66 matches
-
beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și pustiul îmbrăcase haină de vânt ce a început să mă vânture în gârliciul pivniței, butoaiele se dezmembraseră demult și vinul încă mai curgea pe vatră, de la ferestre numai păienjenii mai privesc în afară în timp ce casa mea coborâse sub cruce. Referință Bibliografică: întoarcere în timp / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1483703298.html [Corola-blog/BlogPost/368845_a_370174]
-
ventilator? - Să dau bani munciți cu greu pe ceva care mișcă aerul? Banii nu cresc pe garduri, Silvie! Abia ți-am luat filtru de cofei și deja ai uitat de el că stă în odaia de jos și-l folosesc păienjenii! - Mă, bărbate! Femeia se întoarse cu tot trupul pe banca îngustă. Acu’i vremea aparatelor, mă! Ele ne ajută să trăim mai bine! Asta se numește progres! - Hai, du-te tu! Cu toată țâfna scuipată printre cuvintele bărbatului, femeia mirosi
VENTILATORUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434250506.html [Corola-blog/BlogPost/360497_a_361826]
-
aș întinde-o mână, le-aș atinge Dar stăpânit de-o lene suverană Cadânele ca un balsam pe rană Și un păcat spre ele m-ar împinge Dar vin pirați cu săbiile curbe Se clatină seraiuri în oglinzi Și tremură păienjenii pe grinzi Și cade înserarea peste urbe Și-atunci femei frumoase de hașiș Se estompeză în baia de lumină Și se grăbesc să moară pe retină Ca apele molatecului Criș Referință Bibliografică: Femei frumoase / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FEMEI FRUMOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Femei_frumoase_ion_untaru_1351659530.html [Corola-blog/BlogPost/358070_a_359399]
-
nimeni vreodată. Aș vrea să rătăcesc prin toate, Să iți descoper gândurile așezate ordonat pe rafturi, Să iți cunosc în pozele din ramele prăfuite iubitele, Să iți gonesc grijile și gândurile negre, Așezate în sertarele sufletului ca niște pânze de păienjeni groase. Ador mângâierile tale- Atingeri tandre de înger Ce îmi dau putere să zbor. Ador cuvintele tale, Rostite cu grijă și pline de tandrețe și dor. Ador fiorul ce mi-l produce simplă ta sărutare, Mă descompun în pulberi și
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
nimeni vreodata.As vrea să rătăcesc prin toate,Să îți descoper gândurile așezate ordonat pe rafturi,Să îți cunosc în pozele din ramele prăfuite iubitele,Să îți gonesc grijile și gândurile negre,Așezate în sertarele sufletului ca niște pânze de păienjeni groase.Ador mângâierile tale-Atingeri tandre de ingerCe îmi dau putere să zbor.Ador cuvintele tale,Rostite cu grijă și pline de tandrețe și dor. Ador fiorul ce mi-l produce simplă ta sărutare,Mă descompun în pulberi și mă rematerializezCand
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
slăvileși la tine cu dor mă întorc,Într-o nouă și însetata dorința:... XXI. RENAȘTERE, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1628 din 16 iunie 2015. Noapte, atmosfera apăsătoare... Nările îmi sunt asaltate de un miros greoi de mucegăi, Păienjeni uriași invadează cameră Târând după ei, nemilos, Victime nevinovate și neputincioase. Ies din toate colțurile, Inspaimantandu-ma. Cu guri înfometate, Le sorb acestora ultima răsuflare, ultimul strop de seva. Așa mă simt și eu, spectator nefericit... E ziua în care
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
grijă și le îngrop în labirintul uitării, Trag capacul greu, ce scârție înspăimântător și mă ridic ușurată. Mă rematerializez într-o ființă nouă, Imponderabila, ... Citește mai mult Noapte, atmosfera apăsătoare...Nările îmi sunt asaltate de un miros greoi de mucegăi,Păienjeni uriași invadează cameraTarand după ei, nemilos,Victime nevinovate și neputincioase.Ies din toate colțurile,Inspaimantandu-ma.Cu guri înfometate,Le sorb acestora ultima răsuflare, ultimul strop de seva.Asa mă simt și eu, spectator nefericit...E ziua în care camarile
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
aiurea De nu te-ai mai opune, rogu-te să mă lași S-o vând ca un rebut la niscaiva apași Și iar nu mă-ntrerupe că visele mă fură Și lasă-mă să-i dau o palmă peste gură! Păienjeni de-ntuneric se spânzură de grinzi Luminile celeste se strâmbă în oglinzi Sătul de teoreme, sătul de artificii Nu-ți e rușine lume, că te-ai umplut de vicii?! De când nu mai ai minte, de când ai capul gol Că-mi
DE CÂND NU MAI MAI MINTE? de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_cand_nu_mai_mai_minte_.html [Corola-blog/BlogPost/359656_a_360985]
