794 matches
-
prezentat de comentatorii germani drept punct de forță al armatelor române, personal plăcându-mi enorm documentarul recent despre oraș, lung de 30 de minute, realizat la cererea Consiliului Județean Galați. Avem personalități gălățene cu duiumul, de la Alexandru Ioan CUZA, fost Pârcălab al Plasei Covurlui și primul Domn al Principatelor Unite, la maica Veronica GURĂU, legendara stareță a Mănăstirii Vladimirești, primarul Ghiță VASILIU, frații Gheorghe și Jean MAKSAY, fotografii Curții Regale, de la care ne-au rămas cele mai valoroase imagini cu Galațiul
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
poartă în prezent Teatrul Dramatic, Fani TARDINI, PS Antim NICA, Alexandru CERNAT, generalul care a condus armatele române la Plevna, savantul Constantin LEVADITI, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei moderne, Paul BUJOR, creator de școală în fiziologia animală românească, Costache NEGRI, fost pârcălab al Galațiului, scriitorul Jean BART, romanciera Hortensia PAPADAT - BENGESCU, sciitorii Iordan CHIMET sau Nicolae DUNĂREANU, folcloristul Tudor PAMFILE, Iosif IVANOVICI, comandantul fanfarei din Galați, autorul valsului ''Valurile Dunării'', pictorul Nicolae MANTU, Paul și Ecaterina PAȘA, fondatorii primei colecții muzeistice din
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Domnilor, ce-ați pus în undă Bate orișice record Câtă vreme în fiord Submarinul se scufundă Fiecare deserviciu Are ținta lui finală Dar nu cânți o triumfală La o poartă de ospiciu Că e vornic, pârcălab Geaba-l pui să dea din gură Fără nici o partitură Pe redactor când e slab Că-i înțepenește cota Ca mercurul când e frig Și-n zadar transmiteți Grieg Dacă ceilalți vor gavota Și nu poate să răspundă Pentru nici un
DOMNILOR, CE-AŢI PUS ÎN UNDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365677_a_367006]
-
de noi... ( Rugăciunea este întreruptă de un cântec ce vine din depărtare. Mircea cel Bătrân este surprins. Tace și ascultă.). COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat! N-a dat Araci la domnie Nici bani la visterie. Pârcălabul nu le știe Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos i-au primit, Iar fata săracă Domnișorului a început să-i placă Care se topea de dor ... În visul Măriei-Sale Care dormea în cort în vale, Fata
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
văile. Ostașii se apropie și se așează pe iarbă ceva mai departe, ascultând.). Foaie verde a plopului Ici pe valea Oltului Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat. N-a dat Araci la domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu le știe. Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos l-a primit, Iar fata săracă A început să-i placă De Domnișor. Se topea de dor. Ea, fată săracă dintr-un sat, El, viteaz și bogat
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
se suprapune cântecul Coziei care coboară dinspre crestele muntelui, acoperind văile.). MEȘTERUL SCRIPCĂ Meștere zidaru! Ascultă! Cozia pe munte cântă! COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat, Nu a dat Araci la Domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu le știe, Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos l-au primit Iar fata săracă A început să-i placă Domnișorului A cărui inimă era cuprinsă de mrejele dorului. MIHAI ( Intrând în scenă agitat și întrebând
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
