78 matches
-
1873) ultimele trei în satul Dărăști-Vlașca; (începutul secolului al XX-lea); și (1823-1825), ultimele din satul Mogoșești. Celelalte două sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: (a doua jumătate a secolului al XIX-lea) din curtea bisericii din fostul sat Pâslari (actualmente parte din Dărăști-Vlașca); și crucile de piatră din curtea bisericii din Mogoșești.
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
structură din stofe, tricotaje, țesături. Confecționarea hainelor constă din croire după măsură și coaserea împreună a bucăților textile croite anterior. Istoria industriei textile din România începe în anii 1600, odată cu înființarea breslelor țesătorilor în Moldova, Muntenia și Transilvania. Abagiii, postăvarii, pâslarii și mătăsarii își deschid mici ateliere în care fac haine, covoare, pături și ștergare. Bumbac încep să cultive în anii 1700. În anul 2014 textilele erau al patrulea cel mai important produs de export al României după contribuția la total
Material textil () [Corola-website/Science/314997_a_316326]
-
ele, în afară de tricotat), „burleții“ (niște suluri umplute cu cârpe și cusute, care se îndesau iarna între geamuri, să blocheze curentul). Cineva ștersese din memorie și de pe galantare tenișii chinezești (albi, cu talpa verde, optimistă, făcuți să dureze o viață) și „pâslarii“ (niște papuci maro-cadrilați în formă de gheată, închiși cu capse negre de plastic; purta și bunicu’ Vitalian o pereche). Se pierduseră pe drum „sufertașele“ (întrebați-vă mătușile ce înseamnă) și „friganelele“ (o invenție culinară ceaușistă: felii groase de pâine înmuiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
În 9 februarie 1963 și se anunțase că Dunărea amenință cu ruperea digului. Și-atunci, Într-o seară, după ce am servit masa, ne-a scos pe platou În colonie acolo, ne-a adunat pe toți..., gardienii Îmbrăcați cu șube, cu pâslari, cu căciuli, iar noi În ce-aveam, cu zeghele ălea prin care bătea vântu’, fără nici un obstacol... Ne-a Încolonat și ne-a scos să cărăm fascine 1 să protejăm digu’. Ăstea erau niște maldăre de nuiele din salcie, lungi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ninsoarea de cu noapte, juca trâmbe de vârtejuri înalte, iar spre prânz când vântul se potoli, și câteva raze slabe, de soare, apărură, pâlcuri de oameni în șube sau cojoace, iar în picioare cu cizme negre, de cauciuc ori cu pâslari, unii cu saci în spinare ori boccele, treceau vizavi spre pământul de dincolo sau veneau dinspre acolo, în timp ce aici, lângă mal, copii din mahalalele portului se dădeau încălțați cu botine strânse cu șireturi de piele sau sfoară, pe gheața lucie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
sfârșit de lume. Dacă ar fi trecut un tanc la numai cinci pași de mine, nu l-aș fi văzut, nu l-aș fi auzit. Peste manta purtam o șubă lungă, căptușită cu blană de oaie, peste bocanci Încălțasem niște pâslari uriași. Nu cred că Îmi era frig. Nu-mi era frică. Adică, să ne Înțelegem, nu-mi era o frică obișnuită. Sufeream de o ciudată fascinație a fricii imense și totale care mă cuprinsese. Nu teamă, neliniște, panică, angoasă, spaimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a răscolit, dându-și seama că eram pe moarte, și m-a Împins, m-a azvârlit În sus din groapă ca dintr-o țeavă de tun. Alergam bezmetic, mă prăbușeam, mă ridicam și cădeam iarăși, din pricina Încheieturilor Înțepenite și a pâslarilor din picioare. Urlam, cântam, cuprins de o bucurie imbecilă, ieșisem dintr-o moarte pe care nu eu o chemasem și găsisem de cuviință să mă Împotrivesc. Când au venit să mă schimbe, În frunte cu locotenentul Băloi, un tâmpit fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
afirma că, în cadrul economiei autarhice 1 localnicii își pregăteau îmbrăcămintea din cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vaci și ce mai aveau ei, se vedea că fuseseră oameni gospodari că aveau multe animale. C.I.: Rusofoni? Calul a fost cumpărat adică de la un basarabean de etnie română sau era rus? R.R.: Era rus că vorbea numai rusește. Avea pâslari din aceia specifici și nu știa românește deloc. C.I.: Așadar, chiar și rușii fugeau din fața armatei sovietice, din fața comuniștilor. R.R.: Fugeau din fața armatei sovietice și a comuniștilor. Ne-am dat seama că erau foarte bogați, înstăriți dacă aveau atâtea animale
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
