106 matches
-
impresionant de tabuuri. Credincioșii nu au voie să scuipe în apă, pe pământ sau în foc. Apa fierbinte nu trebuie turnată pe pământ pentru că ar putea ofensa spiritele. De asemenea, contactul îndelungat cu cei care nu aparțin religiei este considerat pângărire, astfel, ei tind să fie izolați de restul comunităților. Un alt exemplu în acest sens ar fi că credincioșii yazidiți nu făceau armata pentru a nu intra în contact cu musulmanii. De altfel, nici nu împărțeau lucrurile cu necunoscuții sau
Yazidiți () [Corola-website/Science/329063_a_330392]
-
să aibă aceeași soartă ca și Lucreția. El înmânează pumnalul fiecăruia dintre cei prezenți și le cere să jure. Cele două povești sunt de acord asupra acestui punct: versiunea lui Titus Livius este:„Prin acest sânge—cel mai pur înainte de pângărirea săvârșită de fiul regelui—jur, și voi, o, zei, vă chem martori că îl voi alunga pe Lucius Tarquinius Superbus, împreună cu soția lui blestemată și toți cei de un sânge cu ei, cu foc și sabie și toate mijloacele aflate
Lucreția () [Corola-website/Science/337103_a_338432]
-
nici un fel de cult, nu este venerat de oameni. Unii mitologi au observat o serie de asemănări ale lui Loki cu diavolul din creștinism, idee care reiese din caracterul malefic, distrugător al zeului. Loki este un zeu "trickster", responsabil pentru pângărirea și întinarea creației pure, divine. Printre cele mai importante zeițe nordice se numără Frigg, zeița cerului și soția lui Odin, echivalenta Herei din mitologia greacă. Freya este probabil cea mai cunoscută zeiță nordică, personificând iubirea, fertilitatea și frumusețea. Se aseamănă
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
folosită pentru a îmbunătății educația musulanilor. Deși optimiste la început, negocierile au eșuat după opoziția puternică a musulmanilor. Storrs a scris două decenii mai târziu: „Acceptarea propunerilor, dacă ar fi fost acceptată, ar fi prevenit ani de umilințe mizerabile, inclusiv pângărirea zidului și culminând cu revoltele oribile din 1929” La începutul anului 1920, prima dispută evreo-arabă din cauza zidului a avut loc atunci când autoritățile musulmane au efectuat unele lucrări de reparații minore la partea superioară a zidului. Evreii, deși considerau că lucrările
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
accentul a trecut de pe ajutorarea lui Alexius pe cucerirea Ierusalimului; populatia generală, auzind de Conciliu, probabil că a înțeles că acesta este de fapt scopul Cruciadei. Scrisoarea lui Urban, adresată credincioșilor care „așteaptă în Flandra” deplânge faptul că turcii, pe lângă pângărirea „bisericilor lui Dumnezeu din regiunile de răsărit”, au luat „Orașul Sfânt al lui Hristos, sfințit de patima și de învierea Lui—și doar s-o spui e o blasfemie—l-au vândut pe el și pe bisericile sale în abominabilă
Conciliul de la Clermont () [Corola-website/Science/324309_a_325638]
-
în crucea purtată în spate de protagonist într-un efort sisifico-cristic. Ele simbolizează strivirea omului în lupta cu destinul. Lumânările aprinse din biserică care sunt stinse brusc atunci când Manlache intră în biserică cu Ruxandra în brațe reprezintă un răspuns la pângărirea sacrului: primirea femeii de către divinitate doar ca jertfă. Filmul a avut premiera absolută la Constanța la 20 iulie 1976, apoi a avut premiera de gală la 9 septembrie 1976, la Sala Palatului din București, fiind distribuit la cinematografe din 13
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
și incendiate. Gloata nemiloasă i-a măcelărit chiar și pe bolnavii din spitalul catolic. Puțini care au scăpat de ororile acestui masacru, denumit "Baia de La Constantinopol", au părăsit orașul pe calea mării, ducând prin țările occidentale apeluri la răzbunare pentru pângărirea fraților de credință. Capitala a scăpat de sub control, singura forță de nădejde, care se mai afla în mâinile guvernului, erau mercenarii rămași în viață și flota de sub comanda lui Andronic Contostephanos. Acesta din urmă, fără a sta mult pe gânduri
Alexie al II-lea Comnenul () [Corola-website/Science/315308_a_316637]
-
alcoolul sau substanțele halucinante). Metoda de controlare a conștiinței și de antrenare a minții este meditația. Scopul practicilor este atingerea Nirvanei/Nibbanei, cel mai înalt nivel spiritual, și eliberarea de suferință. Învățăturile Theravadei spun că experiența suferinței este cauzată de pângăririle minții: lăcomia, aversiunea și amăgirea (iluzia), iar libertatea poate fi obținută prin aplicarea celor patru adevăruri nobile și în special a căii cu opt brațe. Școala Theravada își bazează doctrina exclusiv pe Canonul Pali și pe comentariile acestuia. Colecțiile "Sutta
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
