191 matches
-
Articolul 40 Ea va esersa unu dreptu de censura și de disciplină asupra Curtiloru apelative și tribunaluriloru. Ea va avea dreptu de juridicție exclusivă asupra însuși membriloru ei în pricini penale. Articolul 41 Că înaltă curte Judecătorească, ea va cerceta pîrile provocate în contra ministriloru de către Hospodaru sau de către Adunare și va judeca fără apelu. Articolul 42 Oștirile regulate aflate acumu în ființă în ambele Principate voru priimi o organidatie identică spre a putea la trebuința să se unească și să formede
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
ordinare. Primul președinte, prin una și singura citațiune adresată tutulor părților interesate, le va soroci pentru dioa determinată spre înfățișare. Pricinile se sorocescu dupe rendul intrariei lor, afară numai de cele grabnice care au precădere. Articolul 12 În cas de pîra pornită contra funcționarilor publici, secțiunea civilă va cerceta mai anteiu admisibilitatea pîrei, si la cas de admitere, acusatul va merge înaintea secțiunilor unite. Cînd în cercetarea unei cereri de casațiune, secțiunea civilă sau criminală va descoperi fapte vinovate comise de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125704_a_127033]
-
le va soroci pentru dioa determinată spre înfățișare. Pricinile se sorocescu dupe rendul intrariei lor, afară numai de cele grabnice care au precădere. Articolul 12 În cas de pîra pornită contra funcționarilor publici, secțiunea civilă va cerceta mai anteiu admisibilitatea pîrei, si la cas de admitere, acusatul va merge înaintea secțiunilor unite. Cînd în cercetarea unei cereri de casațiune, secțiunea civilă sau criminală va descoperi fapte vinovate comise de judecători atingatore de funcțiunile lor, atunci secțiunea criminală va denuncia pe judecători
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125704_a_127033]
-
observări și ministeriulu publicu să fie ascultatu din nuou. Acusatulu aquitatu va pute asemene cere daune interese de la denuntiatorii șei, pentru faptulu de calomnia, fără însă ca membrii autorităților constituite să pota fi și ei urmăriți, cu modulu acesta pentru pîrele ce sînt datori să facă în privința delicteloru ce au credutu că au descoperitu în esercitiulu functiuniloru loru; ceea ce nu împiedică de a se intenta în contra loru acțiune recursoria civile. Ministeriulu publicu va fi datoru, după cererea acusatului, să-i facă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
și din limba standard. Unele împrumuturi au format dublete cu cuvinte moștenite, apoi acestea și-au schimbat sensul. Astfel, s-a împrumutat verbul "poșni" „a începe”, iar verbul moștenit "ânčepå" a luat sensul „a începe consumarea a ceva” (exemplu: "ânčepå pâra" „a începe pâinea”); "vęrde" a luat sensul „crud”, cu sensul „verde” fiind folosit împrumutul "zelen". Unele substantive au fost preluate împreună cu o prepoziție și cu forma cazuală cerută în croată de acea prepoziție: "po svitu" „prin lume”, "na șetńu" „la
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
huri mo'ai" - adica „răsturnarea statuilor” a continuat până în 1830, ca o consecință a războaielor civile. În 1838, singurele statui nerăsturnate se aflau pe panțele de la Râno Raraku și Hoa Hakananai'a (la Orongo, în sudul insulei) precum și pe Ariki Pâro din Ahu Te Pito Kura (în nordul insulei). Oricum, există foarte puține indicii arheologice care să susțină ideea unui colaps al societății pascuane anterior venirii europenilor. De fapt, patologia osoasă și datele osteometrice colectate de la rămășițele umane anterioare venirii europenilor
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
în vreme ce aproape jumătate dintre ele zac în cariera de la Râno Raraku. Restul de aproximativ un sfert se află risipite prin toată insula, probabil abandonate în drumul lor spre locul de amplasament. Cel mai mare moai urcat pe platforma să este „Pâro” și cântărește 82 de tone și are 9,8 metri înălțime. Mai există câteva statui similare că dimensiuni și greutate pe coastele sudice și nordice ale insulei. Încă nu este cunoscut cum au fost deplasate statuile. Unii au sugerat că
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
familia domnitoare. Era un om învățat, știa mai multe limbi străine, studiase filosofia și teologia, iar in țară a învățat și românește. În prima domnie a debutat prin asuprirea boierilor și protejarea țăranilor. Dușmanii lui au folosit nemulțumirile boierilor și pârile regelui Suediei, Carol al XII-lea, și au obținut înlocuirea lui cu Dimitrie Cantemir în 1710, pentru ca sa fie reîntronat în 1711, după ce Dimitrie Cantemir a fugit în Rusia. În timpul acestei domnii a obținut expulzarea oștilor suedeze și poloneze, care deveniseră
