61 matches
-
interesează, ci moneta! Bătutul e la interne, moneta e la finanțe!... Moneta pe care scrie Ave Caesar de când au bătut-o prima dată romanii!... E drept că și pe moneta noastră ne-a bătut-o Dumnezeu să fie atât de pârlită... Dar acum moneta nu se mai bate. Ci se toarnă... Și a apărut o Întregă profesie de turnătorie, În așa fel Încât pe moneta noastră ar trebui să scrie „Ave Caesar, turnătorii te salutam!”... Așa că, frați romi și frați romani
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,19%). Pentru 6,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era formată din satele Adunații Copăceni, Berești și Pârlita, având în total 2567 de locuitori. Existau în comună o școală comunală mixtă primară cu 85 de elevi (dintre care 22 fete) și trei biserici (două la Adunații Copăceni, una la Pârlita). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
era formată din satele Adunații Copăceni, Berești și Pârlita, având în total 2567 de locuitori. Existau în comună o școală comunală mixtă primară cu 85 de elevi (dintre care 22 fete) și trei biserici (două la Adunații Copăceni, una la Pârlita). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Dărăști, formată din satele Dărăști-Mărcuța, Dărăștii de Jos și Dărăștii de Sus, având în total 1144 de locuitori, două biserici și o școală cu 32
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
1144 de locuitori, două biserici și o școală cu 32 de elevi (dintre care 2 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Călugăreni a aceluiași județ, comuna Adunații-Copăceni având 1514 locuitori în satele Adunații Copăceni și Pârlita, iar comuna Dărăști având 2020 de locuitori în satele Dărăști și Pâslari. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1960) raionului Giurgiu din regiunea București, context în care satul și comuna Dărăști și-au schimbat numele
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
Dărăști și Pâslari. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1960) raionului Giurgiu din regiunea București, context în care satul și comuna Dărăști și-au schimbat numele în "Dărăști-Vlașca", pentru a fi diferențiate de Dărăști-Ilfov. Satul Pârlita a luat în 1968 denumirea de "Argeșul". În 1968, ele au trecut la județul Ilfov, comuna Dărăști a fost desfiiințată și inclusă în comuna Adunații Copăceni, care a preluat și satele Varlaam și Mogoșești de la comuna desființată Copăceni. Tot atunci
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
Terasa Argeșului” de la marginea de nord-est a satului Varlaam. Ele cuprind vestigii începând din neolitic și terminând cu Evul Mediu. Alte nouă obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (începutul secolului al XX-lea); (1897) ambele aflate în fostul sat Pârlita/Argeșu, actualmente în Adunații-Copăceni; (1875, refăcută în 1935); (sfârșitul secolului al XIX-lea), ambele în strada Bisericii din satul Adunații-Copăceni; (1873) din fostul sat Pâslari; (începutul secolului al XX-lea); (1873) ultimele trei în satul Dărăști-Vlașca; (începutul secolului al XX
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Pe această listă este trecut 1691 ca an al construcției. Înainte de Primul Război Mondial, locul unde se află biserica era denumit Fundacul Pârlita. În prezent, lăcașul de cult se află în spatele clădirilor din perimetrul delimitat de străzile Cuza Vodă, Gh.I. Brătianu și Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Biserica "Sf. Dumitru" din Iași a fost zidită în anul 1690 de către medelnicerul Ioan (Ionașcu
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]
-
este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Căciulați", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă (fostul nume al satului Moara Vlăsiei), Pășcani și Pârlita, având în total 2058 de locuitori și 490 de case. În comună funcționau două mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, două școli mixte și cinci biserici. În 1925, comuna este atestată ca parte a plășii Băneasa din
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
