115 matches
-
a lui Lică Sămădăul. Ea acceptă jocul acestuia din cochetărie, iar mai apoi cu vădită plăcere a simțurilor (Pompiliu Marcea). Nuvela se impune prin dinamica interioară a personajelor, neprevăzut, inedit, senzațional, prin mediul sălbatic în care se desfășoară întâmplările. În Pădureanca, Simina, fata săracă, nu se poate căsători cu Iorgovan, fecior bogat, din cauza diferenței de avere. Fata suferă și renunță la ideea unei căsătorii, dar continuă să-l iubească pe Iorgovan, care în urma unui accident, moare în brațele Siminei. Orientându-se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
63 1.4. Între iadul mândriei... / 70 1.5. ... iadul smereniei ... / 76 1.6. ... și iadul deznădejdii / 82 1.7. Ghiță! Ghiță! de ce nu mi-ai spus-o tu mie asta la vreme!? / 89 1.8. Gherondissa / 95 Capitolul 2. Pădureanca: Un exercițiu de fenomenologia bolii / 101 2.1. Popa Furtună "Păpușarul"/ 101 2.2. Tată și fiu / 106 2.3. Iorgovan cel depresiv / 112 2.4. O lume bolnavă / 117 2.5. O lume sănătoasă / 121 2.6. Slavici și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
că sunt prezentate și discutate personaje ale unei lumi reale, cunoscute de Slavici și aduse în fața noastră sub forma de cazuri ilustrative. Și probabil că așa și este, într-o anumită măsură cel puțin, căci intriga și drama din nuvela Pădureanca sunt puse sub semnul unor dominante maladive (subcapitolul respectiv se și intitulează Pădureanca: Un exercițiu de fenomenologie a bolii), Iorgovan fiind un văzut ca un depresiv și un iresponsabil, Busuioc prezintă un fond impur de refulări sexuale, fratele acestuia e
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și aduse în fața noastră sub forma de cazuri ilustrative. Și probabil că așa și este, într-o anumită măsură cel puțin, căci intriga și drama din nuvela Pădureanca sunt puse sub semnul unor dominante maladive (subcapitolul respectiv se și intitulează Pădureanca: Un exercițiu de fenomenologie a bolii), Iorgovan fiind un văzut ca un depresiv și un iresponsabil, Busuioc prezintă un fond impur de refulări sexuale, fratele acestuia e handicapat, popa Furtună este un manipulator ("păpușar") și în general "lumea din Pădureanca
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Pădureanca: Un exercițiu de fenomenologie a bolii), Iorgovan fiind un văzut ca un depresiv și un iresponsabil, Busuioc prezintă un fond impur de refulări sexuale, fratele acestuia e handicapat, popa Furtună este un manipulator ("păpușar") și în general "lumea din Pădureanca este populată de indivizi care trăiesc, conștient sau nu, sub semnul bolii". Cele mai importante texte ale prozei lui Slavici sunt puse astfel, argumentează autoarea, în perspectiva unei condiționări, unei trăsături care le domină și le determină fără putință de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
indivizi care trăiesc, conștient sau nu, sub semnul bolii". Cele mai importante texte ale prozei lui Slavici sunt puse astfel, argumentează autoarea, în perspectiva unei condiționări, unei trăsături care le domină și le determină fără putință de scăpare. Dacă în Pădureanca dominanta este boala, în Moara cu noroc ea este neînțelegerea, și personajele sunt ele însele rezultatul unei drame a incomunicării generale, oamenii nu pot comunica nici între ei, nici cu ei înșiși, și în nici un caz atunci când era nevoie să
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a scriitorului șiriian demonstrează ascuțimea spiritului analitic al criticului. Chiar dacă alegerea are altă motivație, importantă este scoaterea din anonimat a unor texte pe care critica anilor '70 le va așeza la locul de frunte cuvenit. Una dintre capodoperele lui Slavici, Pădureanca este apreciată ca tablou etnografic și mai puțin ca pagină literară. Romanul Mara este "aproape o capodoperă" ceea ce înseamnă oricum un pas în fața formulei "primul roman obiectiv al Ardealului" prin care Tudor Vianu oferea operei doar un loc într-o
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tinde spre o expresie cât se poate de nudă care să redea în modul cel mai nemijlocit adevărul vieții [...]. Din nefericire, la Slavici această nuditate se transformă treptat în sărăcie și chiar în neglijență stilistică, deficiențe care apar încă din Pădureanca și Comoara"28. Studiul se încheie cu o afirmație pe care o considerăm absolut pertinentă, chiar dacă îi găsim doar o însemnătate didactică: "Realismul lui Slavici se hrănește apoi, așa cum am mai arătat, înainte de toate, din analiza sentimentelor și a pasiunilor