Nicolae Mavrocordat () [Corola-website/Science/299554_a_300883]
-
pârâul pe care s-a aflat satul, iar Românești vine de la domnitorul Roman, tatăl lui Alexandru cel Bun. A mai fost satul Movileni, în hotar cu Românești, inclus în satul Miron Costin. În secolul al XVII-lea, satul era "în pâră" (în judecată) cu Cristei vornicu și pe urmă este întărit lui Nicoară Prăjescu și fiului său, Ionașco. În partea a doua a secolului al XVII-lea, satul și moșia erau ale lui Costin hatman, care a murit în Polonia și
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
lui Cantemir. Deci au venit hanul cu oști și au purces și Domnii cu îmbe țările asupra lui Cantemir care, temîndu-se de hanul, au fugit în Țarigrad, iar oardele lui le-au luat hanul cu sine la Crim, și de pâra lui au pierit și Cantemir zugrumat în Țarigrad. După ce-au pornit din Bugeac hanul pe tătari, au lăsat pe doi sultani, frați ai săi, să vie cu dânșii; iară el au purces spre Crîm înainte. Iară când au fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de tigvă să nu te dai în vorbă" și "nervoși" cum sîntem, nici una nici alta, ne apucarăm să spunem cititorilor basmul Băncii de București. De ce? De hazul lucrului doară, nu ca vreo nouă descoperire a noastră, de vreme ce lucrul acesta este pâră veche și basmul nostru îl știu de mult toate babele. Să te mai ții după aceea cârcotă de cuvinte cu foaia marelui om de stat! Nu-i vorbă! avocatul nostru era de seamă, dar și Mușat nu s-a lăsat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a Moldovei, lucru pe care turcii voiau să-l evite cu orice preț), rolul jucat de Petru Rareș în prinderea și executarea în Transilvania a lui Aloisio Gritti (trimisul special al sultanului și favorit al marelui vizir Ibrahim Pașa) și pârile unor boieri modoveni nemulțumiți de Petru Vodă. Turcii îl trimiseseră în Transilvania pe un aventurier italian, Aloisio Gritti, să facă ordine. Voievodul transilvănean Ștefan Mailat și nobilii țării l-au silit să se închidă în Mediaș. Petru Rareș, primind poruncă
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
de-a sili pe Direcția princiară la executarea hotărârilor adunărilor generale, cari, după art. 231 al Codului de comerț, sunt obligatorie pentru reprezentațiunea unei societăți. Ba, adunarea generală nu poate nici măcar să tragă, la răspundere pe membrii reprezentațiunii, căci o pâră ridicată, conform art. 241, 226 și 194 din Codul de comerț, de cătră consiliul de supravegheare, ar întîmpina obiecțiunea că membrii reprezentațiunii societății (id est Direcția princiară) au lucrat după instrucțiile guvernului român, pe cari ei sunt obligați să le
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deasupra tăciunilor; atunci sunt frați cu străinii și împart "mielul Paștelor" cu ei. Ei, acest adevăr vă doare, confraților, de ați ajuns a răstălmăci pasaje din articolele noastre și a vă face din nou meseria "înstrăinînd pe oamenii țării prin pâre și năpăști de cătră Domnia sa" precum zicea Radu - vodă. [27 august 1881] MOMENTE DE DISTRACȚIE LITERATURA ROȘIE Dăm ca specimen următoarea poezie publicată de gazeta polițienească din Brăila "Vocea romînă", datorită desigur penei unuia din numeroșii (? ) redactori ai săi și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Romînul" nu știm. Numai de n-ar strânge prea tare puiul la piept, încît să-și dea sufletul! De dragostea multă! Iată și unul din corespondenții acestui organ de publicitate; să luăm aminte: Corespondențe Domnule Redactor Sânt om bătrîu și pâră astăz nu am cutezat câtuși de puțin să trimet proza mia la vreun organ de publicitate. Astăz însă, aflând că în fine va apare gazeta mult așteptată de toți oamenii bine-simțitori și iubitori atât de libertate cât și de dreptate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lui Ion Cupcici, despre care se spune că avea un domeniu atât de mare și atât de bine organizat încât avea și o cancelarie. La 26 august 1474, are loc un proces în fața domnului și a Sfatului Domnesc, provocat de pâra fiului lui Vasco, fiul lui Vasco de la Horodnic, care, împreună cu frații săi, au cerut să li se dea o parte din moștenirea lui Ion Cupcici, deoarece ei erau nepoții soției marelui boier. Ivan