439 matches
-
cîștigă bani buni șterpelind muzica lui Bregovic. Pe cînd Jacques Brel în versiune feminină Andre? Culmea tupeului o au cei de la Latin Express care nu se obosesc nici să schimbe titlul piesei ( Cred că m-am îndrăgostit), nici să caute păgubașul prea departe: Nicolae Nițescu e de pe acilea de la noi. "Astă pleavă, ăst gunoi" Versul eminescian ne este reamintit de Valeriu Stancu în editorialul numărului din martie al Cronicii ieșene. El se referă la politicienii ajunși, ieri sau azi, la putere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
cu întreținere cu tot, cam zece milioane, trebuie să fii nebun să-ți lași micul confort de-acasă pentru a plonja în haosul bucureștean. Și atunci, ori începi să iei șpagă pentru a avea ce să mănânci, ori te lași păgubaș. În felul acesta, se ajunge ca singurele cadre disponibile să provină din bazinul bucureștean, într-un simulacru de rotație a cadrelor: cunosc cel puțin exemplul unei doamne care între 1996-2000 a fost director la un minister, să zicem, al Culturii
Specialiști, cadre, nulități by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11965_a_13290]
-
fiind furate de la Crăciun încoace, a fost descoperită în noaptea de 6/7 ianuarie pe str. Ranetti de către agenții de ordine de la Secția 3 de Poliție Timișoara. Ei au luat legătura cu colegii lor de la Serviciul Poliției Judiciare-Compartimentul Furturi Auto. Păgubașul se dusese în dimineața zilei de 5 ianuarie în piața de mașini de pe str. Grigore Alexandrescu pentru a vinde Renault-ul. Acolo, trei tineri l-au contactat și s-au arătat interesați de mașină. Prețul era de 1 200 de dolari
Agenda2003-2-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280571_a_281900]
-
De regulă au fost furate datele de identificare a cardurilor, prin mijloace tehnice de ultimă oră, și realizate „clone“ ori s-au sustras cardurile cu totul, acestea fiind șterse și reîncărcate cu date. Laboratoarele de „fabricat“ carduri erau în Spania. Păgubașii sunt numai cetățeni străini. săptămâna infracțională În perioada 10-17 ianuarie 2003, pe raza județului Timiș au fost înregistrate următoarele evenimente: tâlhării - 2; fals de instrumente de plată - 1; vătămare corporală - 1; furturi - 15; complicitate la contrafacerea mijloacelor electronice de plată
Agenda2003-3-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280597_a_281926]
-
De regulă au fost furate datele de identificare a cardurilor, prin mijloace tehnice de ultimă oră, și realizate „clone“ ori s-au sustras cardurile cu totul, acestea fiind șterse și reîncărcate cu date. Laboratoarele de „fabricat“ carduri erau în Spania. Păgubașii sunt numai cetățeni străini, din Europa, în conturile cărora se găseau zeci de mii de dolari. Radar Comisarul Mircea Drăgan, șeful Serviciului Poliției Rutiere Timiș, ne-a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă, o „radiografie“ a accidentelor grave petrecute
Agenda2003-3-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280597_a_281926]
-
ar trebui la rîndul lui să intre în categoria inițiaților pentru a se pronunța în cunoștință de cauză. Urcarea sufletului în ceruri nu e temă de reflexie filosofică, ci experiență pe care ori o trăiești pe viu, ori te lași păgubaș. Putința de a înțelege o problemă e dată de trăirea acelei probleme, caz în care nu-ți trebuie cine știe ce fler să-ți dai seama că Ioan Petru Culianu nu are hram de inițiat. Culianu nu e în duh, nu are
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
pus zeama de portocale și a stropit cu rom. A FOST CEA MAI BUNĂ SALATĂ DE FRUCTE PE CARE AM MÂNCAT-O VREODATĂ! V-o recomand cu mare, mare, mare entuziasm, însă, dacă vă lipsește menta, mai bine vă lăsați păgubași.
