114 matches
-
a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind format din 2 obiective: În anul 1560, în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561 și 1564-1568), preotul Mihul din Siret primește de la pârgarii Șiretului o bucată de teren din pășunea (toloaca) târgului. Preotul sădește aici o grădină cu pomi fructiferi, construind în mijlocul ei o bisericuța din lemn. Înaintea morții sale, el închină această bisericuța Mănăstirii Putna. Această danie a fost întărită prin documente
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
-lea , arată că târgul purta denumirea de ""Ocne"" sau ""Ocna de la Râmnic"", după aceea cu numele de ""Ocnele Mari"" sau ""Vel Ocnă"", spre a se deosebi de ""Ocna Mică"" de lângă Târgoviște. Prima mențiune a conducătorilor orașului, județul și cei 12 pârgari de la Ocna Mare, datează din 26 august 1612, când îi întâlnim depunând mărturie pentru pricina unor ""rumâni"". În Ocnele Mari, în secolul al XVI-lea se afla o biserică domnească, ai cărei preoți, precum și casele lor, erau scutiți de dări
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
tatăl lui Gheorghe Roșca Codreanu. A ars până la temelie in anul 2002 in urma unui trăznet. Școala primară "Gheorghe Roșca Codreanu" Văleni a fost înființată în anul 1962. La 5 iulie 1633 aflam un zapis de la Tule șoltuzul si 12 pârgari ai Bârladului, pentru vânzarea unei părți din moșia Văleni (județul Fălciu) "Precum au venit înaintea lor Mărica si sora ei, Grozava, nepoatele lui Ioan stolnicul, fetele Balaci din Văleni, și-au vândut a lor dreaptă ocină și moșăe, din satul
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
Bun, iar pe ulițele acelui oraș, mare odată, mic astăzi, te împiedici numai de cîte-o piatră de mormânt, care servește drept pavaj. Și, ca un semn ce mult le priește românilor constituția și liberalismul modern, acolo unde se sfătuiau odinioară pârgarii și șoltuzul Sucevei dezbat azi în limba nemțească consilieri jidani, iar sucevenii înșiși aleg astăzi în Parlamentul din Viena, cu voturi cumpărate pe bani, pe evreul Offenheim, atât de cunoscut prin onestitatea manipulațiunilor sale financiare. O tempora, o mores! Poemul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Bun, iar pe ulițele acelui oraș, mare odată, mic astăzi, te împiedici numai de cîte-o piatră de mormânt, care servește drept pavaj. Și, ca un semn ce mult le priește românilor constituția și liberalismul modern, acolo unde se sfătuiau odinioară pârgarii și șoltuzul Sucevei dezbat azi în limba nemțească consilieri jidani, iar sucevenii înșiși aleg astăzi în Parlamentul din Viena, cu voturi cumpărate pe bani, pe evreul Offenheim, atât de cunoscut prin onestitatea manipulațiunilor sale financiare. O tempora, o mores! Poemul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
slavonește de Ion Bogdan, nu se deosebesc cu mult de celebra misivă a lui Neacșu. Altfel zicând, rezolvă probleme, ajută negustoriei peste graniță (scrisorile Doamnei Voica a lui Mihnea cel Rău și ale Doamnei Despina a lui Neagoe Basarab către pârgarii din Brașov) sau relațiilor de familie (Doamna Ecaterina a Țării Românești îi trimite repetate scrisori surorii sale Mărioara, călugărită lângă Veneția). Fie precise, fie ceremonioase, după trebuință, scrisorile evită spațiul privat, restrângând informația la minimum: „Și, dacă întrebi și despre
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]
-
omnipotența statului. Statul e atât de omnipotent în România încît totul atârnă de centru, până și numirea unui primar de comună rurală. Spună-ni-se daca în timpul vechi se mai întîmpla ca un consiliu comunal, vornicul și paznicii, șoltuzul și pârgarii să fie în bătaia decretelor ministeriale de dizolvare și de numire? Când însă statul a devenit omnipotent {EminescuOpXI 269} e firesc și cată să cerem realitatea principiului monarhiei constituționale. Căci dîndu-se omnipotența aceasta ca jucărie în mâna unui partid, fără ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Bosancea și Miletin. Domnul dăruia prisaca mânăstirii Putna. La 23 noiembrie 1499, Olah Ioanăș și Gașpar din Hârlău vând domnului din “ocina lor dreaptă două fălci și două fertale de vie”, pe dealul Hârlăului. La 7 mai 1475, șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții din Bârlad împreună cu “toți oamenii săraci din satele ce ascultau de acel târg și sunt așezate în hotarul lui” au cerut domnului să le cerceteze hotarul vechi, “pe unde din veac ascultă de acel târg al Bârladului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
