199 matches
-
îi venea să i-o sărute. - Pfui, Doamne, iartă-mă! Ce-i cu mine de îmi trec asemenea gânduri necurate prin cap? Să fie de vină oare licoarea aceasta delicioasă? Este cumva vrăjită? Condurache nu uita să fie mereu plin păhăruțul Georgetei, iar ea nu ezita să guste din el, astfel încât gândurile femeii alergau pe alte trasee decât cele dorite și pentru care a venit în casa colegului său. Acum îl studia cum arăta fizic. Fiind doar într-un pulovăr alb
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
ideea de belfer închidea în ea frumoasa nepăsare care se confundă cu mîndria omului conștient de propria-i valoare. Belferul acela, cu toate păcatele lui, nu mai există, și întru pomenirea lui, cu "o sticlă de vin alb și un păhăruț de coniac" scrie CTP această punere la punct, inutilă, din păcate, ca și belferul, în lumea în care niște doamne se rînduiesc (de ce-mi vine să spun îngenunchează?) cuminți dinaintea unei farfurii cu răcituri. Cum eu păstrez, chiar din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
chiar prin locul unde stau io vrea să comande. Câteodată mârâi la ele, altădată fac ca toți dracii, ca și cum Nana Mouskouri tocmai vrea să bea cu mine, o iau în brațe, o arunc prin sus, chestii de astea. Depinde câte păhăruțe au dispărut printre plete, unde țin botul. Îs acasă adică. Imbecilii-s rari și de obicei se auto exmatriculează singurei. Mai vin jandarmi penibili în civil puși pe arestat teribilii infractori fumători de iarbă. Îi depistăm repede; dăm muzica la
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cu greu se putea desluși, știa că peste o jumătate de oră va Începe bucuria de a pescui și de a se detașa de toate gândurile cenușii. Se Îndreptă de spate, făcu o mișcare de Înviorare și Își turnă un păhăruț din vișinata preparată În casă. Așezat pe scaunul de pescar, gândurile veneau leneșe și poposeau pentru scurt timp. Apoi, altele și altele... La un moment dat, Rică Olaru scutură ușor din cap și un zâmbet Îi apăru pe față și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cu o fată frumoasă, așa-i? Poate vă decepționez, dar nu am nicio Întâlnire! Cum așa? Nu ai o prietenă? Ba, am trei, dar sunt prietene și nu iubite! Fata nu se miră prea mult, mai turnă În cele două păhăruțe, ciocniră și adevăr sau iluzie, băiatul parcă observă luminițele din ochii fostei sale profesoare de geografie, ba mai mult, când fata Își trecu un picior peste celălalt, făcu această mișcare un pic mai lent, timp În care o mică porțiune
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
din șapte pleacă cinci oaspeți din cei vechi și vin alții șase, dintre care doi copii nevârstnici și unul de țâță, osebit Măria Sa, care în zilele de miercuri și de vineri nu pune în gură decât puțintică pâine și un păhăruț de vin, mâncând unii dintre ceilalți meseni și partea Măriei Sale. Trei dintre acești oaspeți poftesc numai legume, iară ceilalți numai carne, de ce-o fi. Doi dintre aceștia, osebit pruncul de țâță, se mai scoală și peste noapte și cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
întinderilor de la fereastra ovală a locomotivei, privind cu nesaț de-a lungul liniilor ferate, peste pajiști și ogoare, mereu cu gândul acasă la boțul lui de aur și la Maria. Din casa lor nu lipseau alimentele de bază și un păhăruț de țuică sau de vin cu care Costache se împărtășea în zilele când nu lucra, dar niciodată nu depășea măsura. Era un cămin în care trona liniștea luminată de mărinimoasa stea a bunelor speranțe. Ieșirea la pensie a însemnat pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
bine și veți avea de toate. E tot femeie și ea, o să-ți placă și de dânsa, vei vedea. Moș Ion, cu firea lui lacomă, începuse a se înmuia când auzise de pământ, cal și bani. După ce mai închinase câteva păhăruțe cu vin, căzu de acord s-o ia pe Catinca de nevastă. Întorcându-se noaptea târziu înapoi acasă, nu vorbiră nimic unul cu altul tot drumul. Fiecare din ei se gândea la ceva și dorea să știe ce gândea celălalt
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
istoriei, iar ei, pentru a-și mai face un bob de curaj, în fiecare dimineață, trec pragul catedralei, dincolo de care, într-un perimetru de douăzeci de metri pătrați și în jurul a patru mesuțe, tanti Maria îi servește cu câte un păhăruț de tărie, ori, cu câte o cănuță de vin. Cine sunt, clienții la care mă refer? Iată-i, doar pe câțiva: un fost mare general; un vestit inginer în domeniul irigațiilor și în al îmbunătățirilor funciare; un neîntrecut chirurg; un
