199 matches
-
sunt de dorul de a mai fi împreună o dată,/ prin sătuce din sudul sărac și socratic, / prin burguri cățărate pe coame de deal;/ calabrez m-a crezut femeia fidelă Fidenței, / îmbiindu-ne în măruntu-i negoț să intrăm, să gustăm;/ hirsut, păduros, silvan, transilvan/ sunt, totuși, parte din tine, măcar prin adopție" - Elegie pentru țara oprită)? În mitica, în ,,lina" Bucovină paternă? În Clujul natal? - Toate cele trei provincii, Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior. Le iubesc deopotrivă
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
mai ales cel feminin tînăr, ce exercită asupra prozatorului o atracție obsesivă), veșmintele, gesturile, sunetele apar extrem de actuale, se prezintă în fața noastră. Operațiunea ține de imaginație, dar mai ales de traducerea ei verbală: "Scena se petrece la poalele unei stînci păduroase, pe care o încunună un castel feodal cu turnuri și cu metereze; la dreapta curge un rîu, în undele căruia se resfrînge umbra tufișului de pe mal; peste rîu trece o punte de piatră; la stînga, tărîmul se-nalță acoperit cu
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
Care-și găsește moartea / În cerul visător al gurii" (Nu-mi voi aminti). Regimul nocturn al somnului nu-i neapărat regresiune vegetativă, cât nevoia de vis și de integrare în plasma naturii, a unei lumi mitologice, mai congruentă cu substanța "păduroasă și contradictorie a creației" (Ion Barbu). Parcă e și de prisos a mai spune că extazul hipnotic, vegetal, complementar tăcerii, are vădite articulații blagiene, inclusiv un anume retorism păgubos. În ce măsură ajunge monedă specifică e mai greu de spus în câteva
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
o frunză din care să se zămislească "locuită de un cântec" în libertatea jocului, în penumbră, unde vânătoarea diurnă de cuvinte fără suflet n-are nici un rost. "Lauda somnului" arar se mai ivește de-acum, poezia iese de sub toropeala "raiului păduros" și se îndreaptă iarăși spre meditația interogativă și exclamativă, îmblânzită de o mieroasă undă elegiacă. Privirea țintește mai intens spre real, nu atât constatativ, cât invocând și pulsând în căutare de esențe și de sensuri. Tonalitatea înaltă își asociază "vibrări
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
specii precizate, exemplarele se înregistrează la rubrica " alte specii", sau "observații" din cadrul fișelor de observații completate cu ocazia evaluării realizate la alte specii. Jderul de copac - (Martes martes L.) Articolul 56 (1) Prezența sa este legată de mari complexe păduroase, teritoriul ocupat de către un exemplar fiind de circa 100 ha. Într-o noapte poate străbate mai mulți km, deplasându-se atât pe sol, cât și prin copaci, fiind astfel dificil de urmărit. (2) Mai trebuie făcută precizarea că urma
INSTRUCȚIUNI din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261472]
-
să fie amplasate și în cadrul lățimii acostamentelor, eventual se poate proceda similar și cu rigolele. 2. DRUMURI DE EXPLOATARE --------------------------- A. DRUMURI FORESTIERE, AGRICOLE, PETROLIERE, MINIERE ȘI ALTELE 2.1. Drumuri de categoria III DESEN *) NOTĂ: Se construiesc pentru deservirea masivelor păduroase cu suprafața sub 1000 ha pentru trafic sub 5000 tone anual sau pentru întreținerea și exploatarea canalelor principale din sistemele de îmbunătățiri funciare. Aceste drumuri se construiesc pentru declivități de maximum 9%. 2.2. Drumuri de categoria ÎI DESEN *) NOTĂ
LEGE nr. 43 din 27 decembrie 1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106438_a_107767]
-
pentru trafic sub 5000 tone anual sau pentru întreținerea și exploatarea canalelor principale din sistemele de îmbunătățiri funciare. Aceste drumuri se construiesc pentru declivități de maximum 9%. 2.2. Drumuri de categoria ÎI DESEN *) NOTĂ: Se construiesc pentru deservirea masivelor păduroase cu suprafața de peste 1000 ha sau pentru un trafic de pește 5000 tone anual. Se admite că parapetele și rigolele să fie amplasate și în cadrul lățimii acostamentelor. 2.3. Drumuri de categoria I DESEN *) NOTĂ: Se construiesc pentru deservirea masivelor
LEGE nr. 43 din 27 decembrie 1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106438_a_107767]
-
cu suprafața de peste 1000 ha sau pentru un trafic de pește 5000 tone anual. Se admite că parapetele și rigolele să fie amplasate și în cadrul lățimii acostamentelor. 2.3. Drumuri de categoria I DESEN *) NOTĂ: Se construiesc pentru deservirea masivelor păduroase cu suprafața de pește 10000 ha sau pentru un trafic de pește 50000 tone anual. Se admite că parapetele și rigolele să fie amplasate și în cadrul lățimii acostamentelor. Pe drumuri de categoria ÎI și III, pentru siguranța circulației, se vor