egumenul și dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu popii au fost date de bunicul nostru Alexandru voievod”. La 30 august 1479, domnul acorda lui chir Ioanichie, episcopul Rădăuților și urmașilor săi, dreptul de judecată asupra locuitorilor din satul Rădăuți. Nici un boier, nici starostii, și nici soltuzii și pârgarii din Suceava, și nici cei din Târgul Siret, nici vornicii din cele două târguri și nici globnicii din ținutul Sucevii să nu aibă treabă cu oamenii “din satul mitropoliei noastre, nici să nu îi judece și nici să nu ia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau dăjdii pe care Melchisedec le enumeră și mai explicit, punând alături și pe strângătorii lor. Chiar dacă ne repetăm, arătăm că târgurile cum au fost și Vasluiul, Bârladul și Hușii, în fruntea consiliului local aveau un președinte, șoltuzul, și consilierii - pârgarii, iar în afara acestora mai exista amploaiatul domnesc - uriadnicul, un dispunătoriu local și orânduitor al vieții locale, pe care Melchisedec îl identifica cu ceea ce se știe că era dregătorul domnesc, mai târziu ispravnicul, mai întâi un fel de polițai al târgului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în care se pomenește de „Diregătorul și vatmanul său din siliștea Cretești". Din cartea lui Miron Barnovschi dată în 1629 rezultă că vatmanul ducea banii la Domnie, cheltuiala drumului căzând pe contul satelor. Uriadnicul sau dregătorul împreună cu șoltuzul și cu pârgarii aduceau la îndeplinire ordinile domnești referitoare la sarcinile căzute asupra locuitorilor care în termeni generici purtau denumirea de angarele. Șoltuzul și pârgarii făceau cislă pentru banii birului, îi strângeau de la târgoveți și de la locuitorii mahalalelor ca și de la sate, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vatmanul ducea banii la Domnie, cheltuiala drumului căzând pe contul satelor. Uriadnicul sau dregătorul împreună cu șoltuzul și cu pârgarii aduceau la îndeplinire ordinile domnești referitoare la sarcinile căzute asupra locuitorilor care în termeni generici purtau denumirea de angarele. Șoltuzul și pârgarii făceau cislă pentru banii birului, îi strângeau de la târgoveți și de la locuitorii mahalalelor ca și de la sate, și-i duceau la Domnie. Într-o carte a lui Miron Barnovschi din anul 1629 se dădea știre șoltuzului și pârgarilor din târgul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Șoltuzul și pârgarii făceau cislă pentru banii birului, îi strângeau de la târgoveți și de la locuitorii mahalalelor ca și de la sate, și-i duceau la Domnie. Într-o carte a lui Miron Barnovschi din anul 1629 se dădea știre șoltuzului și pârgarilor din târgul Hușilor să „strângă banii satelor Sfintei Episcopii și să-i aduceți voi cu dajdea târgului", iar oamenii să fie lăsați în pace. Cisluirea, spune Ghibănescu era numărătoarea satului pentru a se ști repartizarea birului, iar când cineva nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
executarea ordinelor. Într-o carte a lui Vasile Vodă din 1645 se atrăgea atenția pentru neamestecarea poslușnicilor Episcopiei cu târgoveții: „De va mai veni jalbă la Domnia mea că-i învăluiți, cu tine șoltuze îmi voi întreba Numărul exact al pârgarilor ce compuneau consiliul municipal nu poate fi determinat, spune istoricul Melchisedec. Într-o mărturie hotarnică a Plopenilor, din anul 1673, este înscris „Ion Șoltuz cu 6 pârgari din târgul Hușilor", la Bârlad într-un uricar numărul pârgarilor era de 12
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mea că-i învăluiți, cu tine șoltuze îmi voi întreba Numărul exact al pârgarilor ce compuneau consiliul municipal nu poate fi determinat, spune istoricul Melchisedec. Într-o mărturie hotarnică a Plopenilor, din anul 1673, este înscris „Ion Șoltuz cu 6 pârgari din târgul Hușilor", la Bârlad într-un uricar numărul pârgarilor era de 12. Numele de șoltuz și pârgar se găsesc menționate „până pe după jumătatea veacului al XVIII-lea". Între slujitorii domnești printre poslușnicii Episcopiei, la 1661, Ștefăniță Vodă pomenește și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Numărul exact al pârgarilor ce compuneau consiliul municipal nu poate fi determinat, spune istoricul Melchisedec. Într-o mărturie hotarnică a Plopenilor, din anul 1673, este înscris „Ion Șoltuz cu 6 pârgari din târgul Hușilor", la Bârlad într-un uricar numărul pârgarilor era de 12. Numele de șoltuz și pârgar se găsesc menționate „până pe după jumătatea veacului al XVIII-lea". Între slujitorii domnești printre poslușnicii Episcopiei, la 