patului cu mâinile pe genunchi, fără să moțăi, fără să dormi, privind spre ușă. Paturile de fier nu aveau saltele. Dormeam, numai după ora 22, pe plasa metalică, câte doi în pat și ne înveleam cu pătura. Milițianul încălțat în pâslari umbla pisicește de la ușă la ușă și asculta ce se vor bește. Orice abatere de la regulament era pedepsită cu izolare în secția specială, la camera rece sau la cea caldă, cu lanțuri la picioare și cu cătușe la mâini, cel
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în 9 februarie 1963 și se anunțase că Dunărea amenință cu ruperea digului. Și-atunci, într-o seară, după ce am servit masa, ne-a scos pe platou în colonie acolo, ne-a adunat pe toți... gardienii îmbrăcați cu șube, cu pâslari, cu căciuli, iar noi în ce-aveam, cu zeghele ălea prin care bătea vântu’, fără nici un obstacol... Ne-a încolonat și ne-a scos să cărăm fascine să protejăm digu’. ăstea erau niște maldăre de nuiele din salcie, lungi cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai câștige timp plecau aproape dezbrăcați, ceea ce iarna era destul de periculos. Comunicarea între celule se făcea prin alfabetul „morse”. Ca să nu fie surprins cel care bătea era păzit la vizetă de cineva, care cu ureche sensibilizată la maxim auzea târșâitul pâslarilor cu care umblau gardienii. Celula în care stătea Nicolae Petrașcu era complet izolată, căci era ultima, iar penultima în mod intenționat era păstrată în permanență goală. Totuși fiind lângă W.C. când se executa programul se puteau face câteva comunicări prin
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lucrează în brigada 104. Îmbrăcămintea deținuților constituie un alt detaliu important. Se face distincția între două categorii de îmbrăcăminte, între haine de lagăr și haine civile, primele considerate un fel de uniformă: "pantaloni negri, vătuiți, cu numere pe genunchiul stâng", pâslari, obiele, pufoaică și căciulă, toate aflate într-un grad de uzură foarte avansat. Într-o zi geroasă, deținuții se îmbracă cu tot ce poate fi îmbrăcat. În aceste condiții, se întâmplă uneori ca, încă de dimineață, pe platoul de adunare
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
îndoaie cârpa aceasta înghețată și o păstrează: Iar deținuții, înfofoliți în zdrențele lor, încinși cu sfori și sforicele, cu capetele înfășurate în cârpe de la bărbie până peste ochi, ca să se apere de ger, stau întinși pe paturi, peste pături, cu pâslarii în picioare, cu ochii închiși, în semiuitare 191. Scena în care Șuhov spală dușumeaua din baraca comandamentului este alcătuită, la rândul ei, dintr-o serie de detalii foarte importante pentru înțelegerea lumii lagărului. Șuhov spală superficial, iar la sfârșit aruncă
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
echivalentă cu temerea că nu va fi primit la infirmerie, grija pentru hrană constă în eforturile de a obține o porție în plus ori ceva din pachetul lui Cezar Markovici, îmbrăcămintea îl preocupă în sensul că trebuie să aleagă între pâslari și bocanci (deși ambele perechi îi sunt necesare), iar altă dată se revoltă când se aude zvonul că le vor fi luate cămășile. Grija pentru confort pe care o manifestă Ivan Denisovici (ca și ceilalți deținuți, de altfel) este adusă
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
m-au lăsat în sacou, în care m-au ținut toată iarna în celula neîncălzită și mi-au tăiat curelușele lungi de la sandalele cu care eram încălțat. Fiindcă nu se țineau sandalele de picior mi-au aruncat în celulă niște pâslari rupți la talpă în care m-au ținut tot timpul anchetei. Mă scoteau zilnic la anchetă, cu câteva scurte întreruperi. În aceste întreruperi din anchetă am înțeles că descindeau pe teren smulgând informații din diferite parohii unde funcționasem ca să aibă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Bolat Georgeta Cătana Sonia Calfa Marieta Cehan Vasile Chirilă Sebastian Chiron Florentina Ciobotaru Gheorghe Ciobotaru Valeriu Dahore Vasile Dima Mariana Dimir Marieta Dumitriu Costică Irimia Viorel Marcu Ioan Mardare Ioan Marian Mihai Matei Elenă Mistreanu Ortansa Murguleț Jean Nedu Gabriel Pîslari Valeriu Popa Ecaterina Popa Paul Purice Gheorghe Rotariu Adrian Scacir Traian Spanache Elenă Solomon Gilda Stan Costel Stratulat Paul Teodorescu Marius Vîrnă Nicolae Aghiorghiesei Mariana Azoiței Safta Alexa Claudiu Blezneac Ioan Boboc Măricel Bojian Petru Buceac Mariana Bulgaru Zenovia Buzdugan
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de tovarăși revoluționari. Poate costumele Zînei și Dariei, fidele asistente și menajere ale profesorului, sînt undeva pe la jumătatea drumului: nu merge materialul lucios, pretențios al rochițelor, cu varianta saluri, broboade, ciorapi fini negri, șosete groase albe și un fel de pîslari. Mă întorc și mă întreb, din nou, și după acest spectacol: Omul cu inima de cîine - calau sau victima?
