159 matches
-
care porneau în toate direcțiile dinspre biserica Agia Sofia. Dughenele cu mărfuri agățate de pereți sau odihnind pe rafturi, plăpumi și perne roz, mov, oranj - culori turcești, spunea bunica de câte ori purtam vestminte colorate. Pantofari, vânzători de halva, fierari, vânzători de pânzeturi... În piață mirosea a pastramă, flori și brânză. Mama cumpăra carnea de la Hasan, acolo era cea mai bună, dar peștele îl lua de la grecul Andrei și legumele - de unde erau mai proaspete. Toți îmi știau numele și îmi întindeau câte ceva bun
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
asta vei fi arab! Îți place? Am luat costumul din mâinile ei și l-am privit lung. L-am sucit pe toate fețele și n-am înțeles cum se îmbracă. La prima încercare m-am înfuriat rău și am aruncat pânzeturile acelea pe pat. Silvia râdea în hohote. După ce s-a liniștit, m-a luat cu binișorul și a început să mă îmbrace pe îndelete, explicându-mi câte ceva despre fiecare articol vestimentar în parte. S-a încurcat și ea la ceea ce
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
de 35 000 de locuitori. în „mediul” acestei forme se află târgurile hanseatice, cele din Germania, din Franța și din Italia. La „periferie”, cele din restul Europei dominate de mari proprietari funciari. „Inima” și „mediul” trimit „periferiei” și imperiilor vin, pânzeturi, argint, sticlă și bijuterii; primesc în schimb grâu, lemn, blănuri și secară. în marile regate, nimeni nu acordă nici cea mai mică importanță agitației din aceste orașe. în Asia, unde se află în continuare partea cea mai importantă a bogățiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
izgoniți de către turci din Bizanț, se refugiază la Florența, nu la Veneția. Trecuse vremea Veneției. Cine ar putea deveni cea de-a treia „inimă”? Florența nu, pentru că nu este port, iar portul utilizat de ea pentru a-și vinde magnificile pânzeturi, Genova, nu este deocamdată pregătit să preia ștafeta de la Serenisima Veneție. Bruges ar putea reveni la putere: orașul e încă viguros, atrage artiști și negustori; Jan van Eyck pictează aici, în 1434, primul portret de negustori din istoria picturii, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
dintre condițiile succesului. Anvers, 1500-1560: ora tiparului Mai întâi, pe la 1500, a venit vremea Anversului. Având o bogată zonă agricolă și dezvoltând creșterea oilor, a căror lână locuitorii Anversului o țes, timp de vreo 200 de ani, acest oraș comercializează pânzeturi flamande, sare din Zeelanda, cuțite englezești, sticlă flamandă, metale din Germania, în schimbul produselor din Orient. Orașul nu are decât 20 000 de locuitori când, pe la 1450, devine principalul loc de schimb al produselor din Europa de Nord cu mirodenii aduse acum din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Îi curmase somnul. - Ce... ce vreți? bâigui terorizat. Părea gata-gata să leșine din pricina groazei că acel cortegiu de spectre era acolo pentru el. Abia după ce Îl recunoscu pe poet, tremurul ce pusese stăpânire pe dânsul se mai domoli un pic. - Pânzeturile negustorului Fabio dal Pozzo. Trebuie să le sechestrez. Dă-te la o parte, știu drumul. Apoi, fără să mai aștepte reacția omului Încă zăpăcit, Dante pătrunse În labirintul de rafturi din scânduri greoaie de stejar, călăuzind carul pentru morți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016. Tatăl său, domnu’ Cohen, comerciant de textile, l-a vrut și pe fiul său, Leonard, tot în branșă. Se potrivea unui evreu, și nu se trăia rău de pe urma vânzării și cumpărării de stofe, pânzeturi, mătăsuri. Numai că Leonard Cohen era de o altă stofă. Poet, compozitor, romancier, desenator, cadru universitar, călugăr, iubitor de femei și de-mpliniri artistice, boem, nesupus, ambițios, trăitor după capul lui. Nu ducea paharul la gură, iar țigareta apare la
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
care l-a încercat ... Citește mai mult Tatăl său, domnu’ Cohen, comerciant de textile, l-a vrut și pe fiul său, Leonard, tot în branșă. Se potrivea unui evreu, și nu se trăia rău de pe urma vânzării și cumpărării de stofe, pânzeturi, mătăsuri. Numai că Leonard Cohen era de o altă stofă. Poet, compozitor, romancier, desenator, cadru universitar, călugăr, iubitor de femei și de-mpliniri artistice, boem, nesupus, ambițios, trăitor după capul lui. Nu ducea paharul la gură, iar țigareta apare la
