115 matches
-
Actrița Manuela Hărăbor s-a măritat cu actorul Rareș Stoica. Cununia s-a petrecut discret, singurul indiciu despre fericitul eveniment fiind anunțat pe Facebook de actriță pe contul personal prin opțiunea "Married to...". „Pădureanca” a mai fost căsătorită cu omul de afaceri israelian Soli Shaltiel. Actrița a recunoscut despărțirea de soțul său, cu care nu are copii, încă din vara lui 2005, dar separarea lor legală nu s-a produs decât în luna mai
Manuela Hărăbor s-a măritat în secret cu actorul Rareș Ioan Stoica () [Corola-journal/Journalistic/73600_a_74925]
-
Românesc, 2011, 312 pag., 20 lei; (3) 117. Sfinții Părinți despre rugăciuni, Beiuș, Editura Buna Vestire, 2008, 84 pag., 2 lei; 118. Sinkiewicz, H., Quo Vadis, 2 vol., București, Editura Univers, 2009, 320 +352 pag, 15 lei; 119. Slavici, I., Pădureanca, București, Editura pentru literatură, 1965, 328 pag., 5 lei; 120. Stănciulescu-Bârda, Al., Nicolae Iorga. Concepția istorică, Craiova, Editura Sitech, 2011, 370 pag, 30 lei; (9); 121. Stănciulescu-Bârda, Al., Scrisoare pastorală, vol. II, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2006, 386 pag., 25
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
crivățul moldovenesc și Sfântul Calinic de la Cernica, pentru Peștera Urșilor și pentru înmormântările, parastasele, colivele, lumânările și pomelnicele bunicilor și străbunicilor mei, pentru Nae Ionescu, Țuțea, Puric, Patapievici, Pleșu și Liiceanu, pentru pământul acesta sfânt îmbibat de sângele strămoșilor, pentru Pădureanca, Mara, Zamfira, Fefeleaga și Rada și pentru bolta înstelată a Basarbiei și Fetele de la Căpâlna, pentru Universitățile din București, Cluj, Iași și pentru bunătatea și cumințenia țăranului, pentru Monumentul Eroilor de la Păuliș și uniforma ostășească, pentru Davila și Dongoroz și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
al XX-lea. Sunt evocate în carte și retrăite câteva dintre poemele inspirate din acea perioadă, adevărate capodopere precum: „Boca del Rio”, „Primăvara”, „Descântec” sau „Cântecul focului” în care imaginea iubitei se încheagă din viziuni mitice silvestre, Elena fiind o “pădureancă”, precum o răsfăța poetul, și nu ne miră faptul că unul dintre poemele sale are chiar acest titlu. Practic este perioada care a inspirat unele din cele mai frumoase poezii de dragoste cuprinse în ciclul „Vară de noiembrie”. Perspectiva întregii
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
relevă ideea-axă că prezența feminină la vârsta maturității apare ca o forță propulsatoare a reîntineririi, repercutată benefic în planul poeziei blagiene. Sentimentul culpabilității morale este soluționat uneori prin întâlnirile onirice cu Elena, nutrite de reînvierea imaginilor copilăriei lor rustice. Devenită “pădureancă” sau „greierușă”, ea se regăsește alături de iubitul ei într-o „lume frustă, a sălbăticiunilor”, unde „Într-o podgorie stropită vânăt/ să ne întâmpine o piersică pe creangă/ ca un păcat de aur, toamna, pe dogoare.” („Andante”). Adesea versurile pasionate împrumută
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
în poezie. Nuvela Gura satului narează idila dintre Marta și ciobanul sărac Miron. În La crucea din sat, țăranul sărac Bujor se îndrăgostește de fata bogată Ileana. Dacă la Coșbuc flăcăii sunt înstăriți, la Slavici fetele sunt bogate, cu excepția nuvelei Pădureanca, în care Simina este săracă, iar Iorgovan, bogat. Criticul Pompiliu Marcea vedea în Pădureanca „nuvela cea mai valoroasă a scriitorului“. Alte nuvele se referă la dezumanizarea omului în perioada dezvoltării relațiilor capitaliste în viața satului transilvănean în a doua jumătate
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