Cea mai bună salată de fructe ever by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20871_a_22196]
-
iarbă sunt, în luna iunie, pe vârful Moldoveanul?”, “Câți dinți avea în gură Ștefan cel Mare, când a câștigat bătălia de la Podul Înalt?” și “Ce număr purta la pantofi Coana Leana Ceaușescu, când era gravidă cu Nicușor?”. S-a lăsat păgubaș înainte. Una peste alta, mie mi se pare perfect normal să fie mai greu de luat cetățenia română decât oricare alta. Normal într-un sens exclusiv românesc, desigur. E genul ăla de absurd care ne caracterizează mai presus de orice
Un singur lucru e mai greu decât să fii român: să devii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21003_a_22328]
-
au împrăștiat, și nouă ne trecuse teama. Avem noi , acolo în cealaltă parte a dealului, acolo spre pădure, o poiană unde în fiecare an găsim bureții ăștia de toamnă, nu vă spun unde că ne lăsați fără ei. - Lasă-te păgubaș , Aurele. știu și eu poiana aceea, dar noi mergem la cules către seară, e mult mai bine, atunci. Ei, dar nu despre bureți vreau să vă spun! Ne întoarcem noi cu gălețile pline și zice nevastă mea, hai să mergem
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
toate șirurile, la capătul versurilor și chiar între subiect și predicat. Rostul ei de a te face să te oprești o secundă, să tragi aer în piept, ca să nu umbli sufocat de-a lungul frazei lirice, ca să nu te lași păgubaș sau să-l urăști pe autorul care a scris parcă doar ca să-ți arate disprețul ignorenței lui. Văzând cum merg lucrurile, ajungi să te întrebi dacă poezia nu și-a pierdut mare parte din cititori, nu a fost abandonată și
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
cinci copii din echipa adversă încep să bombăne și s-o lase mai moale, și după ce, din greșeală, trântește un băiat, care se ridică de jos cu o mutră bosumflată și renunță la joc, Rabbit e gata să se lase păgubaș. - OK, spune. Bătrânul se cară. De trei ori "ura!". Băiatul de lângă el, cel cu fesul, adaugă: - La revedere, campionule! Îi este recunoscător acestui băiat care a continuat să-l urmărească cu o admirație dezinteresată, în timp ce toți ceilalți deveniseră morocănoși. Desigur
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
decenii la rând, și cel mai competent cunoscător al prozatorului. Și-acum, surpriza: Niculae Gheran este și un memorialist de primă mărime, în linia pitorescului balcanic al lui Anton Pann - Ghica. Primul volum al cărții autobiografice Arta de a fi păgubaș. Târgul Moșilor (Biblioteca Bucureștilor) dedicat copilăriei interbelice și tinereții din anii '40 este atât de plin de umor, încât veți râde - cum a făcut și Zodierul - singuri și veți simți nevoia să le citiți cu glas tare celor apropiați unele
Horoscop critic by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/7750_a_9075]
-
rugă îndulcind Păcatul trupului, greșesc, dar stărui De alt păcat mai greu să te desprind, Fiindcă-ți sunt ispitelor izvor... În mine însumi lupt; ne'nduplecat Judecător al desfrânării, or Al dulcii necredințe avocat Corupt: furat, dar hoțului complice, Sunt păgubașul vinovat, s-ar zice. XXXVIII De plictiseală muza-mi nu se plânge De când în haina grației mă-mbraci, și teme dulci îmi dai; dar prea nătânge Sunt foile ce-am oropsit, stângaci. Din milă de te-apleci asupră-mi, vina
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
vede husănu material"). Cuvântul circulă în oralitate, cu mai multe variante fonetice - husen, husăn sau husân -, manifestând o stabilitate caracteristică pentru nucleul limbajului interlop. Personajul denumit husen are în scenariul agresiunii un rol important, fundamental pentru lumea interlopă: e victima, păgubașul - numită astfel chiar din momentul alegerii sale: "au ochit un husăn de avea banii grubă pe el" (E. Barbu, Groapa, p. 328); "își alege... Ťhusenulť (victima) în magazinul ŤUnireať" (Adevărul, 334, 1991). Calitatea de potențială victimă este și baza pentru
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
la primul tren, geamurile restaurantului erau la locul lor, iar Fănică și chelnerii patrulau nedormiți pe peron cu ciomege în mînă. Vîntul aducea mirosul de păr ars de la blănăria lui Mardare. Omul lui Dumnezeu, Pomenea, izbutise să-l lămurească pe păgubaș, spre dimineață, că cei pe care îi văzuse cu sticle de gaz în mînă cărora le dăduseră foc după ce îi spărseseră vitrina erau cei patru foști băieți de prăvălie ai prietenului său Stelian.
