184 matches
-
Acasă > Cultural > Spiritual > NAPOLEON SĂVESCU - DUMINICĂ FLORIILOR Autor: Napoleon Săvescu Publicat în: Ediția nr. 1557 din 06 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Că multe sărbători creștine, inițial a fost o sărbătoare păgâna, dacica, a vegetației și a fertilității, peste care creștinismul a suprapus o sărbătoare religioasă, schimbându-se denumirea și semnificația ei, dar păstrându-se în bună parte tradițiile inițiale. Floră era la vechii români zeița florilor și a înfloririi. În onoarea
DUMINICA FLORIILOR de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348684_a_350013]
-
pustnicul Ilie a trăit o viață simplă, modestă și virtuoasă. Toată viața sa a fost mistuită de focul dragostei și al slujirii, al râvnei pentru adevăratul Dumnezeu. El a trăit într-o vreme în care omenirea întreagă era idolatră și păgână, chiar poporul ales din care făcea parte devenise idolatru. Slăvitul Ilie avea puterea dumnezeiască de a “închide și a deschide cerurile”. În acest sens, Ilie prin rugăciune „închide cerul” trei ani și șase luni, foamea și seceta provocând dezastre în
CINE A FOST PROROCUL ILIE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349344_a_350673]
-
nimic nu a făcut! Unde e țara mândră ca o floare, Cu râuri,ramuri,dealuri cu munți și cu câmpii, Cu mândrele grădini scăldate--n soare, Și-nveselite cu glasuri de copii? Cu sânge au apărat-o, fii săi, Când lifta cea păgână, a dorit-o. Azi, e vândută de guvernanții răi, Ce lași ei au trădat-o, n-au iubit-o! Bade Mihai, tu ai cântat-o-n versuri, Și i-ai dorit :„un mare viitor”... Azi a rămas din ea, doar
E SFÂNTĂ ŞI E ŢARA MEA! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349773_a_351102]
-
manifestări aspre le dezvăluie față de necreștini, iudei, sau novatieni. Față de iudei a mers până la a le distruge sinagogile și a-i alunga din cetate, confiscandu-le averile. Uciderea Hypatiei, fiica filosoful Theon, vestită conducătoare și profesoara a școlii de filosofic păgâna (Mouseion) din Alexandria, a fost o acțiune de care cercurile intime ale lui Chiril, daca nu cumva și el personal, dată fiind cerbicia lui, nu au fost străine. Chiril rămâne în istoria gândirii creștine nu atât prin aceste gesturi mai
PATRIARHII ALEXANDRIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349987_a_351316]
-
înainte de Înviere, La ușă prăvălind o piatră grea Cu liniștea de dincolo de ea... Slăvite Iosif, cine te-a trimis Să-l ceri pe Cel de lege interzis, Pe Cel sortit la groapa cea comună? Mă-ntreb și întrebarea nu-i păgână... Referință Bibliografică: Iosif din Arimateea... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1220, Anul IV, 04 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
IOSIF DIN ARIMATEEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365954_a_367283]
-
dări; căci dregătorii sunt slujitori ai lui Dumnezeu, ca întru aceasta să stăruiască. Dați-le tuturor celor datorate: celui cu darea, darea; celui cu vama, vama; celui cu teama, teama; celui cu cinstea, cinstea”. Concepția creștină este diferită de cea păgână, în ce privește autoritatea statului. În creștinism autoritățile nu mai sunt dumnezei și nici nu au funcții divine. Ei sunt rânduiți de Dumnezeu, în ordinea juridică și socială a lumii, așa după cum prin legi naturale conduce lumea fizică. Biserica susține că prin
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
repeta că într-un bolero spasmodic sunetele rezultate din tuburile dezacordate. Mărțina nu mai rezita. Își astupa urechile cu palmele. Ști că nu are de unde să îi vină salvarea. Prin ogivele de sub streașina, lumina solară penetrează interiorul cu insolenta aproape păgâna. Inima femeii palpita. Numai paznicul, la datoarie, si Arhanghelul Mihail, sfanțul prins în frescă de ev mediu, stau impasibili. Unul sprijinit pe picioarele răschirate, cu mâinile în șold. Celălat, un războinic cu sabie și cruce bătută cu diamanate. Însemne heraldice
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
rol de coasă. Corbii au ținut conclav pe-un nor și vor renunța la nevermore. Cerul, curcubeul, luna, marea, fulgerul, nisipul, înserarea, peștii, păsările, geometria, toate-au terminat cu poezia. Tu singură, iubita mea hapsâna, cu setea ta de idolă păgâna, nu te mai saturi să-ți dedic poeme prin care să renaști, din vreme-n vreme. Referință Bibliografica: Doar tu / Râul Bâz : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1662, Anul V, 20 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul
DOAR TU de RAUL BAZ în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368246_a_369575]
-
Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1898 din 12 martie 2016 Toate Articolele Autorului Căznite doruri azi ne leagă, din lunga depărtare-albastră, pe fruntea munților beteagă, cununi de cetini plâng în glastră. Coboară soarele-n chindie, uscând de lacrimi o păgână, nemuritoarea noastră glie, răcnește crunt pe sub țărână. Se scurg izvoarele de patimi, sărută ciob de pribegie, sub tricolor păzim azi datini, căci ce-i român,e pe vecie! Cutez să-ți scriu pe-o rană dacă, iubirea ce ți-o
CÂNTEC PENTRU O PĂGÂNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352660_a_353989]
-
lacrimi hotare, doar Dumnezeu mă știe sfântul, ce-am pribegit cu îndurare! Sub geana ochilor ce tace, închid lumina peste suflet, o țară de pripas ne-om face, iar dorul ne va fi doar umblet! Referință Bibliografică: CÂNTEC PENTRU O PĂGÂNĂ / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1898, Anul VI, 12 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CÂNTEC PENTRU O PĂGÂNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352660_a_353989]
-
mea bizară; fibrele mele-s devorate, sângerez în tot și-n toate. Pofte și patimi laolaltă răscoliri în mine tresaltă; și-nfiori bărbatul generos, linșat de tine norocos. Te-am dorit, te-am jefuit, toată viața te-am iubit; la rugi păgâna fastuoase, lasă-mi rimele focoase. Referință Bibliografică: Poeziei / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 446, Anul II, 21 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
POEZIEI de GEORGE PENA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354682_a_356011]
-
continuat canonul cu toata liniștea și frica de Dumnezeu. Când am terminat canonul, i-am spus în evreiește: - Aseaza-te jos să-ți vorbesc și fac tot ce vrei. Ea s-a așezat și i-am spus: - Ești creștină sau păgâna? - Creștină. - Nu știi că desfrânatele sunt osândite? - Da, știu. - Dar atunci de ce vrei să faci desfrânare? am întrebat-o eu. - Pentru că n-am ce mânca, mi-a răspuns ea. Atunci i-am zis: - Să nu mai curvești! Vino aici în
LIVADA DUHOVNICEASCA (44) de ION UNTARU în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357535_a_358864]
-
Enescu Publicat în: Ediția nr. 1236 din 20 mai 2014 Toate Articolele Autorului Și în epoca modernă Constantin, mama Elenă Fac un cuplu Byzantin Într-un ritual creștin! Constantin,mama Elenă Însoțiți de-a vieții trena, Azi când vremea e păgâna, Poartă-a crezului cunună. Însoțiții de-a vieții trena Sânge sfânt având în vena, Luptând cu toata ființă Răspândesc cu drag credință! Sânge sfânt având în vena, Sunt imunii pe a vietii scenă Cu credință-n cel de sus Într-
IMPĂRAŢII. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344648_a_345977]
-
dări; căci dregătorii sunt slujitori ai lui Dumnezeu, ca întru aceasta să stăruiască. Dați-le tuturor celor datorate: celui cu darea, darea; celui cu vama, vama; celui cu teama, teama; celui cu cinstea, cinstea”. Concepția creștină este diferită de cea păgână, în ce privește autoritatea statului. În creștinism autoritățile nu mai sunt dumnezei și nici nu au funcții divine. Ei sunt rânduiți de Dumnezeu, în ordinea juridică și socială a lumii, așa după cum prin legi naturale conduce lumea fizică. Biserica susține că prin
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
din cornul abundentei, dușmanii vieții plini de râie laie, a lor cruzime topind dulceața existenței doar tu, primăvara proaspătă în lume, cu harul artei de a face bine alungi heraldul ce din izvor de hume adună gânduri de rușine amiciția păgâna soiești precum câini turbați ar rupe-n colți nevina și egoismul putred ce-l țin dușmanii-n mâini îl scuturi cu lumina cu milă pentru dânșii, cu ură pentru-al lor defect sinistru din datoria ta față de lume-ntrânșii îngropi nemernicia
DIN CREATURI FEERICE NE-NDEAMNĂ INIMA SĂ NAȘTEM de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360507_a_361836]
-
pe 25 decembrie. Tradiția această eră așa de răspândită la păgâni încât biserică a fost nevoită să respecte aceste obiceiuri prin încreștinarea lor. Astfel J. G. Frazer vorbește despre sărbătoarea noastră de Crăciun ca fiind împrumutata direct de la rivala ei păgâna. Pentru numele soarelui krat la proto-daci în afară de gr. kratos “putere, forța” (care vine de la soare) adăugăm: sl. krat “ oară, data”, kart “oraș” la semiți, kurt “lup” în turcă, kart “bătrân” tot în turcă, kurt “surd“ în letona etc. Toate aceste
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
această nimfa rusă arată ca și cum ar fi ieșit chiar atunci din cadă de baie”. La bălul costumat dat de Ministerul Marinei, Varvară și-a făcut apariția într-un echipaj somputos. Vizitiul era îmbrăcat că un crocodil, iar ea asemenea unei păgâne; penele multicolore ce ii împodobeau trupul lăsau să se vadă “cele mai frumoase picioare din întreaga Europa”. Vom scuză desigur, exagerarea; ziariștii acelor timpuri nu aveau prea multe ocazii de a observa picioarele unei femei din înaltă societate. Era imposibil
