61 matches
-
care ne-a dat și celor buni și celor mai puțin buni de toate. Nu pentru meritele noastre ci pentru milostivirea Lui. Și dacă ne măcinăm viața în inutile frământări cotidiene, ce se alege în final de ea? Pentru o pârlită de pensie pe care nu știi dacă o mai prinzi, înainte de toate din motive de sănătate?! S-a dus un om acrit de toate acestea la un pustnic întrebând dacă mai poate face ceva bun înainte să închidă ochii. Și
DE CEALALTĂ PARTE A BARICADEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346515_a_347844]
-
adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule, dosăditule, măgâreațo, nebună, prostule, puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba populară, numeroase sinonime: pentru dracu- naiba, iacacine, satana, cinenutrebuie, cinenupoate etc. Oamenii în “Moromeții” nu sunt identificați după numele de la botez ci după porecle. Poreclele
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
din britanicul Benjamin Britten (1913-1976), contrar autoimpusei obișnuinți, dau butonul la maximum, magnificul simfonism zguduindu-mi coșul pieptului. Delirul clipei m-ar putea dezechilibra, dacă n-aș percepe imediat că pasajul transpune doar majestuosul fast al imperiului. Au mai dispărut pîrlitele alaiuri nupțiale cu "să se pupe mirii" și cu zbieretele false de pe trotuare. În schimb semn că românul a mai prins ceva la pungă orașul e vînzolit sîmbăta de coloanele de mașini staniolate și împăpușate, sunînd din claxoane și alarme
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bulgari, 10 evrei și 7 greci 997. Comuna Beș-Tepe era așezată la poalele masivului muntos cu același nume și cuprindea satul Beș-Tepe, situat la 24 km este de orașul Tulcea și la 5 km vest de orașul Mahmudia, și satul Pârlita, situat la 5 km nord-vest de satul de reședință al comunei, în apropierea brațului Sfântul Gheorghe 998. Localitatea se învecina spre nord cu orașul Chilia Veche, spre vest cu Malcoci, spre sud-vest cu Sarigiol, spre sud cu satul Caraibil aparținând
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sarigiol, spre sud cu satul Caraibil aparținând comunei Sarinasuf, iar spre est cu orașul Mahmudia. În satul Beș-Tepe exista o biserică ortodoxă având hramul "Sf. Dumitru" construită în întregime din lemn de către locuitori în anul 1860. Biserica ortodoxă din satul Pârlita avea hramul "Sf. Voievozi" și a fost construită de către locuitori în anul 1869. În fiecare din cele două biserici serviciul religios era asigurat de câte un preot, ajutat de un cântăreț și un paracliser 999. Populația musulmană din comună avea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Beș-Tepe existau două școli mixte. Școala din satul Beș-Tepe a fost construită în anul 1879 și "este în bună stare". Aici preda un învățător, în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, școala având 84 de elevi. Școala din satul Pârlita a fost înființată în anul 1897 și avea 58 de elevi și un învățător 1001. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Beș-Tepe cuprindea: 275 de case, 4 prăvălii, 15 mori și 32 de fântâni 1002. În aceeași perioadă, populația
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Comuna Malcoci era așezată pe brațul Sfântul Gheorghe, la 7 km spre est de orașul Tulcea. Se învecina spre nord cu localitatea Satul Nou, spre vest cu orașul Tulcea, spre sud cu Agighiol și Sarighiol, iar spre est cu satul Pârlita, aparținând comunei Beș-Tepe. Această localitate a fost "întemeiată pe la începutul veacului al XIX-lea de o colonie de germani, sub ascultarea unuia, Ignatz Hoffart, ucis de turci în războiul de la 1855"1019. Comuna cuprindea satele: Malcoci, Prislav, Ilgani de Sus
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
arse, părul fumegă pe ele, iar pielea e Înnegrită și pare de broască - mai ales pe brațul drept, care s-a Întîmplat să fie exact În dreptul gurii boilerului, pentru că În el mă sprijineam. Jumătate de față Îmi e de asemenea pîrlită, sprîncenele sfîrÎie. Mirosul e infernal. Probabil că am părul măciucă și probabil că am rămas cu obrajii umflați. Usturimea mă invadează În crescendo. Mă prăbușesc În fund În timp ce În baie năvălesc OS- ul și cîțiva colegi soldați. Bubuitura s-a
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lungi se {EminescuOpVII 209} aprinsese, pielița de pe ochi, arzând, se trase-n sus, astfel încît ochii încă lucii se holbau sălbateci și-ntorși cătră acei oameni stupizi. Într-adevăr era un spectacol cumplit și înfiorător! Barba arsă, fața negru de pârlită, ochii întorși și înfundați, gura deschisă, plină de spume ce fierbeau la arsura focului... în fine, un cap de mort schilod care-și îndrepta ochii săi, ce părea a vorbi cu toată cumplenia faptelor, către acei oameni ce râdeau și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