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
din zona arhitect Ion Mincu. Cîtăva vreme a trait vînzînd mobilă, argintărie și altele salvate la izgonirea din fosta ei casă. Apoi a fost ajutată de familia ei, si, o vreme, din ceea ce îi aducea confecționatul unor păpuci de casă (pîslari) care nu se găseau pe piață. Numai gîndul că soția marelui bărbat de stat Ion. I.C. Brătianu, făuritorul României Mari, a fost nevoită, la adînci bătrînețe, să trăiască de pe urma confecționării unor pîslari, dă fiori. Și unde mai pui că își
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
ceea ce îi aducea confecționatul unor păpuci de casă (pîslari) care nu se găseau pe piață. Numai gîndul că soția marelui bărbat de stat Ion. I.C. Brătianu, făuritorul României Mari, a fost nevoită, la adînci bătrînețe, să trăiască de pe urma confecționării unor pîslari, dă fiori. Și unde mai pui că își păstrase integrală memoria meditînd, ca toți ai ei, la soarta nenorocita a țării, si de ce nu?, la condiția ei de femeie bătrînă supusă tuturor privațiunilor. Să fi așteptat, și ea, venirea, și
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
-n glandele suprarenale. Doi cerșetori postați în dreptul balustradei, chiar lângă biserică, stăteau pe scăunele pliante, dar scăunelele de felul ăsta nu-i erau bune, n-o țineau pe Zinaida să nu cadă. Ca să-i fie ușor, se încălțase cu niște pâslari decupați în față, avea acasă și galoși pentru vreme umedă. Șosetele i le împletise mama, erau încăpătoare, din lână de țară, purta pantaloni de trening fiindcă nici un fel de ciorap nu-i încăpea în picioarele cu straturi de grăsime. Era
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
mulți cerșetori, săraci adevărați aproape că nu-s aici. Hai, nu te teme! Katia o ajută pe Zinaida să-și culeagă trupul de pe banca joasă pe care stătuse prinsă ca într-o capcană. Și plecă Zinaida acasă, simțind umezeală în pâslari și frig în toată partea de jos. Zgribulită și cu trupul puhav parcă ceva mai slab, Zinaida intră anevoie în apartament și nu merse mai departe, se așeză pe taburetul din antreu, își scoase basmaua, o răsuci împletind din ea
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
dezvinovățindu-se: "n-am nici o vină n-am"/ expediția mea pe cei zece metri de ogradă la marginea orașului/ prin noaptea zăpezii nu trebuia să aibă nici o/ victimă/ ca mult mai tîrziu în trei ore de santinelă să-mi împing/ pîslarii prin toate cercurile vîrstelor mele în timp ce/ prin dormitoare soldații demontau visul ca pe o mitralieră și/ își frecau mîinile de oțelul cotropit de frig/ pîinea în gură se-amestecă în umezeala cuvintelor/ nu-i așa, Lucrețiu/ uscatul și umedul, caldul
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
prăvăleau moale prin aerul de vată transformându-se în omizi de argint. Cerboaica se întoarse-n casă lăsând ușa deschisă. Cerbul n-o urmă. N-ar fi putut intra de coarne. Rămase-n prag bătând cu copita, nerăbdător. Cerboaica încălță pâslarii din piele de lup (cu al cărei miros trebui să treacă două ierni să se învețe și să obișnuiască animalele), îmbrăcă șuba croită din pielea altor patru Seco, cu guler lat de-o palmă, căptușită cu blăniță de ied; își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
adus acasă o pereche, împachetată într-o cutie, tocmai el, care nu ar fi intrat pentru nimic în lume într-o încăpere fără pantofi în picioare, dar la prânz, când venea acasă de la turnătorie, își trăgea, din cauza funinginii de pe tălpi, pâslarii, niște șlapi mari, gri, așa cum se folosesc în muzee, și care sunt mult mai urâți decât orice papuci. La pasajul de trecere de după intersecție fusese construită o stație de benzină, care părea înfiptă ca un ciob ascuțit al tehnicii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]