LEGE nr. 43 din 27 decembrie 1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106438_a_107767]
-
de l’altre cose ch’i v’ho scorte” Marian Papahagi: „În miez de drum când viața ni-e-mpărțită/ mă pomenii în beznă-ntr-o pădure/ de era dreapta cale rătăcită./ Ah, să spun cum era nu-mi e ușure / pădurea păduroasă, aspră foarte,/ ce-n gând presară iarăși spaime sure. / Amară-i că puțin o-ntrece moartea: / dar ca s-arăt ce bine-n ea aflai/ voi spune ce mi-a scos în cale soartea” Eta Boeriu: „Spre-amiaza vieții noastre muritoare
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
-i răspunză pe-ntrecute, și când s-a stins uietul din urmă în curtea chinoviei, și când limba s-a oprit inertă din legănatul ei, încă tot se mai aud răspunsuri jalnice stingându-se unul după altul încet-încet în depărtatele adâncuri păduroase” (O reparație). Sau: „...Acest pitoresc orășel [...] e așezat în voie pe o largă pajiște, la poalele munților, străbătut drept prin mijloc de o gârlă limpede, care, repezită dintr-un izvor înalt din coastele vecine, alunecă, fără să-i poți prinde
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
să se bată pe spate unii alții încurajându-se că au înțeles mesajul timidei raze ce le sosește de dincolo pe sub ușă mari responsabilități le revin odată cu toamna la compoziția noilor marmelade ( cantități toxice de pere de mere și de păduroase fructe ce n-au văzut niciodată pădurea ocolite chiar și de viermi intră în compoziția viitorului cel vâscos...) ziua se prezintă cu suprafața ei de granit pe care lumina o șlefuiește repetitiv toți își doresc maximă vizibilitate pentru vidul lor
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/3506_a_4831]
-
acestui articol. În cazul cînd imobilul urmărit constă în pădure ce nu figurează în rolurile fiscale, valoarea acesteia se va putea stabili prin certificatul ocolului silvic în raza căruia se află pădurea și care va ține seama de vîrstă masivului păduros, posibilitățile de exploatare și de transport, precum și de distanță pînă la debușeul cel mai apropiat. (Alineatele 2, 3, 4 și 5 ale art. 1 au fost introduse prin legea nr. 833 din 24 noiembrie 1939 - decret nr. 3762). Comandamentul sau
DECRET - LEGE Nr. 306 din 5 august 1938 pentru modificarea şi abrogarea legii nr. 230 din 11 iunie 1930 , pentru unificarea unor dispoziţii referitoare la executarea silită. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106080_a_107409]
-
și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc, pe aceste plaiuri pontice și danubiene, respirând aerul tare de sub sprânceana păduroasă a neclintiților Munți Carpați - coloana vertebrală a Europei - rimând cu Dunărea, străveche axă economică și comercială, culturală și spirituală a bătrânului nostru continent. Născut în miezul verii - sub semnul Soarelui, îngemănat cu steaua polară a lui Ernest Hemingway, Aldous Houxley
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
ca veridică lumină a filonului nocturn, visul. Lumina de asemenea: a zodiilor, a Mormântului sărit din peceți la cutremur, a punților nevertebrate dintre pământuri și redutabile și ultime judecăți. Somnul cu grafica lui variabilă, cu deplasări răsturnătoare conciliate în unitatea păduroasă și contradictorie a creației, e o formă de existență mult mai complectă ca existența diurnă. Întronat, acolo, stă Sufletul, categorie căreia Edgar Poe îi făcea să corespundă câmpul strict al poeziei. Această nuanță trebuie reținută și identitatea riguroasă denunțată, poezia
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
unii știu mai multe decât însuși dacii! Ce aflăm din documente? Din textul de pe inscripția de la Dionysopolis și de la Iordanes&Co, aflăm că sub Burebista, ajutat de marele preot Deceneu, s-a format primul stat geto-dac. Pe teritoriul dintre Carpații Păduroși - Nistru - Munții Balcani - Marea Neagră. Regatul lui Burebista era recunoscut la anul 49 î.H. de Pompei, consul sine collega, însărcinat să apere Republica Romană. Dar și dictatorul Cezar, care aruncase zarurile la trecerea Rubiconului, râvnea la Dacia. Interesant, Burebista își
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
greșeala să prezentăm istoria românilor în granițele statului actual România, de fapt poporul român a trăit în organizări cneziale și voievodale în teritorii care transced granițele de azi până spre Bug la est, Burgas la sud, Tisa la vest, Carpații Păduroși la nord, iar prin aromâni până în Munții Pindului. În secolul XIII Dobrogea a devenit capitala Hoardei de Aur prin prințul tătar Noqai, cu capitala la Isaccea și o placă turnantă a comerțului genovez spre China. La începutul secolului XIV cnezii