seniorii Doamnelor cu multe grații?! Că tot scrie și rescrie: Pac campania, pac jalba Și l-a pus la pălărie Și pe împăratul Galba! Nici ofensa, nici ofensul Nici retorica majoră nu-l opresc. Numai condensul Și rugina îl devoră Pârcălabii-i cer tributul După cum dregătoria: SRL-ul, împrumutul Arta lui, oratoria Că n-a fost sau n-o să fie La vreun Guiness referință Dacă rupe gardu-n vie, N-are altă trebuință Tot ce spune, s-a mai spus Dincolo de orice
VÂNĂTOAREA CRITICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355522_a_356851]
-
de o zi de Sărbătoare(Sf. Gheorghe). La examen participa și subcîrmuitorul plaiului, autoritățile comunei și părinții școlarilor. În anul 1847 de pildă, examenul de la școala din Rucăr s-a dat în prezența lui I. Rusenescu, subcîrmuitorul plaiului Dâmbovița, a pârcălabului și a aleșilor satului și a părinților. După ce învățătorul a făcut o dare de seamă asupra felului cum s-au desfășurat învățăturile, a urmat examinarea elevilor și premierea celor silitori. Acestora li s-au dat cărți în valoare de 40
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
După ceremonia tristă a prohodului lui Petru, la puțin timp urmează ceremonia încoronării. Tabloul este creat cu măiestrie de autor, el urmând ritualul încoronărilor la curțile domnilor moldoveni. Culoarea epocii este realizată în tehnici de frescă medievală: „Norodul cetății și pârcălabul Dan îl întâmpină cu pâine și sare. În fața bisericii domnești, mitropolitul Teoctist îi unse fruntea cu mirul sfințit ... Cu mitră pe creștet, călare pe un cal încărcat de valtrapuri de mătase și de purpură vișinie, cu frâiele de argint aurit
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
așezare a devenit un sat obișnuit care treptat a dispărut. Printre elementele de civilizație care au aparținut Orheiului Vechi pot fi amintite: o citadelă de piatră, un palat monumental care avea 26 de compartimente, un mausoleu musulman devenit ulterior reședința pârcălabilor moldoveni, o locuință de piatră amenajată în secolul al XV-lea, trei băi, o moschee, un caravan-sarai „depozit de mărfuri”. De asemenea, aici au fost găsite și urmele unei biserici creștine foarte vechi și ale unui cimitir. Cercetările au scos
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
să ajungă repede, la fel de frumos ca această clădire nouă a Primăriei, așezată nu departe de cea dărâmată cu păcat în anii din urmă ! Drăgășaniul să-și regăsească valorile adevărate în tradițiile sale seculare, surprinse în hrisovul domnesc de naștere adresat pârcălabului Fârtat, iar locuitorii acestor ținuturi, proprietari de vinuri și hărnicie să devină prosperi, așa cum ne aminteam noi din copilăria noastră. Dumnezeu să ne ajute! Ileana și Mugur Isărescu, cu părinții, frații și neamurile lor, toți din Drăgășani Mugur Isărescu- taie
GUVERNATORUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI MUGUR C. ISĂRESCU-LA 65 ANI, ARTICOL DE PROFESOR EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357494_a_358823]
-
ca acasă, cu neputință de clintit, plugari și domni ai țarinelor, stăpâni ai cirezilor și turmelor. În trecut, ei erau grănicerii vitezi ai marginei de apă, singuri păzitori ai vadurilor, pe unde putea pătrunde dușmanul, Tătarul sau Cazacul. Înțeleși cu pârcălabii din Hotin, din Soroca și Orheiu, din Bender, ei pândeau neprecurmat și erau gata oricând să frângă cu peptul lor voinic valul de cotropire. (...) Niște femei stau la umbră. Le întreb cât mai este până la Soroca. Îmi răspund frumos moldovenește
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
și pronaos se poate intâlni o mică încăpere boltită numita gropniță (camera mormintelor) în care este situat mormântul ctitorului și a familiei acestuia. Cel mai important monument funerar moldovenesc de stil gotic (înscris pe lista patrimoniului internațional) este cel al pârcălabului Luca Arbore, din biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” din comuna Arbore, județul Suceava. Desigur, mormântul domnitorului Ștefan cel Mare, aflat la Putna este apreciat la aceeași valoare. Ambele morminte se aseamănă, fiind așezate sub un arcosoliu (o nișă arcată
