4,130 matches
-
al simfoniei moderniste a părut (și mai pare) o renaștere a poeziei noastre după colapsul realist socialist. Remake-ul (cum l-a numit Cărtărescu) modernist a fost interpretat ca un pionerat. S-ar crede că toți poeții care marchează o epocă pățesc la fel: și Eminescu, disputat de romantismul secolului XIX și deopotrivă de modernismul celui următor, unii văzînd în poeziile lui ruptura, alții continuitatea; și Arghezi, al cărui eclectism a fost citit (îndeosebi de către Ion Barbu) ca un tradiționalism cosmetizat sau
Nichita Stănescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14100_a_15425]
-
un moment dat însă mi-a fost interzisă și această bucurie. - Cum e să socotești că „fiecare zi sfîrșită în libertate e un cîștig"? - Nu numai în libertate! Fiecare zi așa cum era ea, reprezenta mult pentru că numai gîndindu-mă la ce pățeau alții socoteam un hazard al Providenței faptul că mi s-a dat ocazia să mai cîștig timp față de cei ce s-au sfîrșit foarte tineri. Acuma am un sentiment de regret că am rămas singurul dintre toți prietenii din generația
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
Jay Sherick și David Ronn) sînt uneori de o inteligență scăpărătoare. De pildă, la un moment dat, portărelul și soția tradusă ajung la o fermă, noaptea; nu vor intra, pentru că, îi explică Ea - Lui, " Dacă intri într-o fermă noaptea, pățești două lucruri: 1. calci în rahat de vacă și 2: ești împușcat". În secvența imediat următoare, îl vedem pe portărelul rival intrînd în fermă, noaptea, și începînd prin a călca în...! Sau, luat drept veterinar, portărelul citadin trebuie să intre
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
mai presus de tot și de toate, fac ce vreau și nu trag nici o consecință. Și, dacă mă enervați, vă torn pe toți. Și cum să-l blamăm pentru asta? Știe dl Dragomir ce știe! Oare dl Gigi Becali a pățit ceva cînd i-a amenințat pe unul și pe altul cu bătaia ori cînd poliția i-a ridicat carnetul de conducere auto? Oare dl Gigi (prenume predestinat) Nețoiu, și el client al televiziunilor și jurnalelor de la sfîrșitul săptămînii, a pățit
Sfînta mare nerușinare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14294_a_15619]
-
pățit ceva cînd i-a amenințat pe unul și pe altul cu bătaia ori cînd poliția i-a ridicat carnetul de conducere auto? Oare dl Gigi (prenume predestinat) Nețoiu, și el client al televiziunilor și jurnalelor de la sfîrșitul săptămînii, a pățit ceva cînd a lovit, intrînd pe contrasens, un taximetru și a plecat apoi în trombă, nerăspunzînd somațiilor a trei agenți de circulație? Nu, nimeni nu pățește nimic într-o Românie a fărădelegii legale, dacă nu cumva e vorba de un
Sfînta mare nerușinare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14294_a_15619]
-
prenume predestinat) Nețoiu, și el client al televiziunilor și jurnalelor de la sfîrșitul săptămînii, a pățit ceva cînd a lovit, intrînd pe contrasens, un taximetru și a plecat apoi în trombă, nerăspunzînd somațiilor a trei agenți de circulație? Nu, nimeni nu pățește nimic într-o Românie a fărădelegii legale, dacă nu cumva e vorba de un cetățean oarecare, de un amărît, de un păgubos. D-nii Dragomir, Becali și Nețoiu, granguri mari, sînt scutiți de emoții din astea. Cît despre TVR 1, iertat
Sfînta mare nerușinare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14294_a_15619]
-
ro); "trăbă să deschid o nouă conexiune" (lug.ro). Foarte clară e diferențierea dialectală și în privința formei trebu, pe care o găsim în prezent, în Internet, aproape exclusiv în textele parodice sau colocviale din Republica Moldova: "Nu trebu', c-om mai păți cevai!" (tara.press.md); "trebu să-i știi" (ournet.md); "muzică, night cluburi, festivale, într-un cuvînt tăt shi trebu" (moldova.net); "Iaca, măi Feghișor, bine ai zis tu, și aici trebu' oleacă de rărit..." (timpul.dnt.md); "Trebu' sî
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
Comentînd în aceeași gazetă prozele lui Marius Chiva citite în Cenaclul Euridice, Marin Mincu se adresează junilor autori de azi: "aș dori din partea tinerilor păreri despre metoda fracturistă; metodele tradiționaliste de analiză clachează". Și, uite cum, Ianuș, Chiva et. comp. pățesc, după opt decenii, ce a pățit Tzara: se trezesc luați în serios în încercarea lor de a lua în răspăr toată literatura anterioară. Ar trebui să le reamintesc ce a făcut Tzara, speriat de oficializarea dadaismului. L-a declarat mort