când 48 de locuitori civili ai satului arab israelian de graniță Kfar Kassem, inclusiv copii și femei, au căzut împuscați de către o unitate militară israeliană. Crima de la Kfar Kassem a scandalizat opinia publică israeliană, arabă și evreiască, fiind și o pângărire a tradiției denumite "puritatea armei" cu care se mândrește armata israeliană. În anul 1965 când Partidul Comunist Israelian a scindat, Tubi a făcut parte din fracțiunea minoritară filosovietică și predominant arabă Rakah (Noua Lista Comunistă) de sub conducerea lui Meir Vilner
Tawfik Tubi () [Corola-website/Science/322340_a_323669]
-
Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 140. 25 nesatisfacerea ei, aprinde patima mâniei, aceasta pentru că fiara care este în noi caută satisfacere, hrană. Nesatisfăcută această patimă urlă prin mânia pe care o stârnește. Păcatul desfrânării spurcă atât pământul cât și văzduhul. Despre pângărirea pământului vorbește Sfânta Scriptură a Vechiului Testament (Levitic 18, 25-27), unde se arată că fărădelegile oamenilor au pângărit pământul. În zilele noastre, erotismul colectiv al maselor vulcanizate, dezgustul general îi neliniștește profund pe psihiatrici care încep să vorbească despre o
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
gândea același lucru, purta în suflet ceva ce nu putea rosti. Știa precis numele acelei obsesii, ridicate acum parcă la suprafața zilei, dar pentru că toți vorbeau despre același lucru și i se dădeau mereu sfaturi, simți preocuparea lor ca o pângărire a ceva sfânt, invadarea unei intimități unde nu aveau drept să acceadă. Numai că ei nu cunoșteau nimic despre zona gândirii ei. În seara aceea, seara zilei când tatăl său trimise scrisoarea prin poștă judecătorului, ea își aminti, mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pe care pusese ochii fiu-său cel necopt și legat la minte. „E curvă!” țipase, privindu-și odrasla În ochi. Fata se pupase și cu alții Înaintea lui Cătănuță cel tânăr. N-ar fi fost În stare să Îngăduie asemenea pângărire: fiul său să pună gura unde puseseră și alții botul, să frământe țâțele și curul pe care alții, Înainte, le mozoliseră și le pipăiseră. Ca să nu mai vorbim - Doamne păzește - că acea fată s-ar fi putut Întâmpla să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
plină de cele mai funeste consecințe. Civilizația nu este și nu poate fi altceva decât anti-barbarie; foarte des barbaria se manifestă și ca anti-natură. Barbaria e pustiitoare: în egală măsură e tăietoare de pomi și dărâmătoare de monumente. Dispariția cailor, pângărirea apelor, împuținarea florilor sunt efectele unei mentalități nu mai puțin barbare decât cea care îndemna la arderea și osândirea cărților. Barbaria e pustiitoare din vacuitate sufletească. Credeau unii romantici în bogăția sufletului barbar; crezuseră niște rafinați în utopia lui „bon
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Blandiana (din A treia taină): "Simplu ca-n aritmeticile copiilor". Sau: "Va fi atât de simplu totul / Că nici nu vei înțelege / Decât mult mai târziu" (Întâlnire). Existența, experiență de-a râsul-plânsul, implică inevitabil ascunzișuri, dimensiuni intangibile, obscurități și genuni. Pângărirea împresoară din toate părțile: "Pământul cald este impur"; spectrul putrezirii, al degradării materiei alterează până și ființa cuvintelor: "E fericit cuvântu-n gând, / Rostit urechea îl defaimă". Și totuși puritatea singură "nu rodește", drept pentru care: "Fecioarele nu nasc copii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
state, studiul arată că doar 21% din totalul reporterilor angajați de ziare și posturi radio-TV sunt femei. ("Cotidianul",18.II.2006); "în 76 de state". Gestul s-a făcut la nivel de monument (sic!). (Realitatea TV, 17.I.2004 - despre pângărirea unui monument local prin mânjirea lui cu benzină); clișeu complet desemantizat. - în cursul, pe parcursul: Lugera estimează că la nivelul anului 2005 au fost angajați temporar aproximativ 15.000 de oameni. ("Cotidianul", 18.II.2006); "în cursul anului 2005" La nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
bucureșteană deschisă în zilele Crăciunu-lui 2004: "o expoziție <<de artă>> de o rară impostură, plină de falusuri în formă de cruce, cu sodomizarea lui Ștefan cel Mare și Sfânt și batjocorirea lui Hristos aceeași obsesie, a desacralizării simbolurilor românești prin pângărire (întâlnită oriunde în creația tinerilor, a noilor veniți, fie ei autori de piese de teatru sau scenarii de film; e deja un fenomen generalizat)! Pornografie curată și blasfemie la adresa Bisericii, <<în semn de protest>>! Șocarea și bătaia de joc e
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