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
din partea tuturor. Urmară încâ vreo câteva opriri, pe la alte adrese. Mulțumire enormă și din partea colindătorilor, și din a colindaților. Pretutindeni erau întâmpinați cu gustări, cu prăjiturele, cu plăcinte, colaci și bani. Inclusiv cu băutură. Mătușa Irina mai dădea câte un păhăruț pe gât. Copiii, însă, și conducătorul auto, nimic. Așa era bine, așa era normal. Urmau, în zorii zilei, să revină de unde au plecat, și, așa cum le-a fost înțelegerea, să nu se întoarcă cineva beat, că nu ar fi nici
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
gândul sifilisului? Ce rost are să fug acasă cu ochișorii injectați, să mă și imaginez orb pentru totdeauna, când peste o jumătate de ceas Bubbles îngenunchează ca s-o ia la cioc! Acasă - la mămicuța mea! La prăjiturica mea și la păhăruțul meu cu lăptic, acasă la pătucul meu curat! Oi, civilizația asta, cu nemulțumirile ei! Ba-ba-lu, vorbește-mi, spune-mi, povestește-mi cum a fost când ți-a dat-o? Trebuie să știu, chiar în detaliu, în detalii cât mai exacte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
zgîrcea, nu era leneș, aducea la Vilă tot felul de butelii și sticle prăfuite, căutîndu-i cu privirea aprobarea, deși se silea pentru prinț, știa prea bine cine e cu adevărat autoritatea acolo, în Vladia. El încuviința, mai golea cîte un păhăruț, era al naibii de bun vinul vechi, vinul uitat prin cotloanele Cramei, dar niciodată nu se lăsa cuprins de molipsitoarea exaltare a prințului care istorisea tot felul de năzbîtii, adevărate sau inventate, oricum, dacă le-ai fi luat în serios ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
multe altele. Cooptarea noului membru al formației improvizate a fost primită cu entuziasm și muzica a continuat să sară de la o piesă la alta până când moș Costache, care cânta la cel mai solicitant instrument, a ordonat o pauză pentru „un păhăruț di gin”. Au cinstit, au Închinat urări de bine și de „Mulți ani!”, iar la un moment dat bunicu’ Ghiorghi, care ajunsese În vârf de chef spuse: Ioane, fă-te c-o poezie! Ionel care parcă picase cerul pe el
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
conci, prinzîndu-l c-un ac mare de oțel, sub formă de U, și ne arăta adesea cum făcea. Țeapănă, În negru de sus pînă jos, ușor adusă de spate, stătea Înaintea cîte unei adunări de musafiri, ținea În mînă un păhăruț de pălincă și nu-l mîntuia pînă nu le cînta ălora ceva ori pînă nu-i Împungea cu vreo vorbă. Nu-mi dau seama În ce an se născuse cu exactitate. Afirmațiile ei, spusele altora, calculele mele inițiale Își Întind
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
poeziei. Nu fără a fi invocat ,îngerul domnului Tarkovsky", care se lasă ,televizat" atunci cînd punctul de plecare îl constituie ,restaurantul Casei Monteoru": ,Să facem focul sub scaun,/ fantoma heleșteului îngheață iarna/ în ochiul lunetistului cu pești și stele,/ cu păhăruțul printre ele.// La naiba să punem focul sub mlaștina asta disimulată -/ e frig, e întuneric, m-am îmbătat/ de singura mea evlavie, păhăruțul curat" (La restaurantul Casei Monteoru). Abstracțiunea e așadar corijată prin ironie. Un echilibru al discursului induce unul
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
Să facem focul sub scaun,/ fantoma heleșteului îngheață iarna/ în ochiul lunetistului cu pești și stele,/ cu păhăruțul printre ele.// La naiba să punem focul sub mlaștina asta disimulată -/ e frig, e întuneric, m-am îmbătat/ de singura mea evlavie, păhăruțul curat" (La restaurantul Casei Monteoru). Abstracțiunea e așadar corijată prin ironie. Un echilibru al discursului induce unul de ordin moral, tehnica funcționînd precum un calmant. În atari condiții confesiunea autorului n-ar putea fi, în ruptul capului, una nudă, emoțională
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
cu un sărut din mila publică să mor la Paris într-o zi cu ploaie// înainte de-a îmbătrîni aici,/ unde se ascunde lunetistul,/ unde lunetistul se ascunde în tufa de baștină,// înainte de-a îmbătrîni aici numărînd mereu banii/ păhăruțului ce ni s-a dat,/ păhăruțului ce ni s-a luat,/ fie numele păhăruțului binecuvîntat,// înainte de-a îmbătrîni aici ascultînd mereu ploaia/ cu exilații și cu morții, susurul ei nocturn/ peste case revărsat, peste tufa de baștină, a domnului
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
