65 matches
-
părinții ei, în camera cu ferestrele spre răsărit, să-l aștepte, cuminte, pe Moș Gerilă. În fiecare an, parcă intenționat să-i facă în ciudă, acesta venea, cu sacul lui plin de cadouri, taman după ce ea adormea! Probabil o pândea, pârdalnicul, ca nu cumva să-l vadă și să-i ceară, Doamne ferește, mai multe daruri, decât îi putea el aduce! În primii ani ai copilăriei, „Moșu`”, mai tânăr și în putere, pesemne, îi lăsa brăduțul gata împodobit în „camera musafirilor”, lângă
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
părinții ei, în camera cu ferestrele spre răsărit, să-l aștepte, cuminte, pe Moș Gerilă. În fiecare an, parcă intenționat să-i facă în ciudă, acesta venea, cu sacul lui plin de cadouri, taman după ce ea adormea! Probabil o pândea, pârdalnicul, ca nu cumva să-l vadă și să-i ceară, Doamne ferește, mai multe daruri, decât îi putea el aduce!În primii ani ai copilăriei, „Moșu`”, mai tânăr și în putere, pesemne, îi lăsa brăduțul gata împodobit în „camera musafirilor”, lângă
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
mai arăta? Leana mea nici că are habar că peste câteva minute am să fiu lângă ea. Ce surprinsă o să fie când m-o vedea. Sărăcuța!... cum s-o fi descurcat? Mai ales acum când nu sunt de niciunele, iar pârdalnicul ăsta de răzbel, nici că are să se mai termine... până nu ne-o lua viața la toți.” A tras cârligul de la poartă ca să nu facă zgomot, dar Vruța, cățelușa pe care o crescuse de când era un cocoloș alb ca zăpada
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
părinții ei, în camera cu ferestrele spre răsărit, să-l aștepte, cuminte, pe Moș Gerilă. În fiecare an, parcă intenționat să-i facă în ciudă, acesta venea, cu sacul lui plin de cadouri, taman după ce ea adormea! Probabil o pândea, pârdalnicul, ca nu cumva să-l vadă și să-i ceară, Doamne ferește, mai multe daruri, decât îi putea el aduce! În primii ani ai copilăriei, „Moșu`”, mai tânăr și în putere, pesemne, îi lăsa brăduțul gata împodobit în „camera musafirilor”, lângă
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
strada Cardinal Iuliu Hossu, situată la două minute distanță. Nu pot rezista ispitei de a da o raită prin acel loc. Podul Elisabeta și împărăteasa Sisi Revin în parc, pe aleea principală, în dreptul podului Elisabeta de peste Someșul Mic. Un gând pârdalnic nu-mi dă pace și mă îndeamnă să trec pasarela, spre vechiul spațiu de promenadă al Clujului, care urcă în serpentine pe dealul Cetățuiei, cunoscut în limba maghiară drept „Fellegvár”. Îi dau curs și pășesc pe pasarelă, cu gândul de
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
din alb și din roșu-dor cei iubiți se legau veșnic prin sărut de mărțișor. Dar feciorul ( iar spun bunii) Nebunatic,cum apare, zice-se c-a vrut să-ncurce calea Sfintei Maici Fecioare, Care, plină de mânie pe feciorul cel pârdalnic, i-a dat chip de buruiană de iubit, numit năvalnic... Dar trecură vremi de-atuncea și povestea nu-i uitată, Dragostea-i și-acum puterea ce ne-aduce la olaltă, Iar pe feciorașu-acela ce dădea iama prin fete îl sărbătorim
POVESTE DE DRAGOBETE de LEONID IACOB în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346834_a_348163]
-
mai arăta? Leana mea nici că are habar că peste câteva minute am să fiu lângă ea. Ce surprinsă o să fie când m-o vedea. Sărăcuța!... cum s-o fi descurcat? Mai ales acum când nu sunt de niciunele, iar pârdalnicul ăsta de răzbel, nici că are să se mai termine... până nu ne-o lua viața la toți.” A tras cârligul de la poartă ca să nu facă zgomot, dar Vruța, cățelușa pe care o crescuse de când era un cocoloș alb ca zăpada
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
lumea deveni-va dreaptă - (Și-asta va fi la Sfântu-Așteaptă!) Toți vor avea un rost mai bun Chiar dacă stau într-un cătun. Când lumea deveni-va bună - (Și-asta-i așa un fel de glumă!) În plopi vor crește doar fripturi, Pentru pârdalnicele guri. Când lumea deveni-va Rai - (Și n-o să fie-n luna Mai!) Toți răii deveni-vor buni Și nu vor mai ”sufla-n cărbuni”. Când lumea nu ne mai încape - (Și-n Lună vor acum să sape!) Suntem mai
CÂND LUMEA... de NELU PREDA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375889_a_377218]
-
-și amintea s-o fi mai văzut! Tocmai când își flutura brațele a cumpănire, simți că-i apucată zdravăn de umeri și trasă la drumul cuminte și fără ascunzișuri. Scăpase?! Sperietura și uimirea se uniră și Natalia trecu într-un pârdalnic de leșin, din care se trezi în amurg nemulțumită de slăbiciunea ei. Se urni din loc încetunel, privi în jur, apoi luând-o repejor la trap. Cum se descurca de minune printre hățișuri, îndemnă ce-ndemnă și ajunse în afara codrului