La crucea din sat, țăranul sărac Bujor se îndrăgostește de fata bogată Ileana. Dacă la Coșbuc flăcăii sunt înstăriți, la Slavici fetele sunt bogate, cu excepția nuvelei Pădureanca, în care Simina este săracă, iar Iorgovan, bogat. Criticul Pompiliu Marcea vedea în Pădureanca „nuvela cea mai valoroasă a scriitorului“. Alte nuvele se referă la dezumanizarea omului în perioada dezvoltării relațiilor capitaliste în viața satului transilvănean în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Această temă este ilustrată în mai multe nuvele cu
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
aurul și ardelenii” (1978), filme la care a fost și regizor secund. Ca regizor a debutat în 1978 cu filmul „Mai presus de orice” și a continuat cu „Un om în loden” (1979), „Ștefan Luchian” (1981), „Întoarcerea din iad” (1983), „Pădureanca” (1986), „Flăcări pe comori” (1987). În anul revoltei populare din 1989 filma la „Un bulgăre de humă” și va demara ulterior o serie de filme în care se simte briza libertății cucerite în 1989, cum ar fi: „Undeva în Est
NICOLAE MĂRGINEANU. VAL FALNIC ÎN MAREA CINEMA-ULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371090_a_372419]
-
Arhitectura si puterea” (1993) - film documentar -, „Capul de zimbru” (1996) - film tv -, „Faimosul Paparazzo” (1999), „Binecuvântată fii, închisoare” (2002), „Logodnicii din America” (2007), „Schimb valutar” (2008), „Demascarea” 2011. A scris scenarii pentru filmele „Ștefan Luchian” (1981), „Întoarcerea din iad” (1983), „Pădureanca” (1986), „Un bulgăre de humă” (1989), „Undeva în Est” (1991), „Binecuvântată fii, închisoare” (2002). Din 1990 devine și producător de film, „Undeva în Est”, (1990), „Faimosul paparazzo”, (1999), „Binecuvântată fii, închisoare”, (2002), „Ce lume veselă”, (2003), „Biruința”, (2004), „Logodnicii din
NICOLAE MĂRGINEANU. VAL FALNIC ÎN MAREA CINEMA-ULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371090_a_372419]
-
așezarea lor dintre păduri. Și-și spunea că și datorită ei cătunul lor învingea greul vieții, părând o mică fortăreață, chiar de unii-l credeau uitat de lume. De când murise tată-său, Fata Pădurii își trecea timpul ca o adevărată pădureancă, purtând grija codrului ca și părintele său. Cum oamenii satului îmbătrâniseră, nu se-mbulziseră să preia sarcinile pădurarului, zicându-și strâmb că-i bună de asta Natalia. Și fata chiar știa rostul îndeletnicirii. Un singur lucru o-ntrista: tăiatul copacilor
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
I al concursului de debut în volum al Editurii Eminescu), propune două linii tematice. Pe de o parte, este vorba de rememorarea unei adolescențe trăite în mediul rural, ambianță ce capătă atribute legendare, de poveste: I. își relatează experiența de „pădureancă” în versuri pline de frăgezime și prospețime, într-o combinație savantă de inocență și maturitate. Extrem de atentă la versificație, autoarea își construiește poemele cu grație și cu o anume sobrietate. Cea de-a doua dimensiune, care va rămâne și tema
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
Slavici, marea majoritate a nuvelelor și povestirilor scriitorului circulând în această limbă în versiunile lui. Traduceri: Ioan Slavici, A kincs [Comoara], București-Budapesta, 1954, A Jószerencse malma és egyéb elbeszélések [Moara cu noroc și alte nuvele], București, 1959, Az erdei lány [Pădureanca], București, 1973; Francisc Munteanu, A feleség [Nevasta], București, 1955; Mihail Sadoveanu, A Nyestfiak [Frații Jderi], București, 1956; A balta - Baltagul, ed. bilingvă, București-Budapesta, 1960, A parasztkapitány [Neamul Șoimăreștilor], București, 1969; Inasévek [Anii de ucenicie], București, 1981, G. Călinescu, Ottilia titka
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
rurale ardelene, e atent în special la viața socială și la particularitățile ei. Cele mai reușite nuvele, tipărite mai întâi în reviste - Popa Tanda, Scormon, La crucea din sat, 1876, Gura satului, 1878, Budulea Taichii, 1880, Moara cu noroc, 1880, Pădureanca, 1884 -, toate cu subiecte extrase din mediul sătesc, au impus un „realism poporal” cu adânci rădăcini în specificul național și în realitățile epocii. Lumea satului este reconstruită după precepte realiste, de obicei prin aglomerarea de amănunte caracteristice. Un loc aparte
