1,303 matches
-
să fie evitată producerea de inundații pe raza localităților unde sunt prezente cantități mari de zăpadă. Potrivit legii, primarii au responsabilitatea pentru prevenirea și/sau eliminarea oricărei situații de obturare, chiar și parțială, a secțiunii de curgere a râurilor și pâraielor, prin depozitarea gunoaielor sau a altor tipuri de materiale. În cursul zilei de joi, 16 februarie 2012, reprezentanții Ministerului Mediului și Pădurilor se vor adresa prefecților (în calitate de șefi ai comandamentelor județene pentru situații de urgență), cu privire la aceste acțiuni strict necesare
Vezi când spun autorităţile că vor veni inundaţiile () [Corola-journal/Journalistic/23604_a_24929]
-
Lucrețiu), din explorarea vagului și ambiguității (Saint-John Perse), a livrescului, devenit material de construcție, în care oamenii își fac uneori case, demolând cețăți (T.S. Eliot) ș.m.d.” Pe lângă aceste modalități aproape clasice și paralel cu ele, există zeci de râuri, pâraie care vin de pe povârnisuri si se varsă în fluvii, în mări, apoi în ocean. Așa e si cu poezia. Se scrie multă poezie și se citește puțină. Se scrie poezie proastă si poezie bună. Depinde de talent, de cultura celui
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
-n zbor , e visul pe ape ce umblă , pe palmele timpului în izvoare de raze, e visul ce ochii-ți străpunge , până pe măgura zilei în picuri de rouă ; Ogrădeasa numit . Acolo florile cântă , și umbra și pașii , și apa-n pâraie ce curge , ca firul de iarbă ce urcă spre cer din tufele Ogrădesei . În tufe , acolo , pe patul de mușchi , savuram norii și cerul , tufele și umbra, parba și oile-n turmă la umbră când pasc . Era o plăcere pe
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
fetița doar avea Căci mama ei plecase și al ei sprijin Cu doi ani mai mare— surioara ei era Ca mângâiere caldă și umbră și alin Dar iată că o ploaie mare a trecut Prin satul lor și apele crescură Pâraiele și văile s-au umplut Rapid schimbând a satului alură Și ploaia încetase dar iată că fetița Doar singură fiind— pe poartă a ieșit Spre valea mare își îndreptă ființa Vroind pe sora ei s-o vadă negreșit Și a
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
curajoasă, cu gradul de sublocotenent, și-a plătit cu viața avântul patriotic cu care conducea la atac plutonul. În seara zilei de 22 august 1917, după lupte grele, Ecaterina se afla cu plutonul său în tranșee, pe Dealul Secului, deasupra pârăului Zăbrăuciorul, în zona Muncelului. Observând că inamicul pregătea o ofensivă, Ecaterina a ieșit din tranșee ordonând soldaților din subordine să pornească la atac cu îndemnul: „Înainte băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine!“. În acel moment a fost lovită în
EROINA DE LA JIU (1894 – 1917) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378166_a_379495]
-
iarbă nemușcate/ De vietățile ce clipocesc pe spate."; " În universul nostru dens și mic/ Urșii mânâncă și nu fac nimic.// Vulpile dau de-a dura printre spini,/ Nevinovate,-aricii bruni și fini,// Sub maluri verzi racii stricați și moi/ Deprind pâraiele să curgă înapoi"; "E-atâta liniște și-atâta nemurire/ În pietrele ce nu știu să respire.// Boii se-adună galbeni lângă apă/ Și se gândesc de unde s-o înceapă.// Măgarii cresc uimiți și cruzi din rouă/ Să vadă cum țestoasele
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
Ioan Holban Născut la deal, crescut la cîmpie, zodie de apă, m-am lăsat fascinat de fiecare luciu de apă; cele curgătoare - izvoare, pîraie, rîuri, fluvii -, nu, pentru că niciodată nu știi ce (a)duc ele (faptul s-a dovedit, cu asupra de măsură, cînd, la inundațiile lor, s-au tulburat toți fluturii de prin cotloanele dintre florile verii); oceanele (oooo!), mările (deh!), lacurile (mda
Ulysses, contemporanul nostru by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8134_a_9459]
-
ore, în zona litoralului au căzut circa 115 litri de precipitații pe metru pătrat, au anunțat meteorologii. ANM a emis, vineri, un COD ROȘU de vreme rea și inudații pe Litoral, valabi până la orele 20,00. Se așteapă scurgeri pe pâraie, versanți și torenți, cu efect de inundații locale, dar și eroziuni de plaje. Fenomenele se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinele hidrografice: Urluia, Valea Mare, Valea Baciului, Valea Albești și pe alte râuri mici din jumătatea de sud
COD ROȘU de inundații pe Litoral by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81060_a_82385]
-
agenda prefecturii AVERTIZĂRI ÎN TERITORIU Ca urmare a atenționării hidrologice potrivit căreia există posibilitatea producerii de scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, cu efect de inundații locale și creșteri semnificative de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele Timiș, Bega, Bârzava, Prefectura Timiș a transmis instituțiilor cu responsabilități în situații de urgență, C.J.T. și primăriilor o adresă prin care se cere