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
dacă vedem, mde, oameni sîntem și înțelegem cu ochiul sufletului că prezidentul se mai satură, din cînd în cînd, de du-te-vino-ul de la ușa domniei sale și-i mai vine să evadeze, s-o ia razna peste fruntarii, să mai uite de pîrdalnica reformă, de indigesta tranziție, de nesuferita opoziție, de ce nu, chiar de vadimi și de everaci. În fond, a trecut vremea cînd prezidentul RSR nu putea să-și facă week-end-ul decît în Crimeea, la invitația... De ce să n-o șteargă nițel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu ochelari de intelectual să rezolve chestiunea. Aceștia avînd mînă liberă de la cel caricaturizat să propună, nici mai mult nici mai puțin, mutarea unui stătuleț nesuferit lor departe, departe, dacă se poate în chiar locul în care s-au confecționat pîrdalnicele caricaturi. Toate trec, iubire sau noroc. Era un refren à la Zavaidoc. Nu țin mult fierberile astea de stabiliment. Pentru că vrem nu vrem, ne place nu ne place cam așa arată acum minunata noastră planetă albastră: un vesel (și nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce scrie istoricul de acum 2500 de ani mai jos: „Dar unirea lor e cu neputință și nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi”. Aoleu, nați-o bună că ți-am frânt-o! Vedeți cum bate pârdalnicul de Herodot, din secolul 5 î.Cr., până în ziua de azi? Și stați așa demnilor urmași de daci, fiindcă n-ați auzit încă toată cealaltă „jumătate”. În paragraful 6 al Cărții a V-a, zice așa, (să am pardon pentru urechile
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ești chiar de la sapă - a vorbit învățătorul. ― Ai cam ghicit, prietene. Sunt cântăreț bisericesc la biserica de la mine din comună. ― Uite că încet-încet începem să ne cunoaștem - a conchis învățătorul. ― Ne-om cunoaște mai bine când om trece la frecat pârdalnicul de tun. Acum, însă, ar cam fi cazul să mai întrebăm de sănătate plosca asta cu rachiu și pe urmă om vedea noi cine ne mai spune o poveste. Da’ una așa, ca pentru niște bărbați ce pleacă la oaste
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
din coadă, bucuroasă că un șef îi face-ocol. Pretendenți, să-i lingă laba se găseau din abundență. Chiar acum se zbate-n plasă, fără șanse, un pisoi. Materialistă, mâța știe-a face diferență între-un șobolan pe treaptă și-un pârdalnic de cotoi. Cu potența cam apusă și c-un trup intrat la apă, Șobolanul compensează, însă-ntr-alte calități: Dă un loc călduț la mâță și, din când în când, o-adapă Cu vreo primă deocheată, ce-alții o cam văd din
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pasul niciodată. Așa și acum, merge domol, cu privirea zburătăcită la tot ce-i iese în cale. Îl urmez în același mod. Ajunși pe malul apei, el o cotește spre niște tufișuri aruncându-mi peste umăr: Așteaptă puțin, să caut pârdalnicele celea de scule de pescuit. Le-am ascuns aici mai zilele trecute. Îl văd cum moșmondește o vreme și scoate la iveală două undițe și ciorpacul. Din câte îmi aduc aminte, data trecută te-am învățat cum se salvează peștii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ce trebuie să știe un adevărat cârciumar, care din când în când primește în vizită „fețe subțiri” sau, cum ai mai întâlnit prin zapise, „cinstite fețe”... În timp ce îl ascult, îi urmez sfatul privind felul cum trebuie să mă comport cu pârdalnica licoare...Și câtă dreptate are bătrânul! Cuvintele nu pot cuprinde starea pe care ți-o dă o picătură doar...Îți răscolește și îți biciuiește toate simțurile...Ești alt om... După un timp petrecut în acea cocioabă - suficient pentru a ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în aceeași vreme de către Erasmus din Rotterdam în faimosul său manual De civilitate morum puerilium libellus, cu care începe, într-un fel, „procesul civilizării” despre care vorbește Norbert Elias. Și într un caz, și în celălalt, ni se spune cum pîrdalnicele porniri ale „naturii” fiecăruia dintre noi pot și trebuie ținute în frîiele „civilității” pentru a asigura buna con viețuire a tuturor. Născute în mediul parlamentar și făcînd parte din istoria procedurilor parlamentare, aceste rules of order nu rămîn însă închise
