64 matches
-
nu este niciodată prea târzie, cu condiția ca aceasta să fie sinceră și deplină. Valoarea pedagogică a acestei pilde rezidă în asumarea inteligentă și matură a rătăcirii, a pierderii, pentru moment, a reperelor. Creștinismul vine cu o perspectivă aparte asupra păcătuirii. Păcatul, în măsura în care este pasager, poate deveni sursă și reazem întru perfecționare, prilej de reorientare și înaintare pe drumul cel drept. Conștientizarea unei stări de fapt reprobabile este începutul îndreptării noastre. Fără acest „grad zero” al iluminării de sine nu există
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
Fă mă ca pe unul din argații tăi” (Luca 15.18 19). Cine este tatăl fiului rătăcitor? Este prototipul părintelui, este „tatăl generic”, un fel de Dumnezeu, al toate înțelegător, iertător. Este marele pedagog, capabil de a converti situația de păcătuire în prilej de îndrumare și formare. Este părintele ce privește „cum se cuvine” fapta fiului său: „Aduceți degrabă haina lui cea dintâi și l îmbrăcați și dați inel în mâna lui și încălțăminte în picioarele lui” (Luca 15.22). Este
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
experimentat părinte devine mai incitantă și mai paradoxală. Conștiința că ai un gând rău te poate feri de alunecarea În fapta din spatele gândului. Asta nu Înseamnă că, pentru a te Îndepărta de păcatul concret, trebuie să fii trecut prin „gândul” păcătuirii lui. Înseamnă pur și simplu că nu trebuie să te ascunzi de căderile posibile, iar o precondiție a evitării lor e să știi ce e cu ele. Am redat mai sus câteva frânturi de „psihologie” din Pateric. Mai sunt valabile
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
puțin în serios. Amânând pocăința sau înfăptuirea unei virtuți, se obișnuiesc cu amânarea continuă. Pe lângă acestea, ei se comportă față de Dumnezeu cu viclenie, promițându-i că nu vor mai păcătui, dar gândind încă din acel moment la o eventuală nouă păcătuire, deci mințind pe Dumnezeu sau înșelându-L<footnote r.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 364, în Filocalia, vol. X, p. 312 footnote>. Sfântul Siluan, în căința sa pentru păcat, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
să fie consecuent cu sine însuși. D-sa nu e consecuent. Nu se unește când zice că "numărul nu este nicicând o cauză de lumină"... În mulțime, din contra, domnește totdauna moralitatea. " " Între 20 de răi se găsesc tovarăși la păcătuire, între o sută mai cu greu, între o mie se vor găsi cenzori ". Care-i consecuența firească a acestei enunțări? Votul universal. Cu toate astea d-sa nu-l cere. Supremul număr fiind suprema moralitate, virtute, lumină, de unde ia d.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
puțin în serios. Amânând pocăința sau înfăptuirea unei virtuți, se obișnuiesc cu amânarea continuă. Pe lângă acestea, ei se comportă față de Dumnezeu cu viclenie, promițându-i că nu vor mai păcătui, dar gândind încă din acel moment la o eventuală nouă păcătuire, deci mințind pe Dumnezeu sau înșelându-L<footnote r.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 364, în Filocalia, vol. X, p. 312 footnote>. Sfântul Siluan, în căința sa pentru păcat, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
puțin în serios. Amânând pocăința sau înfăptuirea unei virtuți, se obișnuiesc cu amânarea continuă. Pe lângă acestea, ei se comportă față de Dumnezeu cu viclenie, promițându-i că nu vor mai păcătui, dar gândind încă din acel moment la o eventuală nouă păcătuire, deci mințind pe Dumnezeu sau înșelându-L<footnote r.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 364, în Filocalia, vol. X, p. 312 footnote>. Sfântul Siluan, în căința sa pentru păcat, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Năzuind să fie un îndreptar de edificare creștină, cartea e structurată - sugestia unei arhitecturi precise venea, poate, și de la Charles Baudelaire, considerat de S. „răscruce a veacului modern” - pe o schemă ascensională, cu patru trepte: „pregătirile și îndoielile”, „ispitele și păcătuirile”, „căirile și rodirile”, „canonurile și fericirile”. Experiența eului liric este una generică, în măsura în care acesta își asumă trăirile semenilor săi din epoci anterioare sau contemporani. Evlavia medievală intră, de pildă, într-un discurs ce transpune un portret de ctitor valah, într-