1661, Ștefăniță Vodă pomenește și pe „Vornicul de târg", termen care însemna „toți amploaiații Domniei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu poate fi determinat, spune istoricul Melchisedec. Într-o mărturie hotarnică a Plopenilor, din anul 1673, este înscris „Ion Șoltuz cu 6 pârgari din târgul Hușilor", la Bârlad într-un uricar numărul pârgarilor era de 12. Numele de șoltuz și pârgar se găsesc menționate „până pe după jumătatea veacului al XVIII-lea". Între slujitorii domnești printre poslușnicii Episcopiei, la 1661, Ștefăniță Vodă pomenește și pe „Vornicul de târg", termen care însemna „toți amploaiații Domniei", un delegat al Vornicului cel mare, care priveghea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și să-i raporteze: „Iată numai ce-ți scriu și tare-ți poruncim cum în mână veniți-va această carte a Domniei Mele, să nu într-alt fel să faci, numai ce de sârg să vă strângeți cu șoltuzii și pârgarii și să chemați pe toți cei străini... Așa poruncimu-ți pârcălabe și cată a da ascultare deplină la porunca noastră și înturnându-ne din mila lui Dumnezeu cu sănătate la scaunul nostru, să ne faceți de scire de toate acestea ce se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
6 martie 1904 într-unul din serialele din rubrica „Din traista cu vorbe", purtând titlul „Scris în frunte": „Era în ziua de Pintilie Călătorul. Un lipcan domnesc sosise în Bacău, aducând cu dânsul o carte domnească către șoltuzul târgului și pârgarii lui. Sântem în anul 1662 vara. Domn la Iași era Vodă Dabija, singurul din domnii care l-a chemat Istrati, cu mustățile croite pe oală, obiceiul având a bea vin din oală nouă. O ferbere neobișnuită se făcu în tot
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
4 poslușnici ai mănăstirei Măstacanul, a dumisali stolnicului celui mare Gligori Hăbășăscul, poronca Măriei sale este a i se scrie pe frunte vina sa spre a tuturor știință și pildă". Soltuzul luă petecul de hârtie din mâna piserului, iar unul din pârgari dibaci în arta lipitului, îl lipi cu cleiu pe fruntea vinovatului. Lume peste lume sta îngrămădită în afara porții, așteptând să iasă vinovatul pentru a-l duce cu alaiu. Bietul Ponici! Cu mânele legate în spate, cu capul ținut sus din cauza
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
miluit Episcopia Huși cu două cârciume, care să-i... fie pentru ceară cum au fost și la domnii cei mai dinainte „și cu un cojocariu care să fie pentru trebuințele sântei episcopii". În continuare, li se ordonă - uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor - a nu-i „învălui pentru camenă". La 20 septembrie 1633 Alexandru Ileașiu înștiințează și el pe căminari că a scutit de camănă o cârciumă mare, un cojocar, un meserciu (măcelar) și un goștinar, care sunt ai episcopiei. La 26 decembrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor tot ceea ce voiau. În ce privește podvoadele, acestea erau cărăturile sau transporturile făcute pentru aprovizionarea curții domnești, unde ajungeau fânul, vinul, sarea, gheața, untul. Adică căratul lor. Radu Vodă, în aprilie 16, 1619, ordona, la cererea episcopului Mitrofan, uriadnicului, șoltuzului și pârgarilor din Huși să lase în pace satele și scutelnicii episcopiei și să nu-i mai învăluiască „pentru jold și podvedi și pentru toate câte sunt pe alți locuitori de acolo". Printr-o altă carte, aceiași amploaiați de la Huși erau înștiințați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de se vor face niscare „morți de om" sau alte „deșugubine" sau „furi" sau „tălhări" de se vor afla... să aveți treabă numai cu aceia"... La 6 ianuarie 1622, Ștefan Tomșa scrie o carte în românește către uriadnicii, șoltuzii și pârgarii de Huși, prin care îi înștiințează că a scutit de alte angării, afară de bir, pe doi fântânari, pe Iliașu și Palcău, ce „sunt de treaba fântânei domnești". Le scria și avertiza: „Bine să știți că dacă se va strica fântâna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ori de șugubinatorul domnesc. - lucrul viilor domnești și priveghiul era altă gloabă plătită de locuitori. În cartea dată de Domnul Alexandru Iliașu în 1632, pentru apărarea de angărăi a 7 meseriași lăsați pentru trebuințele Episcopiei, se ordonă uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor a-i „lăsa foarte în pace", „de viele domnești ca să nu lucre, și de priveghi și de toate angăriile mai mărunte care sunt pe ceilalți târgoveți"... În Descrierea Moldovei, tipărită la Iași în 1851, Domnul Cantemir spune că la Huși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]