-
bate prin porți vântul nopții din târg, Ochii mei parcă știu, parcă plâng pașii lumii de ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând, cu iluzii prin piei, cu țărână prin dinți, cu păienjeni la porți... Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun rămas, eu mă duc să colind ochii mei trecători, trupul meu de pământ Văd bine
BUN RĂMAS de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1439542337.html [Corola-blog/BlogPost/373222_a_374551]
-
menționate de Regulamentul (CE) 2347/20026 A: ICES V-VI B: ICES VII (cu excepția zonelor sensibile din punct de vedere biologic) C: ICES VIII Scoici St. Jacques Scoici St. Jacques D: ICES IX E: ICES X Crabi Crabi comuni și păienjeni de mare F: CECAF 34.1.1 G: CECAF 34.1.2 H: CECAF 34.2.0 J: Zone sensibile din punct de vedere biologic definite la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 Tabelul 2 EFORT
32005R1804-ro () [Corola-website/Law/294387_a_295716]
-
testările virotice, prezența organismelor dăunătoare, proveniență materialului utilizat la înființare. În stoloniere, în timpul vegetației, se verifică: amplasarea și rotația; cronologic controalele se efectuează înainte de emiterea stolonilor, la înflorit și după formarea stolonilor; să nu prezinte plante virozate, cu atac de păienjeni sau afide. La categoria "Certificat" puritatea varietala trebuie să fie minimum 99%; stoloniera se desființează după primul ciclu de producție. Modul de recoltare, sortare, fasonare, de formare a loturilor se verifică înainte de certificare. ... (3) În cazul școlilor de puieți și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176579_a_177908]
-
nu servesc la mers, ci la agățare de asperitățile solului si cățărare. Deplasarea se face prin ondulațiile corpului, șopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare și pe coadă. Șopârla se târăște, deci este un animal târâtor. Șopârla se hrănește cu insecte, păienjeni și râme. Este totuși un animal insectivor. Organele digestive sunt bine dezoltate. Are tub digestiv și glande anexe. Respirația este pulmonară. Căile respiratorii sunt bine diferențiate. Plămânii sunt ca niște saci cu pereți cutați. Temperatura corpului este variabilă. Iarna se
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
secreții urât mirositoare (deschiderea glandelor este în afara deschiderii anale), care le servesc la îndepărtarea dușmanilor (vulturii, leoparzii, pisicile-tigri, râșii-africani). Se hrănesc cu toate animalele pe care le pot prinde pe sol: mamifere mici (șoareci etc.), păsări, reptile (șerpi, șopârle), insecte, păienjeni, scorpioni și mai rar cu fructe. Fiind însă și bune cățărătoare în arbori, adeseori vizitează cuiburile păsărilor. În urmărirea prăzii nu fac nici un zgomot, se fac una cu pământul, se apleacă și se târăsc de parcă lunecă, iar corpul se alungește
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
culori structurale, datorită fenomenului de interferență.. Chitina este prezentă în exoscheletul artropodelor din Cambrian, precum trilobiții. Cea mai veche mostră de chitină datează din Oligocen, cu 25 milione de ani în urmă. Chitina este unul din constituenții cuticulei la insecte, păienjeni sau crustacee, și are rol protector. Combinată cu carbonatul de calciu ea devine rigidă și formează exoscheletul crustaceelor, de exemplu al melcilor. Chitina găsită în cuticul artropodelor este chitină alfa, în care lanțurile de molecule de chitină sunt alineate de
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
cândva facilitau participarea la slujbă a celor care se aflau în pronaos, sunt acoperite. Pe acest perete despărțitor se pot vedea ultimele urme ale vechii picturi a biserici. Siluete de sfinte mucenițe se pot descifra printre praf și pânze de păienjeni pe scândurile decolorate. Din pronaos se poate ajunge în naos prin intermediul ușii practicate în peretele ce desparte cele două încăperi. În naos se poate ajunge și prin cea de-a doua ușă care face legătura cu exteriorul. Lungimea naosului este
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
doar de la mare înălțime. Cea mai lungă dintre linii are cca. 23 de kilometri, este complet dreaptă, fără nicio curbă și seamănă, ca multe alte linii, cu o pistă. Între liniile de diferite lungimi există desene uriașe cu pești, maimuțe, păienjeni, primate. Despre Mecanismul de la Antikythera, în minutul 64, David Childress afirmă că a fost găsit în anul 1900 de către niște culegătorii de bureți care făceau scufundări lângă insula Antikythera din Marea Egee. Mecanismul a fost găsit în epava unei nave, într-