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
și îl pilotează către efectele unui insolit moderat. Între „arborul Satanei” și „clonțul lui Dumnezeu”, Ș. invocă „umbre de arbori nemăsurat de înalți”, cheamă „calul cel negru”, „marea pasăre verde” și reușește spații de coabitare nedefectuoasă pentru imagini („frunzare de păcătuire tot curg și curg”; „trunchiuri de păcate / Trosnesc din încheieturi reumatice ca babele ce, / la amurg, / Își pregătesc mădularele să-l ia pe dracul în spate”, Maria Magdalena) sau ficționalizări parabolice ale amintirii, în care pumnalul și pianul execută partituri
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
se teme el, nici nu vă speriați! 13. Sfințiți însă pe Domnul oștirilor. De El să vă temeți și să vă înfricoșați. 14. Și atunci El va fi un locaș sfînt, dar și o piatră de poticnire, o stîncă de păcătuire pentru cele două case ale lui Israel, un laț și o cursă pentru locuitorii Ierusalimului! 15. Mulți se vor poticni, vor cade și se vor sfărîma, vor da în laț și vor fi prinși." 16. "Învelește această mărturie, pecetluiește această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mănînc, aducînd mulțumiri, de ce să fiu vorbit de rău pentru un lucru, pentru care mulțumesc? 31. Deci, fie că mîncați, fie că beți, fie că faceți altceva: să faceți totul pentru slava lui Dumnezeu. 32. Să nu fiți pricină de păcătuire nici pentru Iudei, nici pentru Greci, nici pentru Biserica lui Dumnezeu. 33. După cum mă silesc și eu în toate lucrurile să plac tuturor, căutînd nu folosul meu, ci al celor mai mulți, ca să fie mîntuiți. $11 1. Călcați pe urmele mele, întrucît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
zâmbind, chiriașul, în fața pupitrului sau de recepționer pe care aruncase, cine știe de când, cosmopolitul plic pe care se făcea că nu-l observă. Colega Gina urmărea cu mare atenție fața impasibilă a profesorului, tabloul de bord cu cheile camerelor de păcătuire spre care acesta se întorcea, din când în când, ca și cum n-ar fi văzut spectaculosul obiect de pe masă. Tare ar mai fi vrut să ghicească dacă pezevenghiul pierdut în reverie meditează, de fapt, la mesajul din importantul plic decorat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
umană impunându-i, fără acordul ei, tensiuni obscure atunci ființa adamică ar fi doar o victimă inocentă a unor decizii elaborate dinspre ne-omenescul transcendent. Ne-aderând în interioritatea sa la astfel de imperative ea s-ar afla în afara sferelor păcătuirii, însăși noțiunea de păcat, dintru început corelată cu cea a opțiunii libere, dovedindu-se aici himerică, fără corespondență în realitatea umană. A accepta adevărul acestei noțiuni implică recunoașterea aderării independente a interiorității umane la paradigma negativității asumate. Răutatea se relevă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pocăi." 31. Și Avraam i-a răspuns: Dacă nu ascultă pe Moise și pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morți." $17 1. Isus a zis ucenicilor Săi: "Este cu neputință să nu vină prilejuri de păcătuire, dar vai de acela prin care vin! 2. Ar fi mai de folos pentru el să i se lege o piatră de moară de gît, și să fie aruncat în mare, decît să facă pe unul din acești micuți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
suit la Ierusalim! Israele! Iată Dumnezeul tău care te-a scos din țara Egiptului." 29. A așezat unul din acești viței la Betel, iar pe celălalt l-a pus în Dan. 30. Și fapta aceasta a fost un prilej de păcătuire. Poporul se ducea să se închine înaintea unuia din viței pînă la Dan. 31. Ieroboam a făcut o casă de înălțimi și a pus preoți luați din tot poporul, care nu făceau parte din fiii lui Levi. 32. A rînduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
