54 matches
-
mințea! După clipa de năuceală, începură discuțiile bine monitorizate de moș care, din când în când, răspundea unor întrebări adăugând și alte amănunte, dar numai după ce-și primea rachiul. Stane, bucuros nevoie mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani.Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
mințea! După clipa de năuceală, începură discuțiile bine monitorizate de moș care, din când în când, răspundea unor întrebări adăugând și alte amănunte, dar numai după ce-și primea rachiul. Stane, bucuros nevoie mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani. Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
la Cârlijele, acolo mi-s io cu turmele mele, că io mi-s baci șî am di tăti! N-a plătit nimic pentru lucrări, da’ mai bine, că acum e rândul nostru și la câte ne-o da ne scoatem pârleala cu vârf și îndesat! Fascinați de logica și inteligența nativă a prietenului nostru nici nu băgăm de seamă cum ne stabilește sarcinile pentru ziua de mâine. Noroc de filele carne- țelului în care notăm înfrigurați: a. scularea la ora trei
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
rabla lui? Trebuie, că i-am dat atâția bani. Iar Costache, cât va cere pe kilogram? Doar suntem prieteni, foști colegi. Oricât va cere, pun adaos comercial sută la sută. De ce nu, două sute la sută. Face...ha,ha, îmi scot pârleala și cu profit maxim. Să mai zică socru-meu că n-am stofă de businessman. Apoi, sufletul său, îmbibat cu damful afacerilor, plutea pe aripile altor vise de îmbogățire, cu proiecte investiționale ambițioase.Visase milionul de dolari și simțea că
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
după masă, spre a cânta și a juca ; altele, spre a adormi ; altele, spre a-și întreține sănătatea. În primul caz, ei sorbeau fum de cânepă, în al doilea, abur de șovârf, în ultimul, și în fine, se afumau cu pârleală de săbiuță.” „Nicăieri nu este vorba de pipe sau de lulele”, spunea Odobescu, pentru că plantele se puneau direct în foc sau pe pietre încinse. În fine, ultimul argument este acela că pe Columna lui Traian nu apar daci folosind lulele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adevărul, ca de la bărbat la femeie? Sau să adaug informației un mic avans amical? Sau să-mi țin gura? Să fiu sincer, nu prea văd care ar fi avantajul în acest caz. Am sentimentul că se cuvine să-mi scot pârleala din afacerea asta... Se pare că sunt pus în fața unei dileme morale, fir-ar să fie. Dilemele astea morale - ce faci în cazul lor? Am ajuns în pragul epuizării din cauza atâtor critici aspre pe care mi le-am adus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
violul, dar uite c-ar fi lungit-o și el pe lângă Ticuță, Mirelo, văzându-te atât de pornită să te căpătuiești cu un soț. D-aia nu l-a dat în gât pe Ticuță, dar uite că și-a scos pârleala pedepsindu-te pe tine, vai de capu’ lui de nerod, ca să vezi cât de destupat - să-i fie, pasămite, învățătură de minte Mirelei, să vadă și să simtă și ea pe pielea ei cum s-au chinuit părinții ei prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pe furiosul: ia vezi, nu te-ntinde cu mine dacă nu vrei să te arunc în gârlă! 10. În turele de zi, folosea bulanul mai cu fereală. Ai fi zis că se păstrează pentru săptămânile schimbului trei, când își scotea pârleala dezlănțuindu-se ca un dirijor posedat de tumultul unei orchestre de spinări și creștete chiluge, încropind o simfonie sincopată de chiote și văicăreli amestecate cu înjurături și amenințări scrâșnite. N-ar fi stat ea în loc de poveștile de adormit copiii puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
că nu. De ce să mă supăr? am spus eu, râzând. Dacă vrei, te prezint unei fete care te-ar lăsa să dormi la ea. Nu, zău că am chef de niște filme. — Te rog să mă ierți. Îmi scot eu pârleala altădată, spuse el, dispărând în mulțime. Am intrat într-un fast-food să mănânc un sandviș cu brânză și să beau o cafea caldă ca să îmi mai revin. Apoi am intrat în cel mai apropiat cinematograf și am văzut Absolventul. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