“PORTRETUL DOAMNEI VARVARA DMITRIEVNA RIMSKI-KORSAKOVA” DE FRANZ XAVER WINTERHALTER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342477_a_343806]
-
mâna Imperiului Roman. El se întindea de la Rin, Dunăre, Marea Neagră, Munții Caucaz și Marea Caspică în partea de nord, până la Oceanul Atlantic înspre apus și până la Eufrat înspre răsărit. Atât popoarele din cuprinsul Imperiului Roman cât și cele din afara lui erau păgâne. Nașterea pruncului Iisus a tăiat cursul istoriei în două: partea dinainte de Hristos și cea de după, care va dura până la sfârșitul veacurilor. De la Hristos înșirăm viața lumii și a noastră. Ce ne aduce și ce ne învață El? El ne aduce
BUCURIILE CREDINŢEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340566_a_341895]
-
-i intra Și-n frunte atâtea eresuri. Dar ceea ce nu reușea ca să uite Erau ochii ei dintr-o noapte Când ea, ca o pradă dorită, veni Si-alaturi uitară de toate. Așa petrecură o noapte de vis Șacal singuratic, frumoasa păgâna... De-atunci el simți cum se stinge de dor Și sangele-i seaca în vâna. Ea trecea prin lume de parca nicicând N-a fost ca să fie o noapte; El tace în urma-i privind-o nebun Și-o pajura-n piept
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379993_a_381322]
-
sensuri;O dragoste oarbă în oase-i intraSi-n frunte atâtea eresuri.Dar ceea ce nu reușea ca să uiteErau ochii ei dintr-o noapteCand ea, ca o pradă dorită, veniSi-alaturi uitară de toate.Asa petrecură o noapte de visSacal singuratic, frumoasa păgâna...De-atunci el simți cum se stinge de dorSi sangele-i seaca în vana.Ea trecea prin lume de parca nicicandN-a fost ca să fie o noapte;El tace în urma-i privind-o nebunSi-o pajura-n piept i se zbate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379993_a_381322]
-
șiroaieDin cuțitul simplu, ros și netăiabilPoposești lumina în a pânzei gurăSufletul tău amplu, simplu și afabilîși iartă culoarea ruptă din naturăPeste-al zilei murmur se rotește cerulCu inima mută furi un zâmbet sacruDegetele tale animă misterulFantomind molatic un dor-simulacruPură și păgână inima ta cereO iubire sfântă în nuanțe supleNumai Cerul Însuși știe a ta vrereși de bucurie de stele se umple... XXXII. SINGUR/Ă, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 1934 din 17 aprilie 2016. Edgar Allan Poe (trad. adapt
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
-i intra Și-n frunte atâtea eresuri. Dar ceea ce nu reușea ca să uite Erau ochii ei dintr-o noapte Când ea, ca o pradă dorită, veni Si-alaturi uitară de toate. Așa petrecură o noapte de vis Șacal singuratic, frumoasa păgâna... De-atunci el simți cum se stinge de dor Și sangele-i seaca în vâna. Ea trecea prin lume de parca nicicând N-a fost ca să fie o noapte; El tace în urma-i privind-o nebun Și-o pajura-n piept
SACAL SINGURATIC de MARIUS NANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374412_a_375741]
-
Acasa > Poezie > Delectare > GOL Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului O casă goală, fără de pereți. Tavane decojite, sare, fum. Să ne iubim păgâno, pe bureți ce-au invadat zăbrelele din turn. Mansarda iar s-a prăbușit sub noi. Nu mai e loc nici chiar pe coridoare. Să ne iubim străino, într-o joi chiar de-i târziu și-n ochi ne e răcoare
GOL de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372360_a_373689]
-
prins în gând. Mi-ai promis izbăvire, nepoate! -Peste-o iarnă voi fi medic! Sigur îți voi găsi leac! -Mai ții minte, copile, pe când erai ca și-acum la sfârșit de vacanță, ce frecții-mi făceai cu frunte de țuică la păgânele astea de oase?! -Cum nu?! Ai nădejde în mine! Și fericit de promisiune întăresc bătăile. Nucile cad mai des, apoi din ce în ce mai puține... Și-n urmă, aud îngrozit un trosnet de vreascuri... o bufnitură surdă... un icnet prelung... apoi un veac
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
niciodată!”. Ai grijă de cuvintele ce te așteaptă la mijloc de întrebare. Și repet: dragostea poate ucide, da; când rătăcești ca un orb, când nu mai slăvești o dimineață senină, iar noaptea își face de cap prin aceleași încăperi , viciate, păgâne... La fereastra nesfârșitei așteptări, pe care o mână străină a scris neglijent: ”De închiriat”, niciun vis și nicio dragoste nu vor mai înflori, și nicio vocală nu va mai îndura suspinul... 13 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Și dragostea... Valentina Becart
ȘI DRAGOSTEA... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379250_a_380579]