343 matches
-
31 martie 1974 în localitatea Suharău, județul Botoșani, România, cu domiciliul actual în Germania, 76227 Karlsruhe Durlach, Karlsruher Alee 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Dumitru Gruia nr. 3, județul Timiș. 148. Praja Sorina-Tatiana, fiica lui Păducel Grigore și Hulac Rodica-Elisabeta, născută la 24 august 1973 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 8041 Graz Liebenau, Suttnerweg 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Str. Almăjului nr. 7, sc. 1, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162664_a_163993]
-
de la cele perene iarba va fi tăiată deasupra părții lignificate. De exemplu: sunătoare, sulfină, sovârv, rostopască, coada-șoricelului. Florile (flores) se recoltează la un anumit stadiu de îmbobocire, determinat în funcție de nivelul de principii active acumulat. De exemplu: trandafir, salcâm, lavandă, soc, păducel etc. ● Semințele (semen) se recoltează la maturitate deplină, moment recunoscut după culoare și formă. De exemplu: coriandru, castane, măceș, dracilă etc. ● Rădăcinile (radix), rizomii (rhizoma), bulbii (bulbus) și tuberculii (tubera) se recoltează toamna, la sfârșitul perioadei de vegetație, când sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233982_a_235311]
-
de semințe de bumbac Emolient cumarină Cumarină Agent de mascare Crataegus Cuneata Extract este un extract din fructe de Crataegus coata, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Crataegus Monogina este un material vegetal derivat din bace, flori și frunze de păducel negru, Crataegus monogyna, Rosaceae Tonic/agent astringent /calmant Crataegus Monogyna Extract este un extract din bace de păducel negru, Crataegus monogyna, Rosaceae Tonic/agent astringent /calmant Substanțe prezente în stare naturală, smântâna, care este partea gălbuie din laptele de vacă
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
de Crataegus coata, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Crataegus Monogina este un material vegetal derivat din bace, flori și frunze de păducel negru, Crataegus monogyna, Rosaceae Tonic/agent astringent /calmant Crataegus Monogyna Extract este un extract din bace de păducel negru, Crataegus monogyna, Rosaceae Tonic/agent astringent /calmant Substanțe prezente în stare naturală, smântâna, care este partea gălbuie din laptele de vacă Agent de întreținere a pielii/emolient 2-imino-1-metilimidazolidin-4-onă Agent de întreținere a pielii Crithmum Maritimum Extract este un extract
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
m 41. Strada Gara Veche, L = 216 m, l = 12 m 42. Strada Salcâmului, L = 574 m, l = 10 m 43. Strada Migdalului, L = 370 m, l = 9 m 44. Strada Liliacului, L = 466 m, l = 9 m 45. Strada Păducelului, L = 375 m, l = 12 m 46. Aleea I Aeroportului, L = 200 m, l = 9 m 47. Strada Crângului, L = 210 m, l = 5 m Zona calea ferată - METRO 48. Strada Nucului, L = 1370 m, l = 9 m 49. Strada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219332_a_220661]
-
fructe mici Afine Vaccinium corymbosum Afine, merișor de munte Merișoare Vaccinium macrocarpon Coacăze (roșii, albe sau negre) Ribes nigrum, Ribes rubrum Agrișe Ribes uva-crispa Inclusiv hibrizii încrucișați cu alte specii de Ribes Măceș Rosa canina Dud(4) Morus spp Arbatus Păducel spaniol(4) Crataegus azarolus Boabe de soc(4) Sambucus nigra Scoruș negru, sorbus, crușin, păducel, scoruș de munte și alte bace ale arborilor Altele(3) (vi) Fructe diverse Fructul întreg fără peduncul sau fără coroană (ananas) (a) Cu coajă comestibilă
32006R0178-ro () [Corola-website/Law/295131_a_296460]
-
sau negre) Ribes nigrum, Ribes rubrum Agrișe Ribes uva-crispa Inclusiv hibrizii încrucișați cu alte specii de Ribes Măceș Rosa canina Dud(4) Morus spp Arbatus Păducel spaniol(4) Crataegus azarolus Boabe de soc(4) Sambucus nigra Scoruș negru, sorbus, crușin, păducel, scoruș de munte și alte bace ale arborilor Altele(3) (vi) Fructe diverse Fructul întreg fără peduncul sau fără coroană (ananas) (a) Cu coajă comestibilă Curmale Phoenix dactylifera Smochine Ficus carica Măsline de masă Olea europaea Kumquat(4) Fortunella species