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
neânsemnat țânțar, un ditamai armăsar, care, pe mulți i-a îngrozit. Numai pe micii săi autori i-au distrat copios. I-am întâlnit, la câteva zile duă asta, și i-am întrebat, dintr-o curiozitate scriitoricească: ce-ați făcut, măi, pârdalnicilor? Ce să facem, aproape nimic. Doar, că, ne-am distrat nițel, punând la încercare puterea de judecată a lumii. Și? Ne-am convins. Anume? Că, noi, ăștia,îi suntem superiori. Din toate punctele de vedere. În primul rand, prin ingeniozitate
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
serviciu. Ceea ce îi mână pe ei în luptă, înainte de toate, este faptul că anonimi fiind, nu mai vor să fie așa ceva. Vă spun cum este și cu treaba asta cu ieșirea din anonimat, cu dorința secretă de a ieși din pârdalnicul anonimat al provincialului. Este așa cam cum ar fi să fie în emisiunile de varietăți, din acelea realizate pe vremuri la TVR, la care priveam cu toții duminică seara. Acolo vedeta (atunci de muzică ușoară, astăzi altfel, în sens, adică, politologic
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
intra decât cu ajutorul unor călăuze specializate în traficul de coșmaruri și senzații tari. Intrarea în „zonă” s-a dovedit pentru mulți un drum fără întoarcere, întrucât prețul plătit pentru satisfacerea unei curiozități vinovate acoperea exact penitența pe care fiecare dintre pârdalnicii pescuitori de alternative existențiale era dispus să o asume. Spre deosebire de personajele lui Tarkovski, oamenii care locuiesc în R.M. au de făcut efortul în sens invers: din „zonă” spre lumea largă. Ei nu reușesc să se smulgă din acest spațiu, închis
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din cei deturnați de Pițu în DAGI în scopuri diversioniste practică un amestec personal din cele patru moduri de relaționare cu ceea ce face, ce spune (în mod efectiv constatat sau în plan virtual) Obiectivul. Dar ce te faci atunci când poftele pârdalnice pun stăpânire pe semnele cu care (crezi că) lucrezi ? Răspunsul se află în același inepuizabil Lacan, în discuția cu Levebvre-Pontalis de la finalul Seminarului din 15 mai 1955. Jocul de oglinzi (invocat de psihanalist în altă scriere, convocat aici prin imagine
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
mâinile și cu picioarele de trepădușii reuniți în „marea adunare națională a republicii populare române”. „Celebrii” artiști „progresiști” nu au stat ca la panaramă cu mâinile încrucișate pe părțile rușinoase sau pe fese ci, au pus și ei umărul la pârdalnica și greoaia misie de câștigare a alegerilor cu orice preț. Iată ce consemnase Bighiu: „...echipa artistică a Federației Tineretului Democrat din Vaslui nu a plecat în fiecare zi în județ din cauza timpului nefavorabil și a drumurilor stricate din județul nostru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și dificil, răgazul pentru împlinire. Leca Morariu notează, transmițând o compasiune nostalgică „în această meserie de dascăl i-a fost dat să-și încheie viața”(33, p. 5 ). Nu numai blestemele arhierești îi îngreuiau suferința. În ultimii ani ai vieții, „pârdalnica” epilepsie, cu accese și crize din ce în ce mai grave și dese, stingherea desfășurarea activității sale de dascăl, elevii fiind de câteva ori martori ai clipelor de cădere. Și nu i-a fost deloc ușor să revină de fiecare dată la școală, însă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
despre orice eveniment, transformându-se în mijloace de transmitere a informațiilor; p. 177, r. 2 3 : „Ticălos bărbatul mieu, El muncește și eu beu.” condamnare ironică a naivității soțului, care întreține familia, în timp ce soția petrece; r. 9 10 : „'Tă te pârdalnicul să te bată, inimă, că tot aceea ai rămas.” constatare nostalgică a păstrării supremației sufletului în structura unei persoane; r. 20 21 : „Cu omul prost să nu ai a face nici în clin, nici în mânecă.” avertizare cu privire la imprevizibilitatea persoanelor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mai bine așa. Aici aproape.” “O să stea la tine, că doar de...” “Da, da, nu mă lasă ea singură” “Te tot foiești ca o babă, mai bine te-ai da jos din pat și ai da drumul la găini, că pârdalnicul cel de cucoș iar a cânta. Hai, hai Rariță, fă ochișori.” Femeia s-a urnit din pat, a întins așternuturile, apoi a dat cu o cană de apă pe ochi și s-a închinat. A avut pentru un moment pornirea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]