numita damă. 2) Nu este adevărat că eu am aplicat niște instrumente care ar fi provocat avortare. Ci faptul este precum urmează: în luna lui iunie anul curent am vizitat ca medic de câteva ori pe numita damă la otelul Pârlita, tratând - o pentru niște crampuri de stomah și, vindecând - o, n-am mai văzut-o până la mijlocul lui august, pe când într-o noapte am fost chemat la otelul de Rusia la o damă bolnavă de facere; sosind acolo am recunoscut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
arse, părul fumegă pe ele, iar pielea e Înnegrită și pare de broască - mai ales pe brațul drept, care s-a Întîmplat să fie exact În dreptul gurii boilerului, pentru că În el mă sprijineam. Jumătate de față Îmi e de asemenea pîrlită, sprîncenele sfîrÎie. Mirosul e infernal. Probabil că am părul măciucă și probabil că am rămas cu obrajii umflați. Usturimea mă invadează În crescendo. Mă prăbușesc În fund În timp ce În baie năvălesc OS- ul și cîțiva colegi soldați. Bubuitura s-a
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
grilele“ folosite în cazul acestor schimbări: politică (Polițeni înlocuit cu Vadurile; Averești cu Deleni); religioasă (Călugăra Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu; Băligoși în Deleni; Puturoasa în Teiușu; Ciungi în Fîntînele; Flocești în Florești; Tîmpești în Grădinile). Cel puțin comice erau unele nume „noi“ menite să glorifice idealurile și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pe care timpul le lasă asupra unei femei sau asupra "formei plăcerilor", Cezar Bolliac evoca efectul trecerii timpului asupra operelor literare: De atunci și până astăzi eu văz neîncetat fantasma întâiei născute fiici a imaginației mele, când grinzând în dureri, pârlită și în vesmânt de lut; când plângând despletită la picioarele mele și întrebându-mă să-i spui care i-a fost vina de am omorât-o cu atâta cruzime; când râzândă, grațioasă, arătându-mi și bucurându-se de cununa verginală
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de altfel au dăinuit de secole. Astfel În raionul Bârzula ( astăzi Katovsk ) s-au aflat satele Lungu, Hârtop, Borș, Șerpa, Culmea veche, Culmea Nouă, ș.a. În raionul Nani ( Ananiev), Valea Hoțului, Tocila, Grecu, Perișoru, Handneburo, etc. În raionul Balta , Pasat, Pârlita, Pasațel, Bursuci, Moșneaga, Bânzari, Mironi ș.a. În raionul Ocna Roșie ( Krasnye Okny ), Glăveni, Tiscolung, Brânza, Găvănosu, Basarabia ( I. Popescu). După opinia oficialităților, „utilizarea etnonimului român este un factor destabilizator care pune În pericol viitorul limbii atât literare cât și vorbite
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
bulgari, 10 evrei și 7 greci 997. Comuna Beș-Tepe era așezată la poalele masivului muntos cu același nume și cuprindea satul Beș-Tepe, situat la 24 km este de orașul Tulcea și la 5 km vest de orașul Mahmudia, și satul Pârlita, situat la 5 km nord-vest de satul de reședință al comunei, în apropierea brațului Sfântul Gheorghe 998. Localitatea se învecina spre nord cu orașul Chilia Veche, spre vest cu Malcoci, spre sud-vest cu Sarigiol, spre sud cu satul Caraibil aparținând
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sarigiol, spre sud cu satul Caraibil aparținând comunei Sarinasuf, iar spre est cu orașul Mahmudia. În satul Beș-Tepe exista o biserică ortodoxă având hramul "Sf. Dumitru" construită în întregime din lemn de către locuitori în anul 1860. Biserica ortodoxă din satul Pârlita avea hramul "Sf. Voievozi" și a fost construită de către locuitori în anul 1869. În fiecare din cele două biserici serviciul religios era asigurat de câte un preot, ajutat de un cântăreț și un paracliser 999. Populația musulmană din comună avea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Beș-Tepe existau două școli mixte. Școala din satul Beș-Tepe a fost construită în anul 1879 și "este în bună stare". Aici preda un învățător, în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, școala având 84 de elevi. Școala din satul Pârlita a fost înființată în anul 1897 și avea 58 de elevi și un învățător 1001. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Beș-Tepe cuprindea: 275 de case, 4 prăvălii, 15 mori și 32 de fântâni 1002. În aceeași perioadă, populația