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Tatăl său, domnu’ Cohen, comerciant de textile, l-a vrut și pe fiul său, Leonard, tot în branșă. Se potrivea unui evreu, și nu se trăia rău de pe urma vânzării și cumpărării de stofe, pânzeturi, mătăsuri. Numai că Leonard Cohen era de o altă stofă. Poet, compozitor, romancier, desenator, cadru universitar, călugăr, iubitor de femei și de-mpliniri artistice, boem, nesupus, ambițios, trăitor după capul lui. Nu ducea paharul la gură, iar țigareta apare la
CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367614_a_368943]
-
este din stâncă poleită cu aur. Strălucește ca formă și ca expresie. În partea dreaptă descoperim multe camere cu obiecte de artă engleză și franceză din palatele europene, aparținând secolelor XV-XVIII: mobilier, ceramic și sticlărie, lucrări din metal, tapiserii și pânzeturi. Expoziția se continuă cu arta secolelor XVII și XVIII, sculpturi din Spania și Italia. Aici ne oprim privirile în fața imensului tablou care ocupă o parte din perete, o tapiserie lucrată cu migală, în culori diafane, reprezentând o scenă mitologică. Ne
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
mine. Gâfâiam, mă întreba mama dacă este greu, spuneam nu și eram tare mândru pentru orice treabă pe care o făceau oamenii mari și la care ajungeam și eu. De cu toamna, punea mama războiul de țesut pentru peretare sau pânzeturi, motiv pentru mine să o ajut, pregătind ața pe care o treceam de pe sculuri, folosind vârtelnița și sucala, pe țevile suveicilor. Mergeam la cules împreună cu cei mari, oamenii se ajutau unii pe alții să termine treaba înainte de începutul ploilor, iar
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
vinului: „Poșirca de onoare”, spuneau cu toți ritos Primarul fu însărcinat prin telegramă să se ocupe de primire și de cele toate Și undeva pe-o pajiște printre drapele, au fost aduse mese și carafe de un litru Cocarde și pânzeturi, fanfara și butoaiele cu vin și multe alte foarte Fu totul pus la patru ace căci pe acolo nicicând nu mai trecuse vre-un ministru. Ministrul însă...mărețul om de stat, și al republicii reprezentant deplin Nu se produse la
ROMULUS VULPESCU 1933-2012 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351671_a_353000]
-
pe acest domn ... de fapt, nu cunoșteam pe nimeni dintre participanți, decât pe doamna care mă invitase și cu care, pe la 2 noaptea, bântuiam, cu încă două dame, pe la una pe-acasă ... că venise din Tailanda și adusese bijuterii și pânzeturi deosebite, iar una din dame voia, cu orice preț să cumpere. Cei din țară plecau dimineața, și nu mai era timp. Ce noapte de pomină! Acum, domnul de la chimie se făcuse cam lipicios ... nu că mi-ar fi displăcut, dar
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
a ziua Sfintei Maria, când, după o raită prin bâlci, mai toată lumea se oprea la noul han, deși primăria asigurase în bâlciul organizat prezența mai multor chioșcuri ce vindeau mărfuri diferite, de la țesale și perii de cai la cratițe și pânzeturi, iar orchestra lor se străduia în același scop ca fanfara lui Andrei, în timp ce câteva grătare fumegau din plin. Oamenii își cumpărau cele trebuincioase și se îndreptau spre locul numit îndeobște „La Iazuri”, curioși să vadă ce minuni a mai făcut
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
semn de viață în ziua care trecuse. Plecase din fortăreață în jurul ceasului al treilea și trecuse pe lângă el în mare grabă. O întrebase din mers unde se grăbește așa, iar ea îi răspunsese că în oraș poposise un comerciant de pânzeturi din orient cu mătase din China, și cașmir din India. Fusese un naiv fiindcă o crezuse. Era clar că se dusese la mormântul galileeanului ca să vadă cu ochii ei așa zisa minune a învierii, zvon de care vorbea tot Ierusalimul
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
semn de viață în ziua care trecuse. Plecase din fortăreață în jurul ceasului al treilea și trecuse pe lângă el în mare grabă. O întrebase din mers unde se grăbește așa, iar ea îi răspunsese că în oraș poposise un comerciant de pânzeturi din orient cu mătase din China, și cașmir din India. Fusese un naiv fiindcă o crezuse. Era clar că se dusese la mormântul galileeanului ca să vadă cu ochii ei așa zisa minune a învierii, zvon de care vorbea tot Ierusalimul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
semn de viață în ziua care trecuse. Plecase din fortăreață în jurul ceasului al treilea și trecuse pe lângă el în mare grabă. O întrebase din mers unde se grăbește așa, iar ea îi răspunsese că în oraș poposise un comerciant de pânzeturi din orient cu mătase din China, și cașmir din India.Fusese un naiv fiindcă o crezuse. Era clar că se dusese la mormântul galileeanului ca să vadă cu ochii ei așa zisa minune a învierii, zvon de care vorbea tot Ierusalimul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
