398 matches
-
Vale, Boticășăști, Din-deal-în-jos,/ La Gura Turzii, După Dâlmă, pe Continit, la Buturoi,/ În Râul Limpede, Chicuiul, la Corn, pe Ghergheleu, în Dos,/ Zăpodea, Gura Pojorâții, la Sat, pe Coastă, la Hodăi,/ Între Cărări, pe Hici, pe Coasta Oroiului, Între Răzoare,/ Pârloage, Togul, Calea Morii, Grochile, Turda, la Căstăi,/ Fântâna Boilor, pe Dealul Căpușului, în Zăcătoare,/ Pârâul Brețului, la Moară, pe Coasta Turzii, în Rupturi,/ pe Calea Bunii, Stăuina, în Boronești, în Poderei/ La Sântirim, în Fundul Turzii, la Iclănzel, la Sărături,/ În
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
a statului, care, atunci când omul vrea să vândă pământul neapărat, să-l poată cumpăra și să-l scoată la vânzare în condiții în care statul va stabili că se încadrează în politica agricolă a României". Vezi și: Vestul țării, ținut pârloagă. Pământul cumpărat de ”agricultorii” străini zace nefolosit Guvernul desființează Agenția Domeniilor Statului și înființează Autoritatea pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare, care va trece în subordinea și în coordonarea prim-ministrului. Ministerul Agriculturii se teme de apariția acțiunilor speculative cu privire la
Plan național de apărare împotriva acaparării terenurilor de către străini, după 1 ianuarie 2014 by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/50591_a_51916]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Sutelor de mii de hectare care stau pârloagă de ani buni li s-ar putea adăuga alte sute de mii în urma unei propuneri venite din partea Alianței Ro-Pac. Potrivit unui proiect al acesteia, toți proprietarii de terenuri agricole care locuiesc la oraș ar urma să nu mai poată primi
Vești proaste pentru românii cu pământ la țară by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50779_a_52104]
-
insecte,să se eficientizeze agricultură la nivel mondial.Nu degeaba România se numea în epoca comunistă „grânarul Europei”.Numai țara noastră ar putea hrăni peste 80 de milioane de locuitori ai planetei,asta dacă cele 9 milioane de teren lăsat pârloaga acum,ar fi lucrat.
UE vrea să ne convingă să introducem în meniu și insecte by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/56219_a_57544]
-
ani cu grație de cinci ani, iar băncile din România nu acordă asemenea facilități fermierilor din România. Cred că vom ajunge ca în maximum șapte, opt, zece ani să călcăm noi românii pe pământ străin". Vezi și: Vestul țării, ținut pârloagă. Pământul cumpărat de ”agricultorii” străini zace nefolosit Conform datelor reprezentanților Ministerului Agriculturii, străinii dețin în prezent, prin intermediul unor firme, aproximativ 7-800.000 de hectare de teren agricol în România.
Guvernul a schimbat "modificarea": Fără restricții pentru străini în cumpărarea terenurilor agricole. "Vom ajunge să călcăm pe pământ străin" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34130_a_35455]
-
a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor. Pentru suprafețele de teren arabil utilizate pentru culturi multianuale, ierburi și alte plante furajere erbacee, teren lăsat pârloagă, culturi din spațiile protejate (sere și solarii), culturi care cresc sub apă, loturile semincere, precum și pentru suprafețele certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 se consideră realizată rotația culturilor. II. Fermierii pot respecta standardul GAEC 7 inclusiv prin
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
8. CERINȚA SPECIFICĂ: Alocarea a cel puțin 2% din suprafața arabilă a fermei în vederea menținerii zonelor neproductive și/sau înființării de elemente noi de peisaj. Sunt considerate zone neproductive: – Margini de câmp, petice sau zone tampon pentru parcele; ... – Teren lăsat pârloagă; ... – Zone umede mici. ... Sunt considerate elemente noi de peisaj: – Garduri vii individuale, șiruri de arbori/ arbuști și arbori în aliniament; ... – Grup de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup, tufe sau pietre; ... – Arbori solitari/izolați; ... – Movile. ... Pentru respectarea cerinței specifice
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
de folosință - se indică categoria de folosință a parcelei agricole conform tabelului nr. 3. Suprafața agricolă eligibilă are următoarele categorii de folosință: TA - "terenurile arabile" sunt terenuri cultivate în scopul producției agricole sau suprafețe disponibile pentru producția agricolă, dar lăsate pârloagă, inclusiv zone neproductive, angajamente de dezvoltare rurală, zone împădurite, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecție fixe sau mobile, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.1 din PS 2023-2027; PP
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