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
căruia nu există apărare sau adăpost"46. Deopotrivă realitate și proiecție mentală, el face ca pentru o secundă o secundă teatrală lumea să devină complet transparentă și adevărul uman să rămână gol-goluț în raza privirii străine. Nuvelele Gura satului și Pădureanca, în special, au fost alese pentru a demonstra teza prezentată. Și aceasta pentru că lui Slavici îi revine marele merit de a fi cel care "introduce primul la noi cel de-al treilea personaj, echivalentul romanesc al corului, și totodată cu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cercetătorului. Între tinerii filologi care descoperă noi căi în explorarea universului slavician, un nume des amintit este cel al profesoarei Elisabeta Lăsconi-Roșca ce, urmând exemplu dat de Ioan Petru Culianu, își propune să descopere în nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca existența unor "scenarii mitice" a căror schemă funcțională încearcă să o prezinte, descompusă, cititorului. Articolele sale din Adevărul literar și artistic, "Moara cu noroc sau biruirea balaurului" 19 februarie 2002; "Pădureanca de Ioan Slavici sau pulverizarea mitului" (I, II) 4-11
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
propune să descopere în nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca existența unor "scenarii mitice" a căror schemă funcțională încearcă să o prezinte, descompusă, cititorului. Articolele sale din Adevărul literar și artistic, "Moara cu noroc sau biruirea balaurului" 19 februarie 2002; "Pădureanca de Ioan Slavici sau pulverizarea mitului" (I, II) 4-11 iunie 2002) sunt veritabile exerciții de mitanaliză în care criticul își propune să stabilească un raport între arhitectura mitică a operei discutate și firul povestirii, pe de o parte, și universul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Există o bogăție de scenarii pe care pe care cercetătorul le descoperă în ambele nuvele atunci când acestea sunt supuse "forajului mitic". Unele sunt chiar hazardate. Nimic nu justifică, de exemplu, paralela pe care criticul o propune între textul lui Slavici, Pădureanca și balada Iovan Iorgovan, ca și apropierea dintre Ghiță și Iorgovan pe temeiul unei așa-zise proveniențe etimologice comune (Iorgovan → Iorgu → Gheorghe → Ghiță sic!). De fapt lucrurile stau cu totul altfel: Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu consideră că
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
din Istorie dedicat lui Slavici continuă cu analiza punctuală a tuturor nuvelelor alese de Wilhelm Rudow din cele scrise până la data finalizării studiului. Aprecierile critice se reduc la surprinderea firului narativ al acestora; excepție fac nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca care par să rețină, în egală măsură, atenția criticului german. Subtilitatea observaților e una din calitățile principale ale analizei prezentate. Nu există ezitări chiar și atunci când se folosesc expresii cu sens superlativ. "Moara cu noroc [...] e cea mai însemnată realizare
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cinstit, iubitor și iubit. Astfel, nuvela luată ca întreg creează mai curând o impresie apăsătoare, decât una de înălțare a spiritului; nu se poate înțelege, cum Ghiță ,,nu a mai știut, de ce era în stare" (p. 431). Tot așa în Pădureanca (1884) un bărbat o îndepărtează pe iubita sa lipsită de putere. Procesele sufletești se dezvoltă atât de subtil, uneori chiar prea subtil, încât necesită o lectură foarte atentă. Descrierile sunt, din contră, tot atât de simple, pe cât de emoționante: holera care-l
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
început. Nu există în conștiința sa o luptă, o confruntare între ceea ce crede și își dorește ea (sau colectivitatea a cărei reprezentantă este − ca și Mihu de altfel) și aspirațiile descendenților săi. Mai degrabă, bătrâna e asemenea lui Neacșu, tatăl "Pădurencei". Sfatul dat de acesta fiicei sale într-un moment crucial al existenței ei pare de asemenea o sentință, când de fapt e doar un sfat părintesc: Însoțirea făcută fără voie nu-i pentru oameni plămădiți ca noi [...] Slăbiciunea lui (n.a.