Alsacienii judecătorului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8086_a_9411]
-
ci doar colectiv. La scară mică, noțiunea de individ e oțioasă, cazul singular fiind înlocuit cu statistica. Unde merge mia nu mai merge unul, monografia (în sens de descriere individuală) capitulînd în favoarea pangrafiei: ori descrii tot procesul, ori te lași păgubaș. E ca o clipocire ubicuitară care face ca o particulă să nu se mai deosebească de alta, fizicianul mulțumindu-se cu clipoceala și întorcînd spatele particulei. A doua restricție privește neputința omului de a folosi limba atunci cînd simțurile nu
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
Gabriel Dimisianu Niculae Gheran își încheie în forță trilogia memorialistică (Arta de a fi păgubaș) cu satisfacția de a ne putea spune, în cuvântul introductiv la ultimul volum (Îndărătul cortinei), că a dus la capăt „fresca unei lumi apuse”. Poate să pară îndrăzneață, venind de la autor, afirmația că a realizat o frescă, dar are, în
Despre o lume apusă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4457_a_5782]
-
de la autor, afirmația că a realizat o frescă, dar are, în cazul de față, destul temei. Fresca unei lumi apuse? De ce nu? A unei lumi în care Niculae Gheran a trăit cu fervoare. Nu i-a fost doar un martor (păgubaș?), ci și unul dintre protagoniști. Este vorba, spre a veni la obiect, de lumea culturală românească postbelică, mai precis aceea din anii ’60-’80, cu toată diversitatea formelor, a instituțiilor și a exponenților ei: edituri, reviste, uniuni de creație, scriitori
Despre o lume apusă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4457_a_5782]
-
FNI ba la CEC, ba au fugit, ba În Vânt! De câți ani vă luptați cu ei?! De mulți și degeaba. Vă mai vând câte o scrisoare sau altă poantă ca să vă adoarmă și gata. Vreau să știu câți dintre păgubași și-au recuperat sumele depuse!? Nici unul. Eu vă doresc să recuperați totul, pentru că știu ce greu se muncește! Doamne ajută! Caritas; Gerald etc., etc., etc. ... Unde vă este ajutorul, că aici au depus și mai săraci doi bănuți ca să le
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
apoi s-a întins pe pat și și-a dat duhul. După înmormântarea creștinească, casa lui Pleșu a rămas pustie și nu a mai îngrijit-o nimeni, toată lumea o ocolea. Cei care au vrut să stea acolo s-au lăsat păgubași spunând că mai dau de la ei, că nu le trebuie lucru necurat. Spuneau că acolo-i casa necuratului, că noaptea ies tot felul de stafii și de ciudățenii ducă se pe apa sâmbetei. Un fior și un curent rece se
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
încerca să pună ceva la cale. Virgil n-avea cum observa lucrul acesta, pentru că era prea iritat de opoziția Bărzăunului, pe care o credea reală. Du-te tu cu Ilinca! strigă Bărzăunul întorcînd capul în altă parte. Eu mă las păgubaș. Cu asemenea parteneri... Și făcu cîțiva pași spre lac strîmbîndu-se la umbra care se proiecta în apa liniștită. Dar ce ai, dom'le, de te arăți așa ațos?... Ce ți-a venit așa, deodată? Elev ești tu, sau prepelicar? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cîte zile-oi mai avea! De ce? Uite-așa... Mi-a stricat bicicleta și nu vrea s-o ducă la reparat dacă nu contribui și eu cu juma' de preț. Ori asta înseamnă hoție curată și eu nu vreau să fiu păgubaș. E clar? Virgil nu răspunse, nu pentru că i-ar fi dat sau nu i-ar fi dat dreptate Bărzăunului, ci pentru că în acel moment considera mai înțeleaptă politica tăcerii. În sinea lui nici el nu dorea să meargă Vlad. Știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ori și, cînd mi-aduc aminte cît de buni erau, îmi vine să mă arunc iar în apă! Nuțu vru să mai spună ceva, dar nu reuși decît să scoată un fel de sîsîit ca de gînsac, apoi se lăsă păgubaș. Și, pentru a nu-l ucide pofta stîrnită de povestea Bărzăunului, vîrî mîna în plasă și mai luă un măr. Numai ochii lui, săracul, rotunzi și umezi, vorbeau despre suferința năprasnică pe care o trăia. Știi ceva, Bărzăune, se rugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
afla Virgil lîngă Ilinca, prezența Bărzăunului era inutilă. Dar n-avea ce face. Și era dispus să lupte, chiar și toată viața, cu oricine-i va sta în cale. Erau totuși și momente destul de dese cînd voia să se lase păgubaș. Oricum însă, o oarecare bucurie tot simți cînd se gîndi că o va avea tot timpul aproape pe Ilinca și că EL fusese indicat drept cel mai bun ghid al noii expediții, nu Virgil și nici Vlad! Nuțu nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
apuca să-și spună punctul de vedere. Punct care, i se părea lui, odată expus, ar fi fost acceptat nu numai cu ușurință, ba chiar cu ușurare de către cititori. Autorul era sincer dezamăgit. Dar, pentru că o viață întreagă se lăsase păgubaș de câte ori se lovise de vreo chestiune nu tocmai pe placul lui, se avântă mai departe cu gândul limpede conturat că de data aceasta nu mai era cale de întoarcere. Reveni ceva mai răgușit, dar hotărât să nu abandoneze lupta. — Un
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]