II.D este afișată la accesarea de către fermier a Eco-schemei voluntare PD-28 și va avea, după caz, mesaje de atenționare referitoarea la respectarea sau nerespectarea cerinței. Completarea secțiunii II.D se face automat din Declarația de suprafață 2025 (pentru terenul lăsat pârloagă) și din Stratul puncte elemente neproductive/ linii elemente neproductive/ poligoane elemente neproductive cu aplicarea factorilor de conversie și ponderare (pentru margini de câmp, petice sau zone tampon pentru parcele; zone umede mici; garduri vii individuale, șiruri de arbori/ arbuști și
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
în anul de cerere cel puțin 2% din suprafața arabilă a fermei în vederea menținerii zonelor neproductive și/sau înființării de elemente noi de peisaj. Sunt considerate zone neproductive: a) margini de câmp, petice sau zone-tampon pentru parcele; ... b) teren lăsat pârloagă; ... c) zone umede mici. ... Sunt considerate elemente noi de peisaj: a) garduri vii individuale, șiruri de arbori/arbuști și arbori în aliniament; ... b) grup de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup, tufe sau pietre; ... c) arbori solitari/izolați; ... d) movile
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
eu ci și „regretatul” reporter Gherman i-a cunoscut și prezentat, unul din motivele că postul TransilvaniaTV a dispărut subit de pe grilă. Romii nu suportau discriminarea „țigăniei ardelene” Plecând în masă sașii, noii proprietari Ortodocși din Sud au lăsat pământurile pârloagă, murind de foame ca și țigănia rămasă fără locuri de muncă. Ce vreți. Europenizarea „comună” a Ardealului care, din totdeauna, a fost considerat o perlă a Regatului Ungariei și a constituia limita estică a Europei civilizate. Prin Europenizare, Ardealul a
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
beduinii, închise ochii și adormi profund, fără să-i mai pese deloc de probabila prezență a șerpilor, hienelor sau scorpionilor. Sofisticatele parapante rectangulare, de culoare închisă, ce puteau lăsa un parașutist expert deasupra unei simple monede ce strălucea într-o pârloagă, alunecau străbătând întunericul nopții chiar în momentul în care luna dispăru și lumina ei rece și sfioasă nu se mai împrăștia peste întinderea nemărginită. Timpul fusese calculat cu precizie cronometrică, astfel că burduhănosul Hercules ajunse deasupra masivului muntos exact în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
spre alte țări ale UE, îndeosebi Italia și Spania. Fenomenul migrației cuprinde forța de muncă tânără, accentuând diferențele dintre grupele de vârstă, prin favorizarea forței de muncă îmbătrânită, ceea ce explică, în bună măsură, rămânerea unor întinse suprafețe în stare de pârloagă. Exemplificăm situațiile semnalate prin indicarea populației pe comună și în fiecare sat în parte, ceea ce ne va da posibilitatea să facem comparații utile cu situația demografică de la recensământul din 1912: Comparând evoluția populației înregistrată la recensământul din 1912 cu cea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zi și noapte, trâmbe de fum și funingine. Ea ține în viață tot ținutul de când a apărut, la sfârșitul anilor ’80. Puțini sunt oamenii care nu lucrează aici. Toți sau aproape toți au părăsit viile și câmpurile. Și de atunci, pârloagele și mărăcinii s-au tot întins de-a lungul marii podgorii, înghițind livezile, butucii de viță, brazdele de pământ bun. Orașul nostru nu e prea mare. Nu este V., nici pe departe. Totuși, poți să te pierzi în el. Înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
el se gândise demult: actualizarea textului, a spectacolului. Vorbește cu zeii. Apoi, bufonul. E la fel, același lucru. Actul II. Fetele cu priviri de scorpie. Maestrul se uită la cele două actrițe care joacă Goneril și Regan. Actul III. O pârloagă, furtuna. Lear, în scenă. Bufonul. Lear: Acum, zeii ce răstoarnă lumea!/ Pe capetele noastre pot s-aleagă! Nebunia regelui. Bufonul. Transferul. Bufonul-Lear. Maestrul, îmbăcat în costumul de epocă. Zeii mei, apoi tata: zeii judecă, să nu trădezi, să nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Pe capetele noastre pot s-aleagă! Nebunia regelui. Bufonul. Transferul. Bufonul-Lear. Maestrul, îmbăcat în costumul de epocă. Zeii mei, apoi tata: zeii judecă, să nu trădezi, să nu te întorci fără Euridice! Tina-Anita, totuna, începe să priceapă... Actul IV. Aceeași pârloagă. Apoi, Cordelia în scenă: ... dragostea de tine și dreptate. Fals, nu e Cordelia. Maestrul își rostește mai departe replicile, dar plânge în minte și în inimă... Actul V. Tabăra britanică, lângă Dover. Lear și Cordelia. Zeii pe care Shakespeare îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