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
Marius Chiva citite în Cenaclul Euridice, Marin Mincu se adresează junilor autori de azi: "aș dori din partea tinerilor păreri despre metoda fracturistă; metodele tradiționaliste de analiză clachează". Și, uite cum, Ianuș, Chiva et. comp. pățesc, după opt decenii, ce a pățit Tzara: se trezesc luați în serios în încercarea lor de a lua în răspăr toată literatura anterioară. Ar trebui să le reamintesc ce a făcut Tzara, speriat de oficializarea dadaismului. L-a declarat mort și îngropat. E o lecție de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
pe spate, și care pe vremea aceea ținea la mine, - un înger ialomițean. Oprindu-se și trăgându-și sufletul, exclamase bucuros: Nene Țoiule, ce bine că te văd!...Azi dimineață, la Mogoșoaia, Preda mi-a zis: Ai auzit ce-a pățit Țoiu?... Aoleo!, am făcut, credeam că te-a călcat mașina... Și a zis: l-a luat apa succesului! (Vorbea Moromete)
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
după ce am publicat o cronică literară nu prea entuziastă la o carte a lui de poezie, a dat dovadă și de umor. A venit la redacție bandajat, la cap și la mâini, iar când cineva l-a întrebat ce a pățit, a răspuns grav: - A scris despre mine Alex. Ștefănescu. Ca scriitor, Pavel Șușară este deopotrivă un nonconformist și un rafinat, un boem și un practicant al celui mai sofisticat ceremonial literar. Cărțile sale, concepute în colaborare cu graficieni de valoare
Str. Ștefan Luchian nr. 12 C by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15114_a_16439]
-
Oameni ca și alții cu rânduială. Exact ce cere astăzi și deputatul rromilor în Parlament. Moș Drăghici, reprezentantul țiganilor din epocă ia cuvântul în fața mulțimii adunate, îmbărbătând-o astfel: „Bărbați buni! - le strigă înțeleptul Drăghici - Trăind eu pă-hastă lume Multe pății și bune și rele, La multe privii de-adevărat și glume, Dar (vă spun drept) din toate ahèle Ca ș-ahàsta-ori anume, ori în șagă Eu nu văzui în viața-ntreagă. Noi țiganii să-avem țărișoară!... Unde să him numa noi în
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
meserie, mod de viață. Invitat de Teodorescu (Abăza) să intre în politică, bătrînul Hariga răspunde cu demnitatea și seninătatea celor care au cunoscut teroarea închisorilor comuniste: „... la vîrsta mea este nepotrivit să mă amestec în politică. Ai văzut ce-a pățit Corneliu... Însă el nu avea de ales. Mă rog... Și - domnul Hariga izbucnește în rîs, acompaniat de Teodorescu - eu n-am nici papionul, nici banii lui Rațiu. Poate că, acum, a rosti adevărul e una cu a face politică. Eu
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
cartier (am reținut dintr-un apel telefonic din cadrul unei emisiuni în direct a TvRM că fapte similare se petrec și în preajma restaurantului Haiducilor din același sector 4), la scena-paliativ povestită de un prieten, grafician de real talent emigrat în America, pățit și el: „Fiindcă vecinii mei puseseră muzică de petrecere la maximum aseară, am scos pe balcon boxele, mi-am îndesat vată în urechi și am pus, dată de asemenea la maximum, Simfonia a 5-a de Beethoven. După zece minute
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
Marius Chivu Nu mi se-ntâmplă prea des să mă îndrăgostesc pe stradă. Dar o mai pățesc uneori! Ultima dată, veneam pe strada Occidentului chiar spre redacția României literare, când mi-a sărit în față o prea frumoasă domnișoară îmbrăcată într-o rochie lungă de in de culoare deschisă, cu guler înalt de tip oriental à la
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
demult. Când nu-și aduce aminte de ceva, își înfige mâna în pletele lungi, albe, puțin gălbui pe alocuri ca bilele de biliard vechi lovite prea mult cu tacul: “Măi (cu răsfăț) mi se duce memoria la dracu”. Sau: “Am pățit-o rău de tot, domnule, nu-mi mai aduc aminte de nimic.” Vede departe îndărăt, numai departe... Cum ai privi lumea cu un binoclu întors. Domnul palid la față Norocul meu (reproduc vorbele lui Al. Cazaban după notele mele spontane
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]