Agenda2006-25-06-administratie () [Corola-journal/Journalistic/285067_a_286396]
-
mână de văzduh azvârle/semințe noului pământ.”//(Provincie, III) Sau această imagine a verii dogoritoare, personificată, care se scaldă, după ce a trecut prin codru, prin zmeuriș și pelinițe: „Pe după grâu,/ ascunsă după luncile de lozii,/ vara se scaldă, goală, în pârău.[...].//(Alte priveliști, I) Ori explozia de vitalism în toamnă, cu trăiri bahice în chef cu lăutari, cu vinul îmbătrânind în butoaie, dar și cu strania mistică a extincției prin percepția loviturilor de ciocan, posibil pentru a ciopli sicriul: „Vreau toamnă
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
tuturor cetățenilor să beneficieze de serviciile poștale. Din 161 de localități aflate în mediul rural, 152 având 143.251 de locuitori,erau deservite de către factori rurali de circumscripție. Celelalte 9 localități(Dolhasca, Lespezi cu Heci, Liteni cu Vericicani, Mălini cu Pâraie și Boroaia cu Bărăști) cu 14.619 locuitori, din care 5 cu 11.610 locuitori, reședințe de comună, cu oficii poștale, erau deservite pedestru de factori poștali locali. Peste 60% din numărul total al locuitorilor deserviți de factori rurali de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nisipoasă) favorizează o intensă activitate morfosculpturală (pornituri, alunecări de strate, șiroiri), activitate care determină o îngustare rapidă a acestor platouri și o adâncire necontenită a fragmentării pe linia înșeuărilor vechi, de-a lungul căreia înaintează spre amont eroziunea regresivă a pâraielor ce se îndreaptă, de aici, fie spre sud-est, către Prut (în cazul dealului Lohan), fie spre vest, către Crasna (în cazul dealului Bobești). O categorie de forme foarte specifică structurii monoclinale, care are largă dezvoltare pe versantul stâng al Lohanului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și în etapa de tranziție (primăvara și toamna), producând pe văi, pe lângă brumă, o sporire și o persistență mai îndelungată a umezelii și a ceței. CAPITOLUL VI APELE Rețeaua hidrografică din această parte a Podișului Central Moldovenesc este alcătuită din pâraie scurte, cu excepția arterei principale, Lohanul. Cauza acestei înfățișări a rețelei hidrografice este rezultatul îndelungatei evoluții morfohidrografice care s-a produs în Podișul Moldovei din momentul retragerii spre sud a apelor mărilor Pliocenului Inferior (Romanian) și până azi. Caracterul hidrografic al
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
scurte, cu excepția arterei principale, Lohanul. Cauza acestei înfățișări a rețelei hidrografice este rezultatul îndelungatei evoluții morfohidrografice care s-a produs în Podișul Moldovei din momentul retragerii spre sud a apelor mărilor Pliocenului Inferior (Romanian) și până azi. Caracterul hidrografic al pâraielor din bazinul Lohan a fost determinat de particularitățile pe care le are în această parte a Podișului Moldovenesc principalele elemente ale cadrului natural: structura geologică (în general, monoclinală), cu înclinarea moderată a stratelor spre SE, compoziția petrografică a depozitelor în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
stâng) un caracter de tinerețe morfologică. Restul văii superioare a Lohanului, ca și văile tuturor afluenților lui de pe dreapta, de aici ca și din cursul inferior, păstrează un caracter de vădită bătrânețe morfologică, provocată de sărăcia debitului de apă a pâraielor de aici, mereu sculptate prin meandrarea dinspre vest și dinspre est a afluenților Crasnei și Prutului. Eroziunea regresivă prin care afluenții Prutului au captat sau vor capta valea Lohanului superior este în strânsă legătură cu joasa altitudine la care se
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
bazinul Lohanului are valori mari. Precizăm însă,că din această rețea hidrografică, aceea care are debit permanent este redusă ca lungime, ea reprezentând doar 1/5 din rețeaua totală. Ameliorarea acestei situații (prelungirea traseului și duratei debitului permanent la unele pâraie mai mari) se poate obține prin crearea de lacuri de acumulare de tipul iazurilor, sistematic construite și bine întreținute. Densitatea rețelei hidrografice este un factor foarte important, care influențează puternic extinderea spațială și intensitatea proceselor geomorfologice. Cu cât această densitate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ca și ploile abundente de peste an provoacă uneori viituri mari, albia minoră puțin adâncă a multor văi (0,5 - 1,5 m) favorizând producerea inundațiilor care acoperă aproape întreaga suprafață a albiei majore. Regimul hidrografic torențial pe care-l au pâraiele din această unitate naturală se datorează atât climatului temperat continental, cât și lipsei de iazuri, defrișării pădurilor din ultimul secol și practicării arăturilor în pantă. 3. ASPECTE MORFOMETRICE ALE REȚELEI HIDROGRAFICE. Datele asupra rețelei hidrografice au fost obținute prin cartometrie