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Comuna Malcoci era așezată pe brațul Sfântul Gheorghe, la 7 km spre est de orașul Tulcea. Se învecina spre nord cu localitatea Satul Nou, spre vest cu orașul Tulcea, spre sud cu Agighiol și Sarighiol, iar spre est cu satul Pârlita, aparținând comunei Beș-Tepe. Această localitate a fost "întemeiată pe la începutul veacului al XIX-lea de o colonie de germani, sub ascultarea unuia, Ignatz Hoffart, ucis de turci în războiul de la 1855"1019. Comuna cuprindea satele: Malcoci, Prislav, Ilgani de Sus
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Perieslav și urme de pod, se văd când scade apa; iar forturile vechi au fost stricate de Ruși. Romula. Două mori de vânt. Români. Siluete de femei cu copii în brațe. Zarea la răsărit înegurată de ploae, pe munții Dobrogeni. Pârlita supt o culme de deal cu vegetație măruntă. Beștepe (5 dealuri). În dreptul celor cinci dealuri, pe stânga luncă deasă și mândră de sălcii. Pe stânga, Carasuhat. Ruși. La Ceatalchioi, un oarecare țigan, Taraboi, face pe veteranul, înfinge un băț în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bălți alimentate de izvoare sau de zăpezi și ploi, fiind folosite pentru „murat”, topit inul și cânepa; de aici numele de Tochile (a tochi, în graiul local, pentru a topi). Acum izlazul Tochile este împădurit cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru fân. în ce privește cătunul Pârlita (Pârlituri) locuit de țigani, foști
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zăpezi și ploi, fiind folosite pentru „murat”, topit inul și cânepa; de aici numele de Tochile (a tochi, în graiul local, pentru a topi). Acum izlazul Tochile este împădurit cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru fân. în ce privește cătunul Pârlita (Pârlituri) locuit de țigani, foști robi, lipsiți de pământ și avere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind folosite pentru „murat”, topit inul și cânepa; de aici numele de Tochile (a tochi, în graiul local, pentru a topi). Acum izlazul Tochile este împădurit cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru fân. în ce privește cătunul Pârlita (Pârlituri) locuit de țigani, foști robi, lipsiți de pământ și avere, numele e de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru fân. în ce privește cătunul Pârlita (Pârlituri) locuit de țigani, foști robi, lipsiți de pământ și avere, numele e de ocară: niște pârliți, săraci lipiți, n-au nici după ce bea apă! Numele le-a fost dat de răzeșii din jur, la care lucrau cu ziua sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sălașe de robi igani, dăruite sau cumpărate. S-ar putea ca țiganii care au renunțat la pământul cu care au fost împroprietăriți (10 prăjini) să se fi așezat peste zarea dealului, care desparte comuna Filipeni de Poieni, la locul numit „Pârlita”, - Pârlituri, evident, nume de batjocură, dat de locuitorii răzeși la care lucrau sau vindeau produsele muncii lor: linguri de lemn, căușe, coveți, alte obiecte, inclusiv bidinele care erau confecționate pe loc, în curtea omului, la focul care topea catranul (smoala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primarul Vasile șarălungă. Prin acest contract, Virginia Lambrino vinde de veci comunei Filipeni suprafața de 71,5930 ha, repartizată astfel: 1) 20,6077 ha de la locul numit „La Tochilă”, situat în partea sud-vestică a lotului II din moșia Filipeni numit „Pârlita”, pentru izlazul necesar satelor Slobozia - Filipeni, Valea Boțului și Pârlituri; 2) Pentru izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lungi se {EminescuOpVII 209} aprinsese, pielița de pe ochi, arzând, se trase-n sus, astfel încît ochii încă lucii se holbau sălbateci și-ntorși cătră acei oameni stupizi. Într-adevăr era un spectacol cumplit și înfiorător! Barba arsă, fața negru de pârlită, ochii întorși și înfundați, gura deschisă, plină de spume ce fierbeau la arsura focului... în fine, un cap de mort schilod care-și îndrepta ochii săi, ce părea a vorbi cu toată cumplenia faptelor, către acei oameni ce râdeau și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]