-
avea ei o sticlă, două pentru dumneavoastră și vă așteptăm la una scurtă". "Nu prea am stare în seara asta, băieți, și, pe urmă, iar vă bat, vă supărați și, uite, nu găsesc bere rece la voi." " Da, ce-ați pățit, e sîmbătă seara, jucăm o partidă și gata Începe săptămîna acușica, și iar n-o să avem timp", răspund politicoși, incluzîndu-se și pe ei în categoria celor fără timp. {i ei, și eu știm că se joacă table non-stop în fața prăvăliei
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
și își scoase râzând halatul. Peste câteva clipe, urcam, sărind din două în două trepte, de mână cu ea, redevenită Gretel cu șorțul alb pe fusta înflorată, scara ce ducea spre acea Kinderstube ce fusese odaia ei de fată. Am pățit de atâtea ori în vis prin camera aceea albă încât nu mai pot face deosebirea între cele văzute acolo odinioară, în după-amiaza de vară a copilăriei, și cele visate de atâtea ori la răstimpuri îndepărtate între ele prin scurgerea anilor
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
cărnurile, le descopereau și le lăsau oasele goale! Nimic nu punea stavilă cruzimii și neomeniei lor. Iar când ajungeau la măruntaiele lor, când intrau până în adâncul trupurilor lor, și nu găseau comoara credinței aflată în ei, ca să o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
descopereau și le lăsau oasele goale! Nimic nu punea stavilă cruzimii și neomeniei lor. Iar când ajungeau la măruntaiele lor, când intrau până în adâncul trupurilor lor, și nu găseau comoara credinței aflată în ei, ca să o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar pentru că nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aleea scriitorilor salutată om cu om, de tînăra lor cimotie. Tonul, cîteodată forțat, n-ai ști să spui dacă ascunde emoția unui învățăcel abia ieșit dintre foi de manual, cînd încă mai crede că toți scriitorii sînt morți (au mai pățit-o și alții...), sau o reverență lucrată mai tîrziu, față cu "iluștrii noștri înaintași", de-ar fi să citez din pomenita, păcătoasă, de nevoie, prefață. De pildă, din discuția cu Coșbuc, vizitat acasă, se desprinde un "învățați, învățați, învățați", ca să
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
statului și înaltă trădare, fu condamnat la moarte și executat prin spînzurare. Nevasta lui muri de durere, iar fetele sale ajunseră angajate în bordelul central al orașului. Sodoma există și în ziua de azi. 4. Oedip și Sfinxul După ce Sfinxul păți rușinea și primi de la Oedip dezlegarea corectă a enigmei celebre despre animalul care are, pe rînd, dimineața, la prînz și seara, patru, două și trei picioare, se gîndi să se răzbune. Așteptă răbdător mai mulți ani, pînă cînd află că
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
cea mai relaxantă parte a rutinei zilnice irespirabile din dormitor... Românii ăia, da, nu-i recunoscuse pentru că vorbeau rusește și se amestecau cu alți ruși - moldoveni din Basarabia, un bărbat cu nevastă-sa și cumnată-sa. Le povesti ce a pățit cu kosovarii și o luară sub aripa lor, nemaiprididind s-o căineze, deh, singura româncă din Treiskirchen, și aia înțepată cu cuțitu-n cur, futută de unșpe inși și cu banii luați, ca să vezi ghinionul dracului... Oare de ce o fi așa
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
vinurile și casele vechi cu parfum de din alte vremuri, ce să-ți spun că și rugbiștii lor parcă sunt mai stilați decît ai noștri. Am luat și eu pasiunea asta a lui Romero pentru rugby. Să vezi ce-am pățit la Monte Carlo. Cam așa îi scrie Kiki mamei ei din Buenos Aires. Căreia îi crește tensiunea brusc cînd află pe unde e Kiki și în ce anturaj se tot învîrte. Și, aici, acasă, era cu ochii pe ea să nu
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
iertarea. La ora 12. Scriu în jurnal: "Voi sunteți jucării?" Jucării ale destinului... Fix la ora 12? Din cei ce au făcut un pas înainte, nu au mai rămas decât mormane de mere putrezite - nu vă mai tânguiți, să nu pățiți și mai rău! Hei, tu, care ai în buzunar o gâscă îndopată cu mere putrezite, sugrumată, nu te trezești o dată? Ai adormit, cu lespezi de piatră pe piept, în fața porții Raiului, unde nu e voie - în colibă, ia-ți tălpășița
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]