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
colector, până la confluență. Suprafața bazinului este de 3735 Km2 și lungime de 19 Km. Cel mai important afluent pe raza orașului este pârâul Belia (Taleaă, afluent pe dreapta, la hotarul de nord al localității. Tot pe dreapta primește alte două pâraie Cacova și Sunătoarea. Dintre afluenții cu scurgere temporară menționăm: Valea Bradului, Valea Fiarelor, Valea lui Marinică, Valea lui Butură și Valea lui Sărăcilă, toți pe partea stângă. Până la confluența cu pârâul Belia, Prahova are un 20 profil longitudinal cu o
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
N-ar fi avut nici un motiv să-și scoată nasul din căldura bîrlogului pînă cînd zăpada nu se topea de tot și, oricum, nu mai era mult pînă atunci. Sub strălucirea binefăcătoare a soarelui, omătul se risipea văzînd cu ochii; pîraie nenumărate, la început subțiri precum firul de iarbă, căpătau curaj pe măsură ce se întîlneau unele cu altele, unindu-și forțele; uite-așa, întreaga pădure era acoperită de zăpadă și de ape. Pe întuneric, Lupino avea să înainteze greu. Vroia să evite
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
bazin ajunge la 22.360 km2 și lungimea de 675 km. Debitul mediu multianual variază între 92 m3/s la intrare și 104 m3/s la ieșirea din județ, aportul principal fiind al Jijiei. În zona comunei Lespezi, Siretul colectează pâraie precum Sirețel (se varsă în Siret la sud de satul Lespezi) și Buda (confluează cu Siretul la nord de satul Lespezi). Scurgerea medie anuală a Siretului la Lespezi este de 33,2 m3/s, iar scurgerea medie specifică de 4
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Câmpia Moldovei, incluzând Bazinul Bahluiețului în aval de Târgu Frumos și afluenții săi de pe stânga, cu ape mai mari în perioada februarie-martie; - tipul Crivești, specific zonei mai înalte din V și NV, cuprinzând valea Bahluiețului în amonte de Târgu Frumos, pâraiele Crivești, Probota și Cotocu, cu ape mai mari în perioada martieaprilie. La postul hidrometric Târgu Frumos, râul Bahluieț are un debit mediu anual de 0,324m 3 /s. În zona orașului, pâraiele tributare Bahluiețului sunt Rediu, Probota (Bunei), Bahna, Albești
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cuprinzând valea Bahluiețului în amonte de Târgu Frumos, pâraiele Crivești, Probota și Cotocu, cu ape mai mari în perioada martieaprilie. La postul hidrometric Târgu Frumos, râul Bahluieț are un debit mediu anual de 0,324m 3 /s. În zona orașului, pâraiele tributare Bahluiețului sunt Rediu, Probota (Bunei), Bahna, Albești, Cucuteni și Valea Oilor. Pe Bahluieț și pe unele pâraie afluente s-au amenajat câteva iazuri cu scop piscicol, pentru atenuarea viiturilor și pentru irigații: Mădîrjești, Gogea, Făcuți, Ichim, Prigoreni pe Valea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
perioada martieaprilie. La postul hidrometric Târgu Frumos, râul Bahluieț are un debit mediu anual de 0,324m 3 /s. În zona orașului, pâraiele tributare Bahluiețului sunt Rediu, Probota (Bunei), Bahna, Albești, Cucuteni și Valea Oilor. Pe Bahluieț și pe unele pâraie afluente s-au amenajat câteva iazuri cu scop piscicol, pentru atenuarea viiturilor și pentru irigații: Mădîrjești, Gogea, Făcuți, Ichim, Prigoreni pe Valea Oilor, pe pâraiele Bahna și Cucuteni. Apele subterane de adâncime se află cantonate sub nivelul talvegului văilor la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sunt Rediu, Probota (Bunei), Bahna, Albești, Cucuteni și Valea Oilor. Pe Bahluieț și pe unele pâraie afluente s-au amenajat câteva iazuri cu scop piscicol, pentru atenuarea viiturilor și pentru irigații: Mădîrjești, Gogea, Făcuți, Ichim, Prigoreni pe Valea Oilor, pe pâraiele Bahna și Cucuteni. Apele subterane de adâncime se află cantonate sub nivelul talvegului văilor la adâncimi de 07 metri, iar în zonele mai înalte se găsesc la adâncimi de circa 20 metri și sunt exploatate într-un număr mare de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
locul al XIV-lea în ierarhia orașelor și târgurilor moldovene. În acest document se arată că așezarea avea două vetre: “vatra veche, pe deal” și “locul unde se află așezat târgul în vatra nouă, este loc șăs și mlăștinos, între pâraie”. Dacă înainte ocupațiile de bază ale locuitorilor erau agricultura, creșterea animalelor, stupăritul, meșteșugurile, în 1859 doar 30% din populație activa în agricultură, în vreme ce 58% practica diferite meserii și activități comerciale. Documentele vremii consemnează că la 1855 circa 50 de familii
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]