu înțelesuri”. „Copil de suflet” al vorbelor, poetul nu își poate găsi un rost în ordinea practică a lumii (Pe lumea-n treacăt), tot
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
semeție. Și se puse în fața cerbului ocrotindu-l. Mânios din cale afară, împăratul porunci slugilor să pună mâna pe bătrân, să-l lege, să-l bată și să-i ia vânatul. Dar, în clipa când slugile boierești se apropiau de pândar, să îndeplinească porunca stăpânului, ce le fu dat ochilor să vadă? Cerbul se apropie de împărat și începu să vorbească: Oprește-te stăpâne; oprește-te tată! Și abia rosti cuvântul tată, că-i căzură coarnele și pielea de pe el și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]