numita damă. 2) Nu este adevărat că eu am aplicat niște instrumente care ar fi provocat avortare. Ci faptul este precum urmează: în luna lui iunie anul curent am vizitat ca medic de câteva ori pe numita damă la otelul Pârlita, tratând - o pentru niște crampuri de stomah și, vindecând - o, n-am mai văzut-o până la mijlocul lui august, pe când într-o noapte am fost chemat la otelul de Rusia la o damă bolnavă de facere; sosind acolo am recunoscut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
grilele“ folosite în cazul acestor schimbări: politică (Polițeni înlocuit cu Vadurile; Averești cu Deleni); religioasă (Călugăra Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu; Băligoși în Deleni; Puturoasa în Teiușu; Ciungi în Fîntînele; Flocești în Florești; Tîmpești în Grădinile). Cel puțin comice erau unele nume „noi“ menite să glorifice idealurile și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de altfel au dăinuit de secole. Astfel În raionul Bârzula ( astăzi Katovsk ) s-au aflat satele Lungu, Hârtop, Borș, Șerpa, Culmea veche, Culmea Nouă, ș.a. În raionul Nani ( Ananiev), Valea Hoțului, Tocila, Grecu, Perișoru, Handneburo, etc. În raionul Balta , Pasat, Pârlita, Pasațel, Bursuci, Moșneaga, Bânzari, Mironi ș.a. În raionul Ocna Roșie ( Krasnye Okny ), Glăveni, Tiscolung, Brânza, Găvănosu, Basarabia ( I. Popescu). După opinia oficialităților, „utilizarea etnonimului român este un factor destabilizator care pune În pericol viitorul limbii atât literare cât și vorbite
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
30. Mayer Ioana, născută la 26 septembrie 1945 în localitatea Gură Foii, județul Dâmbovița, România, fiica lui Rusenescu Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Stuttgart, Solitudestr. 178. 31. Novakova Natalita Tuchi, născută la 20 iulie 1924 în localitatea Pârlita Sarulesti, județul Călărași, România, fiica lui Mancas Gheorghe și Aurelia, cu domiciliul actual în Republică Cehă, Chomutov, Palackeho 3925. 32. Lepădatu Ana, născută la 30 iunie 1929 în București, România, fiica lui Anghel și Râdă, cu domiciliul actual în Suedia
HOTĂRÂRE nr. 244 din 17 aprilie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137264_a_138593]
-
Salmen Daniela, născută la 26 octombrie 1962 în localitatea Blaj, județul Alba, România, fiica lui Lucaciu Traian și Anica, cu domiciliul actual în Germania, 97506 Grafenrheinfeld, Fahrdammstr. 30, Franken. 19. Schuster Maria Gerda, născută la 10 iunie 1938 în localitatea Pârlita, județul Ilfov, România, fiica lui Neubauer Johann și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 89407 Dillingen, Albertalstr. 15. 20. Baciu Mara, născută la 10 februarie 1970 în Iași, județul Iași, România, fiica lui Micu Radu și Maria, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
Perieslav și urme de pod, se văd când scade apa; iar forturile vechi au fost stricate de Ruși. Romula. Două mori de vânt. Români. Siluete de femei cu copii în brațe. Zarea la răsărit înegurată de ploae, pe munții Dobrogeni. Pârlita supt o culme de deal cu vegetație măruntă. Beștepe (5 dealuri). În dreptul celor cinci dealuri, pe stânga luncă deasă și mândră de sălcii. Pe stânga, Carasuhat. Ruși. La Ceatalchioi, un oarecare țigan, Taraboi, face pe veteranul, înfinge un băț în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe care timpul le lasă asupra unei femei sau asupra "formei plăcerilor", Cezar Bolliac evoca efectul trecerii timpului asupra operelor literare: De atunci și până astăzi eu văz neîncetat fantasma întâiei născute fiici a imaginației mele, când grinzând în dureri, pârlită și în vesmânt de lut; când plângând despletită la picioarele mele și întrebându-mă să-i spui care i-a fost vina de am omorât-o cu atâta cruzime; când râzândă, grațioasă, arătându-mi și bucurându-se de cununa verginală
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
data de 12 aprilie 1960 în localitatea Căușeni, județul Căușeni, Republica Moldova, cetățean, moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Căușeni, str. Botnei nr.22. 46. COZARU DORIN, fiul lui Fiodor (fiul lui Gheorghe n. la 27.03.1916 ��n localitatea Pîrlita, Bălti și Maria) și Silvia, născut la data de 7 septembrie 1979 în localitatea Bălti, județul Bălti, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Chișinău, Bd. Renașterii nr.9, ap. 28. 47. CRAVCENCU VICTOR, fiul lui Ion (fiul