să se Îngrijească de nepotrivirea dintre porțelanul aurit al acelui obiect necesar și ideea de curățenie. Ținuta s-a schimbat atât de mult În zilele noastre, Încât nu mai există, la drept vorbind, o ținută. Toate familiile europene au adoptat pânzeturile, deoarece atât marii seniori, cât și oamenii de rând au Înțeles instinctiv următorul mare adevăr: este de preferat să te Îmbraci În pânzeturi fine, dar să ai și un atelaj, decât să Îți Încarci Îmbrăcămintea cu toate pietrele prețioase pe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În zilele noastre, Încât nu mai există, la drept vorbind, o ținută. Toate familiile europene au adoptat pânzeturile, deoarece atât marii seniori, cât și oamenii de rând au Înțeles instinctiv următorul mare adevăr: este de preferat să te Îmbraci În pânzeturi fine, dar să ai și un atelaj, decât să Îți Încarci Îmbrăcămintea cu toate pietrele prețioase pe care le-au lăsat moștenire Evul Mediu și monarhia absolută. În felul acesta, redusă la toaletă, eleganța constă dintr-o extremă preocupare pentru
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cultivatori, pe primii săi cincizeci de fierari, pe primii săi cincizeci de fabricanți de arme, pe primii săi cincizeci de tăbăcari, pe primii săi cincizeci de boiangii, pe primii săi cincizeci de mineri, pe primii săi cincizeci de fabricanți de pânzeturi, pe primii săi cincizeci de textiliști, pe primii săi cincizeci de țesători de mătase, pe primii săi cincizeci de fabricanți de postav, pe primii săi cincizeci de fabricanți de articole de fierăraie, pe primii săi cincizeci de fabricanți de faianță
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și temporale. De exemplu, În Parisul secolului al XVIII-lea, o pinte era echivalentul a 0,93 litri, În vreme ce În regiunea Seine-en-Montagne Însemna 1,99 litri, iar În Precy-sous-Thil chiar 3,33 litri. Unitatea de măsurare a lungimii folosită pentru pânzeturi, aune, varia și În funcție de material (pentru mătase, de pildă, era mai mică decât pentru in) și de regiune, astfel că În Franța existau cel puțin șaptesprezece aune diferite. Unitățile de măsură locale erau, de asemenea, relaționale sau „comensurabile”. Practic orice
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mie de orașe În toată Europa. Orașele aveau hambare, ateliere și hanuri și erau deservite de meșteșugari locali. Aceștia produceau o varietate de bunuri și servicii cere necesitau o expertiză ce nu era de găsit pe fiecare domeniu feudal. Zidari, pânzeturi de țesături fine, vopsitori, fierari și armurieri, iar mai târziu, dantelari și fabricanți de mănuși, notari, tapițeri și pălărieri s-au adunat În aceste zone urbane prototip, stabilind „orașe libere” - regiuni independente de puterea lorzilor locali. Dacă un iobag, de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
negru. Vopseau firele - de lână, de in, de tort (Michel Pastoureau încearcă să ne convingă că, în Apus, în Evul Mediu „se vopsește aproape mereu pastorul șesut, mai rar firul [cu excepția firului de mătase] sau lâna nescărmănată”133, dar și pânzeturile și chiar dimia, obținând nu totdeauna negrul dorit ci diverse nuanțe ale „culorii întunericului” (cafeniu, cenușiu etc.). Erau folosiți coloranți naturali (ordinea „rețetelor” - preferate în funcție de loc și timp - este cea din cercetarea despre Cromatică..., evocată deja în notă): „Arin și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cea rece ai grijă să te asiguri din plin. Orientalii, bătrâni și tineri, urmează această conduită, Nici nu evită apa, chiar de-ar fi rece; Totuși, boli ca ticăloasa gută și piatra, La indieni și perși arar se știu. XX Pânzeturi curate ca pe-un confort le ținem, Și schimburile dese ale lenjeriei; Esențiale pentru sănătatea noastră le consider, Prin urmare spre ele te Îndemn cu anume stăruință: E important, oricât de neînsemnat ar apărea, Ceea ce-acum În mințile voastre
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
armată: pe lângă numeroasele corturi ale demnitarilor huni, mari și de formă asemănătoare celor persane, Sebastianus văzu, cu surprindere, yurtae de fetru, tipice pentru popoarele îndepărtate ale stepei, apoi conglomerate de barăci, ridicate ca vai și amar, și o mulțime de pânzeturi multicolore, în fâșii, întinse pe niște pari strâmbi, cele mai multe în apropierea carelor. Și încă, ici și colo, îngrădituri construite sumar, în care erau ținuți caii și animalele, care mari ticsite de provizii și pradă și coviltire sub care fuseseră amenajate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]