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
să prețuiască viața și bucuria de a trăi. Cu timpul, scriitorul își schimbă modul de a concepe nuvela rurală și dorind, parcă, să ofere, prin subiecte și intrigă, lecții de morală, ajunge la un deznodământ tragic. Așa se întâmplă în Pădureanca, unde, ca în multe nuvele scrise după 1881, acordă o însemnătate aparte elementelor moralizatoare: Iorgovan, fiul bogătanului Busuioc, se îndrăgostește de Simina, fată săracă și frumoasă, iubită și de Șofron, argat la curtea lui Busuioc. Nehotărât și fără să poată
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
vrea mai ales să afle pentru sine, să se exprime și să se contemple, să dorească și să se vindece de dorință. MAGDALENA POPESCU SCRIERI: Novele din popor, București, 1881; Die Rumänen in Ungarn Siebenbürgen und der Bukowina, Viena-Teschen, 1881; Pădureanca, Sibiu, 1884; Păcală în satul lui, Sibiu, 1886; Novele, I-II, București, 1892-1896; Ardealul, pref. Grigore T. Brătianu, București, 1893; „Tribuna” d-lui dr. I. Rațiu. Explicări documentare, Orăștie, 1896; „Tribuna” și tribuniștii, București, 1896; Vatra părăsită, București, 1900; Din
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
SCRIERI: Patima izvorului, Chișinău, 1961; Versuri, Chișinău, 1965; Zbor de toamnă, Chișinău, 1968; Cântarea ființării mele, Chișinău, 1968; De ziua satului, Chișinău, 1971; Versuri, Chișinău, 1971; Toboșarii, Chișinău, 1974; Trestienii, Chișinău, 1975; Casa părintească, Chișinău, 1977; Amurguri verzi, Chișinău, 1978; Pădureanca, Chișinău, 1980; Drum de țară, Chișinău, 1983; Izvorul, Chișinău, 1984; De vorbă cu inima, Chișinău, 1987; Scrieri alese, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: V. Coroban, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 45-49; Ion Ciocanu, Cu fața spre carte, Chișinău, 1989, 263-269; Cimpoi, Ist.
BOLDUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285804_a_287133]
-
pitroceau printre raze. Goală, femeia își juca pruncul care sughița de rîs; păreau surprinși de soare în ascunziș; trupul ei îngenunchiat în iarbă lucea ca marmora iar linia pură a tricepșilor umflați urca spre pîntecul subțire și sînii viguroși de pădureancă. Gîngurind, copilul se lipise de ei cu capul dat pe spate; încordați, umerii femeii scînteiau în lumină; de pretutindeni, din frunze și din apă, izvora parcă o vrajă. Cu încîntare, nimfa născocea copilului porecle: Ni-cu Voi-ni cu, ru-pe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
I 1982; II 1985; III 1993), continuând cu Scară la cer (1997), cu Sonete imperfecte (2000) și celelalte, dispune de o certă siguranță a dicțiunii, încât dincolo de teme și scenarii lirice, stilul o diferențiază prompt. Prospețimi silvestre (sub frecvent-repetatul titlu Pădureanca) relevă la nivel existențial consonanța cu sufletul transilvan. Trăsătură intens-particularizantă, "pădureanca" (arădeancă din Vidra) pune în pagină palpitul spațiului natal, acesta cadru de semiografie lirică, inclusiv de axiologie (verificată multisecular), de mitologia vegetală și faunistică. Vivacitate, voluntarism, stări tensionale întrețesute
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
1997), cu Sonete imperfecte (2000) și celelalte, dispune de o certă siguranță a dicțiunii, încât dincolo de teme și scenarii lirice, stilul o diferențiază prompt. Prospețimi silvestre (sub frecvent-repetatul titlu Pădureanca) relevă la nivel existențial consonanța cu sufletul transilvan. Trăsătură intens-particularizantă, "pădureanca" (arădeancă din Vidra) pune în pagină palpitul spațiului natal, acesta cadru de semiografie lirică, inclusiv de axiologie (verificată multisecular), de mitologia vegetală și faunistică. Vivacitate, voluntarism, stări tensionale întrețesute confirmă parcă opinia lui Eugenio d'Ors că sufletul e "o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