femeie de serviciu la bancă. Pentru 300 de euro aș spăla și scările. - Hai să ne fie de bine! Mă duc la clasă, că ăia de-a unșpea își scot ochii dacă îi lași nesupravegheați. Totuși, tinerii profesori își scoteau pârleala când se întâmpla să aibă loc susținerea unui grad doi sau unu. Atunci erau invariabil invitați în sala de susținere din care se scoseseră băncile, iar pe mesele dispuse în potcoavă tronau, acoperite cu fețe de masă, platouri cu friptane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
clipe toată lumea era mulțumită, chiar și organizatorul festinului, care trebuise să se împrumute de la bancă pentru a face față apetitului intelectual al colegilor săi. Ce importanță mai avea chestia asta însă? Își luase omul gradul sau nu? Păi atunci? Lasă, pârleala era scoasă cu ocazia zilei de naștere a cadrului falit, ori cu prilejul încheierii anului școlar. Atunci venea un reprezentat al clasei la care era diriginte persoana în cauză și punea întrebarea clasică: ce doriți să vă luăm? Cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
spusă timp de 7,6 ore! Să punem căpăstru cuvântului, să-l înrobim, să încălcăm flagrant și de tot libertatea vorbei, a zisei și spusei, a numirii și denumirii!!!...Dar nu-i cazul să ne pleoștim. Ne scoatem din plin pârleala în micile și nevinovatele întruniri publice și de societatea a cozilor și mai ales la oficiile de șomaj, aici unde se pun în valoare cele mai subtile comori ale oralității de mamă, de of, de ...asta n-o scriu că
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
vacanță de orice ocupație: hai-hui și rentier, deoarece nu se lăsa niciodată fără 5 lei în buzunarul pantalonilor, ca fond inalienabil Pnten Hstfe! cheltui tot prisosu! Viața asta his?ie- nică 141 îi punea în obraz acea culoare roză pe sub pârleala pieliței, totuși neînăsprite. Toate întîlnirile de afaceri sau de amor, Lică și le avea în plin aer, ca și cele de familie. Sia apucase doar de copilă a cunoaște cu el toate barierele. Se simțeau amândoi la îndemînă, așa rezemați
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nas.) ARTUR: Au vrut să mă dea afară... GUVERNATORUL: Niște scârbe! ARTUR: Au vrut să-mi dea bani! GUVERNATORUL: Nu se poate! ARTUR: Au vrut să mă omoare și să mă arunce în iaz... GUVERNATORUL: Hai noroc! Ne scoatem noi pârleala! ARTUR (Bea.): A fost groaznic. De câteva ori am crezut că mă lasă nervii. GUVERNATORUL: Te cred. Pune-te în locul meu. Când nu mai ai ce să reproșezi subalternilor tăi ești pierdut. ARTUR: Erai chiar așa lefter? GUVERNATORUL: Lefter, lefter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Chiar avea senzația că a venit careva lângă el și-l întreabă cum i-a mers cu combina. Își cumpărase în iarnă combină și lucrase în vară cu ea destul de bine. „În două sezoane ca ăsta de-acum îmi scot pârleala“, dădu să-i spună celui care îl întrebase de combină. Se răsuci să-l vadă la față. Nu era nimeni. Un cocoș doar sări de pe stiva de lemne, dând parcă să zboare. Pintenatul se prăbuși, după un rotocol scurt în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
babițe (la copii). Dispepsie: rânză, căderea rânzei. Crampe: cârcei, frământătură la inimă, fumicei, fras ( la copii). Indigestie: aplecate, plecate, greață, ciumurluială, gemărluială, Constipație: Încuiere, Încuietură. Pirozis. Hiperclorhidrei: ojig, jig, jigăraie, jeguială, jigăreală. Icter: gălbinare. Cancer: rac, tătarcă, schiros. Pelagră: jupuială, pârleală, roșață, buba trânjilor, rana trânjilor, pecingine rea, buzăreț. Hemoroizi: trânji. Ascarizi: limbrici, viermișori, strânși. Tenie: panglică, cordea, cordică. IV. Bolile rinichilor, ale vezicii urinare și ale organelor genitale Anurie. Strangurie, zăpreală. Incontinență urinară: pișatul În pat. Litiază urinară (vezicală): piatră
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
schimb de vii cu vodă! Asta s-o creadă doar sfinția sa Misail egumenul. Tot slujitorii domnești știu adevărul... Apoi Duca vodă, dacă nu era mazilit în 1666, cumpăra toate viile din dealul Cetățuii. Nu-i duce grija, dragule. Își scoate pârleala îndată ce revine la domnie. În anul următor revenirii la tronul Moldovei, cumpără numai într-o singură zi, 26 martie 1669 (7177), nici mai mult nici mai puțin decât zece fălci trei sferturi și 52 de prăjini. La asta mai adaugă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