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc, pe aceste plaiuri pontice, danubiene respirând aerul tare de sub sprânceana păduroasă a neclintiților Munți Carpați - coloana vertebrală a Europei - rimând cu Dunărea, străveche axă economică și comercială, culturală și spirituală a bătrânului nostru continent. Născut în miezul verii - sub semnul Soarelui, îngemănat cu steaua polară a lui Ernest Hemingway, Aldous Houxley
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc, pe aceste plaiuri pontice, danubiene respirând aerul tare de sub sprânceana păduroasă a neclintiților Munți Carpați - coloana vertebrală a Europei - rimând cu Dunărea, străveche axă economică și comercială, culturală și spirituală ... Citește mai mult La vârsta patriarhilor, Corneliu Leu are o vitalitate, o energie și un dinamism cu adevărat ... leonine. Cheia tinereții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366806_a_368135]
-
multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc, pe aceste plaiuri pontice, danubiene respirând aerul tare de sub sprânceana păduroasă a neclintiților Munți Carpați - coloana vertebrală a Europei - rimând cu Dunărea, străveche axă economică și comercială, culturală și spirituală ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366806_a_368135]
-
cu aer protocolar, Cântă în cor un fascinant tropar, Nu poți să nu-mparți bucuria cu ei. Zvelte căprioare și căpriori în rut, Fagi și stejari, mesteceni, arțari și ulmi Se văd din depărtare, chiar de la Prut. Ziduri de cremene, păduroase culmi, Cetate durată din dor și durut, Tu ne-ai vindecat de cazne și urât. Satul natal Pios se-ndreaptă pasu-mi spre satul meu Răsfirat discret printre livezi și vii, În mijlocul unei mari împărății Cu amintiri ce-n tâmple se
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
cântul al II - lea al Iliadei, Homer îl prezintă pe Ulise în rândul comandanților greci, subliniind inteligența ieșită din comun prin asemănarea cu „mintea” lui Zeus: „Iată și - Ulise. Supuși veniră subt el Chefalenii/Cei inimoși din Itaca și din pădurosul Neritos/ Din Crochilea o parte și alții din asprul Egilip/Și din ostrovul Zachint și din Samos, și locuitorii/ De pe uscat, de pe țărmul de dincolo de la ostroave,/ Ei ascultau de Ulise, potriva lui Zeus la minte;/ Douăsprezece corăbii aveau și
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
nevoie de medic! Vă rog, nu este o glumă ! Polițistul reveni în cabinetul lui Voinescu și acesta își luă trusa medicală pentru a pleca împreună, conduși de Gabriel. Au luat-o pe o străduță din spatele Maternității, urcând spre o zonă păduroasă. Omătul acoperise complet crengile copacilor și datorită frigului, înghețaseră, dând un aspect feeric locului. Așa, cu frunzele încremenite în gheață, peisajul părea mirific, încât părea că, oricând, ar putea apărea din tufișurile dese, Zâna zăpezii. Mergeau toți pe poteca mărginită
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
spre teritoriul României Mari. - Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de triburi și ocupau un teritoriu cuprins între: râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre (sud) și Carpații Păduroși (nord). În anumite părți chiar depășeau aceste hotare: spre est peste Nistru, „înaintând până spre Bug”, iar spre vest, „ajunseră până la Dunărea panonică”. Regatul dacic a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista, având ca hotare
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
spre Bug”, iar spre vest, „ajunseră până la Dunărea panonică”. Regatul dacic a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista, având ca hotare: țărmul Mării Negre Bugul - spre est, Cadrilaterul boem, Dunărea panonică și Morava - spre vest, Carpații Păduroși - spre nord, iar Muntele Haemus (lanțul Balcanilor) - spre sud. Capitala regatului era orașul Argedava (sursă, „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi”, C. și D. Giurescu). Iată și alte precizări: - Conform informațiilor rămase de la Strabon, dacii locuiau în
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
quadrum care însemna ,,pa¬trat“. Acel quadrum s-ar fi transformat în quodrum și apoi codrum cu evoluția semantica de la „bucată pătrată“ spre „bucată în general“, cu specia¬lizări: ,,de pâine“, „de mama¬liga“, „de pământ“, „de pădure“, „pădure“, „munte păduros“. Cuvântul există la albanezi sub forma kodrë (kodër) și înseamnă „munte, deal, colina“, sens care ne întâmpină încă la bănățeni și în Crișana. Deși majoritatea cercetătorilor români și străini susțin originea codrului în felul explicat mai sus, n-au lipsit
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]