să vorbească eternul uman: Nu rareori am adorat frumusețile vieții: Nopțile putrede, diminețile fragede, Păcatul încă neînfăptuit. Gustul tăcerii punând un lacăt de deget pe gură. Formele fructelor, dulcețile lor. Odihnitoare peisaje cu munți Văile toamnei sterilizate de alcoolul brândușei. Pădureanca, o silvană, o garçonne, o băiețoasă respiră concomitent o feminitate plină de gingășie; se invocă flori de tot felul (trandafir, ghiocei), fluturi, libelule, gâze; e tentată de petale și polen, de "colb de frunze". Fascinează germinația, triumfă timpul încolțirii, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mania. Reacții termice (rece-fierbinte) sfârșesc în cele din urmă într-un fel de echilibrare, într-o anumită temperanță, nu și în aplatizare: "Caii mei nebuni ca mine, caii mei fugari ca ochii / Lava sângelui mă arde, troieniți-mi în auz" (Pădureancă). Deschisă ademenirilor multiforme, privirea se complace în vedenii; ordinea profană nu escamotează însă ordinea divină; în esență ordinea iubirii e totuna cu ordinea naturii: "Cât îmi doream să fiu ca mama! Sălbătăciune de pădure, / Cu puiul după ea..." (Pădureancă). Poeme
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
auz" (Pădureancă). Deschisă ademenirilor multiforme, privirea se complace în vedenii; ordinea profană nu escamotează însă ordinea divină; în esență ordinea iubirii e totuna cu ordinea naturii: "Cât îmi doream să fiu ca mama! Sălbătăciune de pădure, / Cu puiul după ea..." (Pădureancă). Poeme dense, fluente, confesiunile de tipul acesta derivă desigur dintr-o experiență sui-generis filtrată prin amintire, dar și dintr-o cristalizare morală lină; ele traduc, în fond, o atitudine, o filozofie personală. Poeta, evident, balansează între iubirea in potentia (cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fiindcă ține să ilustreze influențe tătărești destul de sumbre. Din cealaltă parte se apropie sălișteanca cochetă cu mult negru și alb, femeia de-un aspect cam mănăstiresc din Vlașca, bănățeanca din Graniță cu cârpa încornorată și cu opreg din șerpi multicolori. Pădureanca purtând pe mâneci podoabă masivă, compactă și cu mărgele, care dau ritm și linie șoldului. Te izbește costumul țărăncii de la Pitești, strigător ca un răsărit de soare, nu mai puțin și aproape antipodic al lugojanului în negru solemn. [...] Galeria acestor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Slavici s-a născut la 18 ianuarie 1845 în comuna Șiria, lângă Arad. A studiat la Șiria, Arad, Timișoara, Satu Mare, Budapesta, Viena. Opere: Novele din popor (1881); Nuvele, I (1892); Nuvele, II(1896) ; Nuvele III, IV, V, VI, postum (1926);Pădureanca(1884 ); Mara (1894); Din bătrâni (1902); Închisorile mele (1921); Cel din urmă armaș (1923). UNIVERSUL ARTISTIC Ioan Slavici, "scriitor realist și poporal" a reflectat în opera sa realitățile naționale, printr-o "optică populară". Scrierile sale au un caracter moralizator. Considerând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a lui Lică Sămădăul. Ea acceptă jocul acestuia din cochetărie, iar mai apoi cu vădită plăcere a simțurilor (Pompiliu Marcea). Nuvela se impune prin dinamica interioară a personajelor, neprevăzut, inedit, senzațional, prin mediul sălbatic în care se desfășoară întâmplările. În Pădureanca, Simina, fata săracă, nu se poate căsători cu Iorgovan, fecior bogat, din cauza diferenței de avere. Fata suferă și renunță la ideea unei căsătorii, dar continuă să-l iubească pe Iorgovan, care în urma unui accident, moare în brațele Siminei. Orientându-se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]