aștept la un pahar cu ce-o fi, dar nu acum, fiindcă trebuie să-mi trimit soldatul să-mi cumpere niște păsări. Veniți diseară, i-a invitat unul dintre ei. După necazurile nemeritate dar inerente în acele vremuri, își scoaseră pârleala cu vârf și-ndesat! Petrecură toată noaptea, așa cum se petrecea între ofițeri, cu de toate... Dimineața, când se lumina de ziuă, merseră fiecare să se odihnească la hotel, nu înainte de a stabili să se reîntâlnească iar la ora șapte, în
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
dă ține dugheana dă fierărie, care umblă schimbând pasu, s-a Îndrăznit să ceară socoteală lu unu dă la bar că de ce-a manglit nește doape și-o pâlne; băieții s-au Îndurerat și au vrut să-și scoață pârleala pă hoitu mâții. Limardo i-a Împiedecat pă neprevăzute. Le-a manglit felina tomna când ierau cu zugrăveala la juma și-a catapultat-o În fundu dughenii, de iera s-o fractureze și să vină Societatea dă Protecție. Don Parodi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
El cine este? — Doamnă, Eula a găsit acele cărți În apartamentul lui Bergeron? — Păi... — Doamnă, Christine Bergeron și fiul ei sînt acasă la ora aceasta? — Nu, i-am auzit plecînd acum cîteva ore. Am urechi agere, ca să-mi mai scot pîrleala pen’ că mi-a slăbit vederea. — Doamnă, dacă mă introduceți În apartamentul lor și găsesc mai multe tipărituri din astea murdare, vă puteți alege cu o recompensă. — Păi... Aveți cheile, doamnă? — Bineînțeles că am cheile, doar sînt administrator! Bine, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mergem la "Țigan", dom' primar. Este foarte curat și are o bere bună. Pleacă toți pe jos. Un alai cu fețe zîmbitoare. Unii, oameni foarte răi, aveau un soi de frustrare. Oleacă de foc, bineînțeles fără moarte, doar cu o pîrleală, acolo... ar fi fost și mai interesant. "Țiganul" iese în fața zoiosului său chioșc și ne invită cu plecăciuni adînci: Poftim, dom' Pașcu! Ce onoare să vină și dom' primar! Poftiți, am un separeu, al lui dom' Pașcu... Lui acolo îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zîmbet. Femeile mănîncă elegant, chiar foarte elegant, mai schimbăm o vorbă, aflu din ce țară sînt, ce hram poartă, ce țîță au supt și cîți copii, neamuri și acareturi dețin. Am crezut că au ținut post și acum își scot pîrleala. Eram gata să trec cu vederea totul, dacă n-aș fi rămas cu gura căscată, de-mi vine și acum greu s-o închid. Fata, bijuteria aceea mignonă, iar pleacă la aprovizionare. Nu, nu mai pot, nu vreau să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
conferențiat și eu, era perfect organizat și nu prea aveai pe acolo oameni de calitatea a doua. Toți cei prezenți aveau o mulțime de chestii de spus și dacă plenar nu au avut un loc în program, atunci își scoteau pîrleala pe unde apucau. Mai mult, cînd toată lumea, cam flămîndă, se așeza la masă, am fost serviți cu încă un supliment de o jumătate de oră de cuvîntări. Erau mese lungi într-o sală splendidă și la masa unde aveam locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
existenței biologice, pot merge mai departe, dar tot slujind evoluția. „Milenium“, 4 septembrie 1999, ora 15,23 43. Mar(i/e)a 8 septembrie, sfânta Marie mică... Coane Mircea, la grea caznă m’ai Împins, dar am să-mi scot pârleala, dacă scap nepârlit. Greu, căci deși Maria e atâta de răspândită Între noi și, de ce nu?, o prezență cât se poate de agreabilă, eu n’am dat de ea decât o dată. Și bine, adică pe post de soacră. À propos
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cădea în mână. Să schingiuiască mental, psihic, aceasta era o formă de răsfăț, era o plăcere, o patimă de curând descoperită și introdusă între hobby-urile sale, dar de bază rămânea bătaia. Își făcuse bine socoteala: o să-și scoată el pârleala, în locul puștiului o s-o supună la cazne pe maică-sa, cât pentru doi. Sincer să fie, ăsta, poetu, nici nu era un element potrivit pentru chinuială - era prea slab, ceda imediat, nu-i aducea nici o satisfacție... *** Scăpat din beciurile Securității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]