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Teatrul dramatic “M.Eminescu” din Botoșani și astfel a fost angajat acolo timp de opt ani. A fost distribuit în aproximativ 30 de roluri, dintre care amintim: Nica Oslobanu - “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă Florindo - “Mincinosul” de Carlo Goldoni Pârcălabul Petrică - “Viforul” după B.St.Delavrancea Licheaua - “Amadeus” de Alexandru Vasilache Gregorio, Spițerul - “Romeo și Julieta” de W.Shakespeare Bufonul - “A douăsprezecea noapte” de W.Shakespeare Manilov - “Suflete moarte” după N.V.Gogol Gulita - “Cucoana Chiriță” după V.Alecsandri Bufalmacio, Vecinul
VENTRILOCUL EDUARD SANDU SAU VOCEA DIN SPATELE UNEI PAPUSI CU SUFLET de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360370_a_361699]
-
mai sus-scrisă, 100 de ruble de argint. Iar la aceasta a fost martor însumi domnia mea, mai sus-scrisul Ștefan voievod, și mitropolitul nostru, chir Theoctist, și panii noștri: pan Duma a lui Brae, p(an) Manoilă, pan Stanciul, pan Vlaicul pârcălab, pan Goian vornic, pan Micu Crai, pan Lazea, pan Albul, pan Hodco al lui Crețu, pan Isaiia de Nea(mț), pan Stețco Dămăcuș, pan Petrică a lui Iachim, pan Cozmițea, pan Ion Bucium, pan Buhtea, pan Fetio, pan Sacâș spătar
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
doreau să-l înlăture pe Ioan Vodă pentru a-i da tronul unui pretendent, Petru, frate cu domnitorul valah Alexandru. Ioan Vodă se instalase la Huși, de unde putea veghea mai bine asupra granițelor. Aflând de venirea turcilor, domnitorul trimise pe pârcălabul Sucevei, Ieremia, în fruntei unei avangărzi, să-i împiedice pe turci să treacă Dunărea și să-l țină la curent cu evoluția situației. Trimisul, însă, despre care se spune că ar fi fost plătit de dușmani cu 30.000 de
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
a treia trădare. În ajunul bătăliei, o parte dintre boieri, avându-l în frunte pe mării vornici Murgul și Bilai, au trecut de partea turcilor, iar a doua zi, când se dădu semnalul atacului, “Boierimea moldoveana, în frunte cu Ieremia Pârcălabul, pleca steagurile și, punând cușmele în vârful sulițelor și săbiilor, trecu și ea de partea dușmanului” (Constantin C. Giurescu, Istoria românilor). Lupta a fost cumplită; după trei ciocniri soldate cu numeroși morți în ambele tabere, Ioan Vodă s-a retras
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
darea globală la care era impus satul, în funcție de puterea economică a fiecăruia dintre membri. Din punct de vedere administrativ, fiscal și militar satele de răzeși și moșneni se subordonau direct ținutului sau județului, reprezentat prin dregătorii din fruntea acestuia (sudeți, pârcălabi,staroști,mari vătafi,mari căpitani). Aceștia din urmă strângeau veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari, dușegubinari, globnici, desetnici etc.). Satele aservite. După cum trădează denumirea, acestea era dependente, cu un
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
dat acest zapis al nostru, credincios și adeverit ca să fie lui de credință. Și când am făcut acest zapis al nostru, credincios și adeverit mulți preoți și oameni buni au fost mărturii: întâi popa Bratu și popa Mihai, și Stanciul pârcălabul și Stoica Bărbuleasa și Vlaicu Păloiu și Fulga și Țintea și Stan Crudu și Sosav și Voina lui Cucui și Ancu, și Aldea Băcica. Acești oameni buni au fost când am făcut zapis credincios și adeverit și încă Iarca Mechia