roșu nectar, îl face incoruptibil. În sfârșit, zeii, în frunte cu Zeus, văzând că Ahile nu încetează să târască în fiecare dimineață leșul lui Hector, legat de car, jur împrejurul mormântului lui Patrocles, se hotărăsc să pună capăt acestei lungi pângăriri și o trimit pe Iris după Tetis, să-i ducă poruncă lui Ahile. Poruncă să-i dea leșul înapoi lui Priam, în schimbul unei răscumpărări. După Tetis, despre care Zeus știe că, zi și noapte, este gata să vină în ajutorul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
produce un șoc foarte puternic, deoarece are loc o deposedare radicală de vechile roluri, de identitățile sale sociale. Experiența carcerală include confruntarea cu dezordinea, deși închisoarea se definește prin contribuția sa la menținerea ordinii sociale. Prin înjosirile, degradările, umilirile și pîngăririle eului procese care definesc ritualul botezului -, se produce o distrugere a demnității umane și a capacității de apărare a interiorității individului. Din această perspectivă, putem vorbi de o politică de apartheid spațio-temporal. Ritualurile de inițiere sînt în mod necesar degradante
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ana se va deda pas cu pas "jocului" lui Lică. Nu e vorba de o chemare interioară la care refuză să răspundă mai întâi pentru ca ulterior să-i cedeze, ci de o corupere în sensul cel mai ingrat cu putință. Pângărirea Inocenței se va face ca o contagiune. Începutul alunecării Anei coincide cu momentul în care ea, pentru prima oară, nu doar bănuiește soțul de complicitate cu Lică, ci are crede ea certitudinea cârdășiei lor: Acum ea le înțelegea toate: el
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
câteva rânduri în deschiderea unui capitol (cap. XII), ca în cazul lui Ghiță. Este deosebită intuiția scriitorului de a suprapune momentul tăierii perdelei de la altar cu cel al descoperirii pierderii șerparului. Pe fondul deja sensibilizat de păcatul cel nou al pângăririi altarului, uitarea șerparului e simțită ca o lovitură mortală. Ca Hercule înveșmântat în cămașa lui Nessus, Lică pare să-și trăiască agonia: Șerparul meu! țipă el tare și sfâșietor [...]. Șerparul meu! strigă iar, și începu să se pipăie mereu la
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de mâini și la gură ori de câte ori o scoate noaptea în grădina casei, la aer, sau sus, în apartament, să facă baie. Este comportamentul tipic al colecționarului ce-și sechestrează obiectul prețios, ferindu-l de ochii lumii, de orice uzură și pângărire. Condamnând-o la inexistență, blestematul cavaler al posesiunii imaculate o va lăsa pe Miranda să se stingă în chinuri în acea casă a ororilor. Dacă ar fi dus-o la spital, ar fi salvat-o; nu riscă însă, spre a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
împreună cu celelalte femei, animată fiind, cum vom vedea, de morala sacrificiului; privilegiată de imensa șansă de a nu fi orbit, crede că are datoria de a schimba lucrurile, chiar și cu prețul vieții. Supusă de către orbii scelerați întregii game de pângăriri sexuale și martirizării, va reuși în cele din urmă să obțină reparația demnității călcate în picioare: își va ucide călăul cu o pereche de foarfeci, în timp ce acesta tocmai ejacula. Soția medicului a reușit să-și depășească frica, ucigând o hienă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Aleoo ee Polis!), căzând sub săbiile ienicerilor împlătoșați. Giustiniani însuși e rănit și condus la corăbiile lui de pe mare. Frații Guacchardi părăsesc ultimul turn al zidului. Palatul imperial al Blahernelor este și el abandonat de venețieni. Urmează jaful avuțiilor și pângărirea simbolurilor puterii, culturii și credinței bizantine. Evangheliile sunt puse pe foc pentru a se recupera aurul miniaturilor, sunt smulse odoarele de aur, argint și pietre prețioase, alături de cruci, potire, cădelnițe, chivoturi; icoanele sunt luate pentru ramele de aur și argint
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
roșu nectar, îl face incoruptibil. În sfârșit, zeii, în frunte cu Zeus, văzând că Ahile nu încetează să târască în fiecare dimineață leșul lui Hector, legat de car, jur împrejurul mormântului lui Patrocles, se hotărăsc să pună capăt acestei lungi pângăriri și o trimit pe Iris după Tetis, să-i ducă poruncă lui Ahile. Poruncă să-i dea leșul înapoi lui Priam, în schimbul unei răscumpărări. După Tetis, despre care Zeus știe că, zi și noapte, este gata să vină în ajutorul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
semiții În cea de-a doua. Să ne aducem aminte că apostolii (anume Sfântul Pavel) au trebuit să renunțe la interdicția culinară prevăzută de Vechiul Testament, altfel Însăși creștinarea europenilor ar fi fost compromisă. Și În Transilvania este atestată credința privind „pângărirea” porcului prin atingerea lui de cruce. Iar românii din Moldova cred că evreii n-ar mânca știucă tot pentru că ar fi asociată cu crucea : „În capul de știucă se spune că se află toate instrumentele cu care a fost muncit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]