După întîmplarea aceasta, Ieroboam nu s-a abătut de pe calea lui cea rea. A pus iarăși preoți pentru înălțimi, luați din tot poporul: pe oricine dorea, îl sfințea preot al înălțimilor; 34. și fapta aceasta a fost un prilej de păcătuire pentru casa lui Ieroboam, și pentru aceasta a fost nimicită ea și ștearsă de pe fața pămîntului. $14 1. În vremea aceea, s-a îmbolnăvit Abiia, fiul lui Ieroboam. 2. Și Ieroboam a zis nevestei sale: "Scoală-te, te rog, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminția lui Manase, au răspuns astfel căpeteniilor peste miile lui Israel: 22. "Domnul Dumnezeu, Cel atotputernic, Domnul Dumnezeu, Cel atotputernic, știe, și Israel însuși să știe lucrul acesta! Dacă din răzvrătire și păcătuire împotriva Domnului am făcut lucrul acesta, să nu ne vină în ajutor Domnul în ziua aceasta! 23. Dacă ne-am zidit un altar ca să ne abatem de la Domnul, ca să aducem pe el arderi de tot și daruri de mîncare, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
Ion (numele lui patronimic nu ni-l mai amintim), stabilit definitiv În S.U.A. și revenit, după zece ani, ca turist, pe meleagurile natale, povestea la televizor, Într-o română stricată, cât de mult a prosperat În țara tuturor posibilităților” (de păcătuire, am adăuga noi) și că „Acum eu mă numesc John”. Ascultându-l cu dispreț, ne-am zis apoi că, dacă acest grețos parvenit s-ar fi mutat În Albania sau În centrul Africii, spre pildă, ar fi rămas, desigur, tot
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
-l întîlnim în "conștiința împăcată" și nici în "fapta bună". În sine, el e un act de individualizare, prin care te separi de ceva: de un om, de oameni sau de tot. A fi singur e o stare difuză de păcătuire. Din ea izvorăște nevoia de Dumnezeu, din frica de sine însuși. Virtuțile nu servesc cerul. După ce-ai gustat înșelăciunile vieții, decepțiile se întind blând ca untdelemnul și ființa se îmbracă în splendorile evanescenței. ... Și atunci regreți de-a nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Duh și, prin aceasta, de mântuiți (In. 3, 5-6). Întrucât nimeni nu e curat de întinare chiar dacă viața lui de pe pământ ar fi de o singură zi (Iov 14, 4), evident că această întinare o au și copiii, nu prin păcătuire personală, ci prin naștere. Numai Hristos Se deosebește de noi ca om în privința aceasta, căci S-a făcut întru toate asemenea nouă, afară numai de păcat (Evr. 4, 15)”<footnote Preot Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
în care politica imperială oferea concesii și imunități militarilor, soldații convertiți la creștinism nu trebuiau să se considere imuni de martiriu ori îndreptățiți de nedreptățile le-ar fi săvârșit. În fața lui Dumnezeu soldatul și civilul creștin au aceleași îndatoriri: inevitabilitatea păcătuirii este inexistentă pentru cine are numai datoria de a nu păcătui. Nu este posibilă căderea la învoială cu privire la angajamentele baptismale; dacă se cedează necesităților, cauzelor de forță majoră, atunci ar putea să fie admise ca licite și transgresiunile voluntare, ca
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și pocăință, în fața Stăpânului văzutelor și nevăzutelor, în fața Stăpânului tuturor celor care au existat, există și vor exista, ascultați la oferta Lui, cea dumnezeiască și de nerefuzat, de a putea fi puși în directă legătură cu El, din chiar locul păcătuirii voastre, prin Internet la prețul modic de 1 euro acatistul de o zi, 24 de euro abonamentul la pomenire pe o lună. Acum și de-a pururea și în vecii, veciloooooooor. „Salut, te informăm că am primit pomelnicul". Așa sună
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
îngerii. 40. Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va fi și la sfîrșitul veacului. 41. Fiul omului va trimite pe Îngerii Săi, și ei vor smulge din Împărăția Lui toate lucrurile, care sunt pricină de păcătuire și pe cei ce săvîrșesc fărădelegea, 42. și-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo vor fi plînsul și scrîșnirea dinților. 43. Atunci cei neprihăniți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
păcătuiască pe unul din acești micuți care cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atîrne de gît o piatră mare de moară, și să fie înecat în adîncul mării. 7. Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire! 8. Acum, dacă mîna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-le și leapădă-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
ar fi mai de folos să i se atîrne de gît o piatră mare de moară, și să fie înecat în adîncul mării. 7. Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire! 8. Acum, dacă mîna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-le și leapădă-le de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]