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
în localitatea Copăceni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. N. Zelinski nr. 20, ap. 43. (207/2003) 203. Stamati Natalia, fiica lui Mînzatu Mihail și Lucreția, născută la data de 15 iunie 1981 în localitatea Pîrlita, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân nr. 25, ap. 31. (1.125/2008) Copii minori: Stamati Andrei, născut la data de 26.04.2005. 204. Stașcu Andrei, fiul lui Ion și Elisaveta
ORDIN nr. 3.133/C din 19 noiembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217807_a_219136]
-
94,3%). Pentru 5,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Pârlita-Sărulești", făcea parte din plasa Negoiești a județului Ilfov și era formată din satele Albeanu, Chiricuța, Gologanu, Manciu, Pârlita, Sărulești și Solacolu, având în total 1406 locuitori ce trăiau în 403 case și 25 de bordeie. În comună existau trei biserici (la Pârlita, Sărulești și Solacolu) și trei școli, iar principalii proprietari de pământuri erau C. Mănciulescu, P. Râureanu
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
parte din plasa Negoiești a județului Ilfov și era formată din satele Albeanu, Chiricuța, Gologanu, Manciu, Pârlita, Sărulești și Solacolu, având în total 1406 locuitori ce trăiau în 403 case și 25 de bordeie. În comună existau trei biserici (la Pârlita, Sărulești și Solacolu) și trei școli, iar principalii proprietari de pământuri erau C. Mănciulescu, P. Râureanu, A. Solacolu, Eforia Spitalelor Civile, Eufr. Gherman și Eliza Filipescu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședința a plășii Sărulești a aceluiași județ
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
trei școli, iar principalii proprietari de pământuri erau C. Mănciulescu, P. Râureanu, A. Solacolu, Eforia Spitalelor Civile, Eufr. Gherman și Eliza Filipescu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședința a plășii Sărulești a aceluiași județ, având în satele Manciu, Pârlita, Sărulești și Solacolu, și în cătunele Chircuța și Conacu Moșiei Iăndulița, o populație de 2820 de locuitori. În 1931, comuna a luat numele de "Sărulești" și era alcătuită din satele Manciu, Pârlita, Piteșteanca, Polcești, Sărulești și Solacolu. În 1950, comuna
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
Sărulești a aceluiași județ, având în satele Manciu, Pârlita, Sărulești și Solacolu, și în cătunele Chircuța și Conacu Moșiei Iăndulița, o populație de 2820 de locuitori. În 1931, comuna a luat numele de "Sărulești" și era alcătuită din satele Manciu, Pârlita, Piteșteanca, Polcești, Sărulești și Solacolu. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Brănești și apoi (după 1956) în cea a raionului Lehliu din regiunea București. La un moment dat, câteva sate (între care Pârlita și Manciu) s-au separat
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
era alcătuită din satele Manciu, Pârlita, Piteșteanca, Polcești, Sărulești și Solacolu. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Brănești și apoi (după 1956) în cea a raionului Lehliu din regiunea București. La un moment dat, câteva sate (între care Pârlita și Manciu) s-au separat, formând comuna Pârlita; în 1964, această comună, ca și satul omonim, au luat numele de "Măgureni", iar satul Manciu a fost rebotezat "Sătucu"; satul Sulimanu, preluat de la comuna vecină Nicolae Bălcescu, a primit tot atunci
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
Sărulești și Solacolu. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Brănești și apoi (după 1956) în cea a raionului Lehliu din regiunea București. La un moment dat, câteva sate (între care Pârlita și Manciu) s-au separat, formând comuna Pârlita; în 1964, această comună, ca și satul omonim, au luat numele de "Măgureni", iar satul Manciu a fost rebotezat "Sătucu"; satul Sulimanu, preluat de la comuna vecină Nicolae Bălcescu, a primit tot atunci numele de "Săruleștii de Jos". În 1968, comuna
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,55%). Pentru 1,45% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era arondată plaiului Pârscov din județul Buzău, și era formată din satele Glodu, Gonțești, Negoșina, Păcurile, Pârlita, Poenari, Pletari, Șuchea și Valea Verzei, totalizând 1570 de locuitori. Satul Cănești era în acel moment pe cale de dispariție, din cauza unei alunecări de teren care îi obligase pe localnici să se mute în cătunul Pârlita (care mai târziu avea să
Comuna Cănești, Buzău () [Corola-website/Science/300804_a_302133]