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
jos ca să se crează. Am scris eu popa Bratu cel bătrân din Rucăr, luna martie 28 zile, leat 7162<1654>. Martori: Eu Stanciul, Eu Vlad, Eu Vlad, Eu Stan, Eu Oprea, Eu Sosav, Eu Stanciu pârcălb, Eu Stoica. Eu Radu pârcălab (urmează semnăturile). După cum observăm, acest act este scris de popa Bratu care ține să adauge că era la vârsta bătrâneții și care, desigur, învățase să scrie în vremea copilăriei și ca atare nu mult după Scrisoarea lui Neacșu din Campulung
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
de "iuțeala vremurilor", încep să-și înstrăineze delnițele avute până atunci în devălmășie. Și astfel, unele se vând, altele se pun zălog pentru diverse datorii, dându-se zapise de la unii la alții, acte doveditoare. În acest timp, deținătorii de capital, pârcălabii, preoții, neguțătorii, foloseau de multe ori acte false. Nu puține sunt plângerile unor rucăreni privind înșelarea lor prin "zapise mincinoase". Și astfel, spre a nu mai fi înșelați au fost, în mod firesc, interesați să învețe carte. Mărturii ale unei
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
mai dor Nici de dragul tururor Să ne meargă nouă bine Nu cu pace creștinească Bate India și China Dacă-n urma lui neghina Prinde pururi să rodească „Ajutoare” de spoială Ca să-i prindă pe cei slabi Și să-i pună pârcălabi Peste noua rânduială Ne vor mersul în derivă Și nu pacea din cer sfântă De aceea și cuvântă Ridicarea împotrivă Să ne rupă de biserici Unde se-nchinau strămoșii Falșii gentlemeni, codoșii Să ne fie nouă clerici N-avem credință
N-A VENIT de ION UNTARU în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342272_a_343601]
-
mulțime de sate. Domnului Moldovei i se confirmă dreptul de posesiune asupra Ciceiului și Cetății de Baltă, pe care încă Ștefan cel Mare le primise de la Matei Corvin. În cetățile și posesiunile moldovene din Transilvania, Petru Rareș numește dregători și pârcălabi aduși din Moldova. Cetatea săsească Bistrița se supune lui Petru Rareș și plătește tribut 1000 de florini domnului moldovean. Secuii recunosc imediat puterea lui Petru Rareș și i se supun. Mai mult, Ioan Zapolya în urma trataivelor de la Lipova din mai
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
popoare”. (Scara, 2001, Dec., p.153) *** Mihail Sturdza - prinț, descendent al Cânejilor Sturzești ai veacului al XII-lea, Familie princiară ce s-a împletit cu marea Națiune regală a Dacoromânilor de pe vremea descălecărilor prin: cânezii Nan, Baliță, Marele Hatman și Pârcălab de Hotin Ion Sturdza, câneazul Bărboi, Marele Vornic Nestor Ureche-Cronicarul și Kneaghina lui Maria Jora-ctitorii Mânăstirii Secu, Marele Logofăt Alexandru Sturdza, până la Domnitorii Moldovei, Ioniță și Mihalachi Sturdza, Caimacanul Moldovei Vasile Sturdza, boierul Costachi Negri, Maica Efghenia Negri-Stareța Mânăstirii Văratec
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
Marele Logofăt Alexandru Sturdza, până la Domnitorii Moldovei, Ioniță și Mihalachi Sturdza, Caimacanul Moldovei Vasile Sturdza, boierul Costachi Negri, Maica Efghenia Negri-Stareța Mânăstirii Văratec, Mihail Kogălniceanu, cumnatul bunicului său Mihail Jora (Dafina Jora fiind Doamna lui Dabija Vodă, iar Antioche Jora-ultimul Pârcălab al Cetății Neamț), la diplomatul Radu Sturdza și Maria Jora, părinții săi. Dotat cu o inteligență covârșitoare, cu o educație princiară aleasă înrâurită de apoteoza Neamului Dacoromân, prințul Mihail Sturdza s-a întrupat cu spiritualitatea ortodoxă după modelul Marilor străbuni
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]