32006R0178-ro () [Corola-website/Law/295131_a_296460]
-
iar cele secundare din 3-5 rânduri. Ca specii forestiere de introdus în compoziția perdelelor de protecție sunt de avut în vedere: - pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5.000-6.700 bucăți/ha, din care 30% arbuști sau specii de pomi fructiferi. 5.3. Costul lucrărilor Costul lucrărilor - la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 9560 Feldkirchen, Heftgasse 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Prieteniei nr. 20, județul Timiș. 164. Rotariu Otilia, născută la 4 martie 1972 în localitatea Tinca, județul Bihor, România, fiica lui Păducel Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 9560 Feldkirchen, Heftgasse 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Prieteniei nr. 20, județul Timiș. 165. Alexandru Georgeta, născută la 28 ianuarie 1963 în localitatea Ștefan cel Mare, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143332_a_144661]
-
658 m; 54. Strada Ficusului de la Popescu Gheorghe până la Tonciu Anica - lungime 183 m; 55. Strada Cimbrișor de la Tonciu Constantin până la Zburâtură Petre - lungime 35 m; 56. Strada Lămâiței de la Pavel Gheorghe până la Buzoianu Vasile - lungime 263 m; 57. Strada Păducel de la Drăgan Constantin până la Raiu Florea - lungime 108 m; 58. Strada Calei de la Culea Constantin până la Ganciu Alexandru - lungime 345 m; 59. Strada Mentei de la Ganciu Aurel până la Dragu Gheorghe - lungime 104 m; 60. Strada Brândușelor de la Drăgan Dumitru până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
l = 8 m; 3. Mircea cel Bătrân. L = 160 m, l = 10 m; 4. Școlii. L = 100 m, l = 6 m; 5. Aurel Vlaicu. L = 130 m, l = 5 m; 6. Racoviței. L = 1.900 m, l = 14 m; 7. Păducelului. L = 200 m, l = 6,5 m; 8. Ion Creangă. L = 120 m, l = 7 m; 9. Mărgăritar. L = 100 m, l = 5 m"; - poziția nr. 63, rubrica "Denumirea bunului", în sensul că în loc de "Ulița Racovița" se va trece "Străzi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197567_a_198896]
-
de împăduriri *Font 9* - Stejar pedunculat (Quercus robur) │ - Salcie albă (Salix alba) - Stejar pufos (Quercus pubescens) │ - Salcie căprească (Salix caprea) - Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora)│ - Salcie plesnitoare (Salix fragilis) │ │- Cer (Quercus cerris) │ - Salcâm (Robinia pseudoacacia) │ │- Gârniță (Quercus frainetto) │ - Glădiță (Gleditsia triacanthos) - Păducel (Crataegus monogyna) │- Sălcioară (Eleagnus angustifolia) │ │- Corn (Cornus mas) │- Sânger (Cornus sanguinea) - Coacăz negru (Ribes nigrum) │- Cătina roșie (Tamarix ramosissima) │ │- Măceș (Rosa canina) - Pațachină (Rhamnus frangula) │ │- Călin (Viburnum opulus) │- Jneapăn (Pinus mugo) - Liliac (Syringa vulgaris) │- Vișin (Prunus cerasus) │ │- Cătină albă (Hippophae
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273832_a_275161]
-
Ale. Mimozei Str. Molidului Str. Mugurului Bl. D. Muncii Str. Murelor Str. Mureșului Str. Narciselor Str. Nicola Nicolau Str. Nucului Str. Nufărului Str. Oltului Str. Oțelului Str. Padina Str. Paltinului Str. Panait Cerna Str. Parcul Mic Str. Pavilioanele C.F.R. Str. Păducelului Str. Pictor Nicolae Grigorescu Str. Pictor Valeriu Maximilian Str. Pinului Str. Plopilor Str. Prunului Str. Romaniței Str. Rosmarinului Str. Rozelor Str. Salcâmului Str. Salviei Str. Semaforului Str. Socului Str. Someșului Str. Stejarului Str. Tâmpei Str. Teilor Str. Telegrafului Str. Temeliei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
o vegetație de lunca formată din specii de esență alba-sălcii plopi, arini și rachița. Pădurile de lunca sunt cunoscute sub denumirea de zăvoaie. Pe panțele dealurile se găsesc pădurile de stejar, garnița, gorun, jugastru, ulm. Că specii de arbuști: porumbarul, păducelul, sângerul, alunul, măceșul. Dintre plantele cultivate în această zonă predomina: grâul, porumbul, orzul, ovăzul, cartoful și fasolea. Păsări întâlnite: fazanul, prepelița, potârnichea, cucul, coțofana,etc. Fauna de interes vânătoresc: iepuri, mistreți, căprioare, vulpi.