să mor la Paris într-o zi cu ploaie// înainte de-a îmbătrîni aici,/ unde se ascunde lunetistul,/ unde lunetistul se ascunde în tufa de baștină,// înainte de-a îmbătrîni aici numărînd mereu banii/ păhăruțului ce ni s-a dat,/ păhăruțului ce ni s-a luat,/ fie numele păhăruțului binecuvîntat,// înainte de-a îmbătrîni aici ascultînd mereu ploaia/ cu exilații și cu morții, susurul ei nocturn/ peste case revărsat, peste tufa de baștină, a domnului lunetist" (Lunetistul). Spre a evita de
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
ploaie// înainte de-a îmbătrîni aici,/ unde se ascunde lunetistul,/ unde lunetistul se ascunde în tufa de baștină,// înainte de-a îmbătrîni aici numărînd mereu banii/ păhăruțului ce ni s-a dat,/ păhăruțului ce ni s-a luat,/ fie numele păhăruțului binecuvîntat,// înainte de-a îmbătrîni aici ascultînd mereu ploaia/ cu exilații și cu morții, susurul ei nocturn/ peste case revărsat, peste tufa de baștină, a domnului lunetist" (Lunetistul). Spre a evita de bună seamă plonjarea discursului în excesivă fluență, într-
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
extensie, acest Ierusalim derizoriu se alătură imaginii unui univers înrudit, cel arghezian-barbian-dimovian: ,Toți prietenii mei de pahar din Honolulu în Carpați/ sînt ierusalemitani adevărați./ Vinul pe care-l bem, pînă și apa/ e vin de Ierusalim și apă de Ierusalim./ Păhăruțul din care bem vinul și apa e plin cu aer de Ierusalim// Pîinea turcească a lui Ahmed de la colț și scuipații/ sînt pîine de Ierusalim/ și scuipați de Ierusalim./ }iganul care deunăzi hăcuindu-mi rucsacul în troleibuzul 85/ nu se
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
fîntînă seacă din Balcani", sau ,cocoșul de tablă de pe casă,/ de pe o casă veche din Balcani", precizînd pentru mai multă autenticitate că: ,într-un oraș de țațe balcanice (ca acesta)/ nu-i mare lucru să descoperi într-o zi/ în păhăruțul tău un dinte de țață balcanică)". Neîndoios, balcanismul reprezintă genul proxim al poeticii lui Marian Drăghici: o simțire ageră și dezabuzată, convulsionată de trupească atracție, dedicată irezistibilului concret, desfătată de pitoresc și învederînd o remarcabilă artă regizorală, a montării unui
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
adevăr Balduin apăru, palid, umblând greu. Schimbarăm o privire. Amândoi am înțeles că celălalt știa. Poetul deschise un scrin Empire de unde scoase un chec de la alimentara și o sticlă de Xeres de pe vremuri, din care turnă câte puțin în trei păhăruțe de cristal. Printre vestigiile salvate ale averilor princiare se găsea și un vechi gramofon; după ce întoarse manivela se auzi printre hârâituri o voce sublimă de soprană cântând Ave Maria. A fost Ajunul cel mai frumos pe care l-am petrecut
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
fi trebuit să semnifice costumul integral al unei tinere cercheze. Pe umăr, gingașa soție de procuror ținea un vas confecționat din carton, pe care fusese lipită hîrtie aurită. Din vas se ițea gîtul unei sticle de șampanie. - Pe tine rog păhăruț șempanie! îi spuse Ippolit Matveevici, pocind cuvintele ca un muntean adevărat. Soția procurorului îi zîmbi tandru și- și coborî vasul de pe umăr. Ippolit Matveevici îi privea cu răsuflarea tăiată brațele goale, ca de ceară, și mîinile care destupau sticla cu
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
căldicică...". Alte culori, altă vegetație. Ajunge! E prea frumos. Am obosit! Domodossola, priveliștea e parcă mai redusă la scară, mai umană. Alpii mai puțin orgolioși și ofensivi aduc a Colții Morarului. Slavă Domnului, mai o hârtie pe jos, mai un păhăruț azvârlit, gură-cască, puști cerșind, te simți acasă. Lago Maggiore, vile adormite, ușoară ceață albăstrie le învăluie, ei încă visează, iar eu nu știu ce mă așteaptă. Și cine. Și unde. Și dacă. Arona, un zmeu multicolor cu o coadă uriașă se zbenguie
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
iar semnul crucii și zice: -Nu e de glumă cu ele maică! Și între timp se așează pe un trunchi gros de stejar așezat lângă gard, în curte la Vulpe până ce Lia apare cu o litră de țuică și două păhăruțe. Dă baba pe gât două păhărele de țuică, zice bogdaproste să fie primit! După care zice: -Bună ziua! Și pleacă după treburile sale. Gioni îl întreabă pe Haralamb, râzând încă: -Portofelul l-ai găsit în cele din urmă sau zburaseră
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]