bobârnac” la intențiile noastre “agresive” de copii de țară, de țurcă și șotron de a reinstaura “vechile stări de lucruri” în România la zece ani după război - pentru că am scris cu o buia albastră, pe un gard ce împrejmuia o pârloagă și-o livadă cu pomi fructiferi, numele unui prieten de-al nostru “Olteanu Walter, proprietar!”, de unde-om fi auzit și noi asta că cică ar fi o formă de a le contesta celor de la putere dreptul de a ne rupe
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
Acasă > Versuri > Minipoeme > Haiku > POEME HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 713 din 13 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului cu urechi bulbucate gata să sară broască lu Basho * faur însorit egreta pe elicea eoliană * pământurile pârloaga dar statul împarte recompense din volumul Poeme cu ochii înguști, capitolul NAȘTEREA Referință Bibliografica: poeme haiku / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 713, Anul ÎI, 13 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365737_a_367066]
-
problema Țărănească nu a fost rezolvată niciodată în România, iar acum, în perioada postcomunistă, când satul românesc dispare, când la sate nu mai găsești decât bătrâni care nu pot să lucreze pământul, când pământul bun, arabil al țării a rămas pârloagă, această Problemă este și mai gravă. Atât de gravă încât nerezolvarea ei pune în discuție, în pericol, însăși existența neamului românesc! Ce vedem așadar, acum, în anul 2012, că o dată cu distrugerea și prăbușirea Economiei românești, o dată cu disoluție poporului român, aflat
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
otrava mea cea dulce câteodată cu umerii curbați învinși de -mbrățișeri pustiitoare în ochii mei foșnești mereu - un lan bătut de un zefir cu aripi line frumoaso mai vino odată de-mi ară adânc precum plugarul ogorul meu rămas pustiu pârloagă-n dulcea primăvară un ochi imens te-absoarbe-ncet sub pleoapa plină de mistere un ochi în care s-au îngropat atâta dor și-atâtea visuri și lasă anii la o parte cu nuferii decapitați pe lacul gol de-atâtea secete secat
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
un singur gest, de fapt caracteristic lui, și a întrebat, accentuând sintagma <poporul>: Da, poporul va avea locuri de muncă. Dar poporul ce va mânca?” urmată de ordinul formal: „În trei zile să mi se prezinte noul amplasament într-o pârloagă destinată industriei nu generatoare agricolă”. După ultimele cuvinte s-a reîntors la elicopter și și-a luat zborul spre consternarea tuturor participațiilor. Oare cine-i Păcală și cine-i popa în episodul de mai sus? Fiorosul dictator se dezice de
ISTORIE CONTROVERSATĂ 1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354104_a_355433]
-
malu-l sapă Lângă vadul pentru vite. Doar pe uliți lume nu e Ci doar case părăsite, Din islaz azi nu mai suie Prunci cu larma praf și vite. Stana veche e pustie Că nu mai sunt ciobani nici oi, E pârloaga vechea glie Și-n sat sunt doar bătrâni că noi . Trist în urmă satu-si lasă Cei tineri duși printre străini Iar pământul lor de-acasă Parloaga-i năpădit de spini . Că nu mai e niciun bărbat Să are dealu-n
SATUL MEU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350700_a_352029]
-
Ceea ce spune totul. Și tot la fel, sintetizează același personaj, situația actuală: „Ce să mai discutăm - în Siliștea a dispărut parcă și simțul omului de a mai trăi. Stăm cu brațele încrucișate la piept și privim cum se face câmpul pârloagă. Eu zic că mai bine nu ni se dădea pământul înapoi...Belea! Belea mare! Nici nu faci pe el cât costă sămânța și trebuie apoi să plătești la stat...” Sârguința cu care Sorin Preda așează cap la cap aceste dezvăluiri
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
producții agricole mari ce pot asigura muncitorilor agricoli locali venituri consistente. Toți a dus-o bine până ce o întreagă etnie a plecat căutând o viață mai demnă. Cu toată redistribuirea pământurilor nefolosite unor români din restul țării, pământurile au rămas pârloagă iar noii împroprietăriți mor de foame alături de toți muncitorii agricoli locali. Politicienii n-au ochi să vadă prăpădul. Singurele locuri de muncă sunt asigurate numai de hoții de codru. Cu ultimele legi și acestea vor fi desființate. Contribuție la depopulare
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
în vara asta, a devenit piele și os scriind tanka și haiku-uri... Masaoka Shiki * astăzi cămașă îmi aduce aminte de răstignire * focuri de armă sânge peste tot: un nebun trage în noi (inspirat din masacrul petrecut în Norvegia) * pământurile pârloaga, statul împarte ajutoare * câte războaie juste poți să duci într-o țara străină?! * pomul de Crăciun: alături poză lui, mort în Afganistan * răsărit lângă prun, salcâmul e condamnat să crească strâmb Referință Bibliografica: poeme cu ochii înguști / Ion Untaru : Confluente
POEME CU OCHII INGUSTI de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359733_a_361062]