s-a pârât cu Marușca, fiica lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Altfel nici nu s-ar explica retragerea sa la Băile Mitroșewski (după cum se știe) pentru a-și potoli starea nervoasă. Și aici e de reținut precizarea adăugată de Th. Codreanu și anume că Eminescu "avea conștiința sechestrării sale ilegale". Oricum, pâra soției lui Slavici, adresată lui Maiorescu, a condus la privarea de libertate a poetului. Ceea ce a urmat se știe. De altfel, nu-i deloc surprinzător faptul că Matei Eminescu a intervenit, decis să-și salveze fratele, ceea ce confirmă opinia cercetătorilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lumina becurilor sclipitoare și scriam chitanțe și puneam dolarii în sertarul pentru bani. Bancnotele aveau o textură vâscoasă și miroseau a parfum. Simon mi-a tot aruncat priviri cercetătoare, așa că m-am întrebat dacă nu cumva Kelly ajunsese deja cu pâra la el. Dar nu, mă ținea doar sub observația lui severă, îndesat și cu ochii roșii. Și eu nu mă comportam prea grozav. Totuși a fost o zi scurtă, ultima din acel an. Am trecut din mână în mână sticle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cabotinismul grafic și lingvistic. Apar fraze întrerupte, citate în alte limbi, sigle, interjecții, vorbe ciuntite („frunz...”, „frun...”, „fru...”) sau rupte în două, vorbe stâlcite (unele țigănește): „o tot logogim / o logovrăjim și logongorim”, „foaie cu foaie foifăleau foisocoteau foigălbinau”, „foilofoaile”, „pâră kâr oichii ciobi-se-vor”, „tot o ciupearcă pe-o ciupearcioaică / de la micro- la macrociupercioaie / pâră la a cea de-a opta zi / kâr toate goalele plezneau”. Nu lipsesc rimele interioare hazlii: „pe-un mărar de armăsar pe un ciot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
frun...”, „fru...”) sau rupte în două, vorbe stâlcite (unele țigănește): „o tot logogim / o logovrăjim și logongorim”, „foaie cu foaie foifăleau foisocoteau foigălbinau”, „foilofoaile”, „pâră kâr oichii ciobi-se-vor”, „tot o ciupearcă pe-o ciupearcioaică / de la micro- la macrociupercioaie / pâră la a cea de-a opta zi / kâr toate goalele plezneau”. Nu lipsesc rimele interioare hazlii: „pe-un mărar de armăsar pe un ciot de svântă tot / pe-un arcuș de corcoduș pe-o găoace de rădace / de trei ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
inventat apa caldă? Sau curentul electric? Poate sunt niște genii în economie, laureați ai Premiului Nobel? De fapt, după cum aflăm, unii dintre ei sunt doar soți, amante, amanți, copii sau nepoți. Au pus un afiș politic sau au șoptit o pâră în urechea unui șmecher. Atât și nimic mai mult. Este vreunul dintre ei în situația lui Constantin Stroe care cu îndârjire a păstrat și a relansat în România o întreagă industrie auto? Lui îi datorăm acum aproape 30 % din exporturi
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Am spus că breasla pescarilor avea o tradiție respectabilă în existența istorică a carpato-dunărenilor. Balada Dobrișean consemna, pentru existența de timp ce-i revine, mari mutații de imagine și de viață concretă în comparație cu Mircea Ciobănașul. Purtătorii de vîsle vin cu pîra la domnie, intrigați de faptul că adversarii lor, purtătorii de cîrlige, întreceau măsura îngăduită în bogăție și în forță, luîndu-se la întrecere cu domnia. Conflictul este strict de interese și, mai mult, de grup. Fiecare face încercări de moarte să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
moșteni sunt cuvinte din fondul lexical autohton, preroman; pentru lege, țăran, sânge, casă, curte, pământ și țară, câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și în diferite grade de rudenie, fiind proveniți din coabitarea romano-slavă prin care s-au putut înlocui cuvintele din fondul preroman și roman, așa cum s-a întâmplat cu gint (plural - ginture) înlocuit
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
iar cel din Țara de Sus în Dorohoi, scrie Melchisedec. Deșugubinarii umblau prin țară și căutau pricini: bătăi, furtișaguri, omoruri, curvari și curve etc. și-i amendau, sau cum se zicea, atunci, „îi cioboteau", după plac. În asemenea cazuri rezultau pârele și clevetirile, răstruirile dușmănoase între locuitori. Deșugubina se plătea pentru păcate sufletești, cum era răpirea sau seducerea de fete, de văduve, de neveste. Erau slujbași speciali însărcinați să strângă aceste globii și care se numeau deșugubinari (Radu Rosetti, din „Pământul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]