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu noroc. Diferența principală constă în personalizarea evident mai pronunțată dată de adresarea la persoana a II-a singular. Trebuie de asemenea să ținem cont de faptul că raporturile dintre personaje sunt altele în cele două texte amintite: tată-fiică în Pădureanca, soacră-ginere în Moara cu noroc. Acesta din urmă înseamnă de fapt un dublu raport (femeie-bărbat; văduvă-cap al familiei), așadar un dublu obstacol în comunicare. Bătrâna nu poate fi atât de directă ca Neacșu. Ea își exprimă părerea "îmbrăcând-o" în
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
concretizează în sfaturile transmise cu căldură celuilalt. Bătrâna închide și deschide partea I; ridică și coboară cortina întregii nuvele. Nu e întâmplător. Conștient sau nu, Slavici a ales-o să fie Alpha și Omega primei sale capodopere certe. Capitolul 2 Pădureanca un exercițiu de fenomenologia bolii Motto: ,,Cititorii mei să știe că nu le vorbesc nici din cărți, nici din auzite, ci le spun ce am văzut cu ochii mei". Ioan Slavici 2.1. Popa Furtună "Păpușarul" Moara cu noroc a
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fi, așadar, rodul unei autentice experiențe de viață a autorului ei. Așa se explică și notația de mai târziu din Lumea prin care am trecut: la mijlocul drumului între Arad și Șiria sunt în câmp deschis cele două cârciume 101. În Pădureanca descoperim, de asemenea, o anume comuniune cu lumea prezentată. Acțiunea se desfășoară și în Șiria, comuna natală a scriitorului. O mătușă a sa, "pădureancă", fire independentă, Catarina, fiica lui Paia Slavici, se mărită în Curtici după bogătanul Sofronie Gîrba, om
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
trecut: la mijlocul drumului între Arad și Șiria sunt în câmp deschis cele două cârciume 101. În Pădureanca descoperim, de asemenea, o anume comuniune cu lumea prezentată. Acțiunea se desfășoară și în Șiria, comuna natală a scriitorului. O mătușă a sa, "pădureancă", fire independentă, Catarina, fiica lui Paia Slavici, se mărită în Curtici după bogătanul Sofronie Gîrba, om moale, fără voință, întocmai ca Iorgovan din nuvelă. Căsnicia pare să nu fi mers bine încă de la început și în 1867 începe procesul de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și preotul din Curtici care ia partea lui Sofronie. După o conciliere de scurtă durată, la stăruința autorităților bisericești, tinerii se despart. Catarina moare în 1920 la București. Ar fi interesant de știut dacă în 1883-1884, când scrie Slavici nuvela, pădureanca se stabilise în București, și dacă nu cumva tocmai venirea ei îl determină să descrie întâmplările de la Curtici. Cert este că și Pădureanca pornește de la fapte ce se verifică documentar și interpretarea că ea ar conține mai puțină "autobiografie" decât
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
moare în 1920 la București. Ar fi interesant de știut dacă în 1883-1884, când scrie Slavici nuvela, pădureanca se stabilise în București, și dacă nu cumva tocmai venirea ei îl determină să descrie întâmplările de la Curtici. Cert este că și Pădureanca pornește de la fapte ce se verifică documentar și interpretarea că ea ar conține mai puțină "autobiografie" decât celelalte scrieri ale lui Slavici trebuie părăsită. Credem că realizarea capodoperelor din prima perioadă a creației lui Slavici se datorează, în bună măsură
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de fapt, practică "politica struțului". 2.2. Tată și fiu Busuioc nu prea stetea de vorbă cu oamenii, și unul dintre oamenii cu care mai ales nu stetea de vorbă era fiul său, Iorgovan. La prima lectură această frază din Pădureanca, cea dintâi care vorbește despre raportul afectiv al celor personaje principale, nu e receptată, nici chiar de cititorul atent la detalii, altfel decât ca o caracteristică de fapt. Tatăl și fiul său mai mare au o relație glacială. Constatarea nu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care Iorgovan să fi împlinit voia tătălui său atunci când aceasta vine în contradicție cu a sa. Relevantă e în acest sens scena în care bogătoiul, după moartea lui Neacșu, decide, plin de remușcări, să o ia în propria casă pe pădureancă: Iorgovane! grăi apoi oprindu-se în fața feciorului său. Nu pentru că vrei tu, nici pentru că doresc eu, ci fiindcă așa e rânduit de la Dumnezeu... M-ai înțeles?! Nu! zise el umilit s-o lăsăm aceasta. Incapabil de a-i răspunde, Busuioc
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
feciorul meu e tânăr. Dilema pe care o trăiește bogătoiul e una de profunzime. Confesorul său e, și de această dată, popa Furtună care îi sărise de atîtea ori în ajutor cu un sfat ce se voia salvator. Simina e pădureanca. Aceasta înseamnă apartenența la o altă lume, și mai ales, apartenența la o altă clasă socială una mult inferioară aceleia din care fac parte cei din neamul lui Busuioc. Dacă prima distincție e percepută instinctiv, delimitarea față de fata lui Neacșu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mamă-fiică pe care nevasta lui Busuioc nu înțelege să o compromită atâta timp cât nu există un obstacol real. Pentru Vica, sărăcia Siminei nu e un impediment, ci un atu al solidității atașamentului ei la familia sa nouă și bogată. În plus, pădureanca e înzestrată cu o serie de calități care fac din ea un ajutor indispensabil în gospodăria imensă a bogătoiului la care mama lui Iorgovan și, ulterior, preoteasa din Socodor nu renunță ușor. La polul opus e Busuioc cel decis să
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]