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
de vegetație higrofilă din cadrul rezervației. Stratul arborescent al rezervației este alcătuit din amestecuri naturale de cer "(Quercus cerris)", gârniță "(Quercus frainetto)" și stejar brumăriu "(Quercus pedunculiflora)" sau plantații pure de salcâm "(Robimia pseudacacica)". Subarboretul este reprezentat de porumbar "(Prunus spinosa)", păducel "(Crataegus monogyna)", lemn câinesc "(Ligustrum vulgare)", scumpie "(Cotinus coggygria)". Stratul erbaceu al pădurii este alcătuit din speciile caracteristice silvostepei și anume: firuța "(Poa pratensis)", păiușul "(Festuca valesiaca, Festuca pseudovina)", violetele nemirositoare "(Viola hirta)", brebeneii "(Corydalis solida)". În luminișuri, care sunt
Pădurea Manafu () [Corola-website/Science/334148_a_335477]
-
vegetală bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), jugastru ("Acer campestre") precum și tufărișuri cu specii de: alun ("Corylus avellana"), măceș ("Rosa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba") sau soc ("Sambucus nigra"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale rare (unele specifice stâncăriilor), printre care: piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțelul de munte ("Campanula
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
pe versantul sudic al dealului în zona stâncoasă (calcaroasă) plantații de pin negru, cu rol de protecție împotriva căderilor de bolovani. Zone destul de mari de pe pantele sudice ale dealului aflate la altitudini mai mici, sunt ocupate de Sălcioară, măceș și păducel. Particularitățile locale de climă și substratul calcaros favorizează vița de vie, care ocupă suprafețe mari. Livezi, culturi de porumb, lucernă și leguminoase, fânețe sau pajiști (suprapășunate de oi, vaci și capre), ocupă suprafețe relativ mici, astfel că rezultă un peisaj
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
Vegetația forestieră are în componență specii de arbori, arbusti; printre care: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus"), carpen ("Carpinus betulus") sau alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de stâncărie și pajiște (unele protejate prin aceeași
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). În arealul rezervației vegetează mai multe rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). Printre elementele floristice aflate la nivelul ierburilor se află o specie de milițea ("Silene csereii") și un rogoz din specia
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
cea forestiera. Ocupă un areal foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul de Nord al Podișului Babadagului, dealul Consul). E prezenta prin păduri de stejar brumăriu și pufos și tufărișuri alcătuite din scumpie, păducel, porumbar, tufe de stejar pufos. Plante ierboase sunt cele specifice pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din tritoriul acesteia și sunt răspândite în Munții Măcinului (8
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
mezofile cresc alături de numeroase specii xerotermofile. În stratul arborilor predomina gorunul în asociate cu teiu pucios, teiul argintiu, teiu cu frunză mare, carpenul, frasinul, ulmul. Local apare și fagul. Tot aici mai cresc și diverse specii de arbuști: alunul, cornul, păducelul. Vegetația de sărătura se află răspândită în câmpia litorala a Razimului și în Deprsiunea joasă a Ceamurliei.Plantele sunt scunde și au frunzele dese, groase și cărnoase adaptate la uscaciune.Dintre acestea:brânca sau iarbă sărată, ghirinul cu frunze mici
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
dar pe anumite suprafețe se întâlnesc și de tipul rendzinelor, de slabă productivitate, care necesită lucrări agrozootehnice pentru îmbunătățirea calității. Vegetația naturală este reprezentată de întinse păduri de foioase (fag, gorun, carpen, mesteacăn etc.), conifere (molid, brad, pin), arbuști (alun, păducel, corn, porumbar), zmeurișuri, murării, alături de numeroase specii de ierboase, care alcătuiesc bogatele fânețe și pășuni existente pe întreg arealul satului. De menționat este prezența unor plante rare, ocrotite de lege, precum bulbucii de munte (trollius europaeus) etc. Satul Damiș a
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]