Ancient Aliens: Chariots, Gods amp; Beyond () [Corola-website/Science/322943_a_324272]
-
crăpat o ușă de lemn și ne-a împins înăuntru. Din când în când, privea peste umăr. Apoi a aprins lumina și-am tropăit cu toții într-o cameră mare, albă, cu miros de cherestea. Maria s-a apucat să caute păienjeni, tânărul Lupu și-a sprijinit umbrela de perete. Putea fi orice, sufragerie, dormitor, depozit. Becul oricum lumina chior, atârna de-un fir din tavan, ca la țară. Pe jos, un parchet de lemn decolorat. Parchet era mult spus, lemnul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
întunecate, care îți tăiau lumina și respirația. Iubea spațiile mari, libere, în care puteai să privești cerul și să le pui piedici copiilor mici (de asta, chiar n-am auzit nicăieri!). Ca toată familia Dinu, resimțea o groază instinctivă față de păienjeni și moarte, de care se ferea să vorbească, de parcă n-ar fi existat. Mie, dimpotrivă, îmi plăcea să știu detaliile, urmăream mecanica dezastrelor până la ultima consecință, ultimul șurub care se desfăcea în zbor, crăpătura finală din osie sau fuselaj. Ardeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mă dădăcise maică-mea că e bun). Nu renunțam la izmene, mai ales iarna (când te înțeapă prostata, nu mai faci pe eroul). Iubeam fulgii de praf, le admiram zborul prin casă, sclipirile pufoase în ceașca de ceai. Cât despre păienjeni, n-aveam nimic cu ei, mi se păreau niște insecte fragile și utile, de păstrat la casa omului: te ajutau să scapi de gândaci, furnici și musafiri. Când Maria mă implora să strivesc câte-o victimă nevinovată, depistată în cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o raniță-n spate, i-ai fi scos din nuvelele lui Rebreanu. Fricile Mariei lipseau din jurnalul vieții noastre în Dorobanți, le învățasem cu timpul, observându-i expresia feței. Din colțurile cele mai iraționale ale imaginației ei, apăreau furnici și păienjeni, singurătatea și întunericul din care nu mai poți ieși, masa mare din sufragerie care se-apleacă peste tine și, împreună cu măsuța mică de la capul patului, te mușcă noaptea de picioare. Toate puteau fi rezolvate prin mijloacele științifice ale organizării imobiliare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
îmi plac berea de Reghin și țuica de Baia-Mare, dorm, urlu, râd, obosesc. Înăuntru, o cutie de conservă încărcată cu circuite. Secret lacrimile din pungile de metal ale pleoapelor. Când mișc degetele și-nfig unghiile în carne, dau drumul micilor păienjeni de fier pe pânzele venelor, înregistrez înțepăturile acelor și păcănitul cleștișorilor, viteza de curgere a sângelui care inundă tendoanele. Din televizor mi se spune că „trăiesc“, că „iubesc“, că „am“ o grămadă de lucruri pentru cei din jur. Mă uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prea mult entuziasm. Maria nu mi-a răspuns. „Se putea și mai rău...“, a bombănit Mihnea, „Eu dorm sus.“ „Eu, la mijloc.“, m-a anunțat Maria. Negocierile se încheiaseră. „OK.“, am admis. „Rămân eu să mă lupt cu nașul și păienjenii.“ „Parcă ziceai că nu sunt păienjeni pe vagonul de dormit!“, a sărit Maria. Se uita alarmată, prin toate colțurile cușetei. „Mai ales iarna!“ „Glumeam.“ Am sărutat-o pe frunte, afectuos. Îmi plăcea s-o tachinez, iubeam să-i gestionez nesiguranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a răspuns. „Se putea și mai rău...“, a bombănit Mihnea, „Eu dorm sus.“ „Eu, la mijloc.“, m-a anunțat Maria. Negocierile se încheiaseră. „OK.“, am admis. „Rămân eu să mă lupt cu nașul și păienjenii.“ „Parcă ziceai că nu sunt păienjeni pe vagonul de dormit!“, a sărit Maria. Se uita alarmată, prin toate colțurile cușetei. „Mai ales iarna!“ „Glumeam.“ Am sărutat-o pe frunte, afectuos. Îmi plăcea s-o tachinez, iubeam să-i gestionez nesiguranța. În plus, profitam de micile momente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
părea chiar același lucru cu lumea lui Morfem (care bântuia pe vremuri la orele de fonetică), dar rezultatul se dovedea la fel de teribil. Somnul Mariei era populat de coșmaruri pline de griji și responsabilități: despărțiri, accidente, mutilări, invazii de molii sau păienjeni - toate apărute, desigur, din vina sau imprudența ei. În fiecare noapte, o vastă campanie de cucerire a lumii de dincolo de timpane se punea în mișcare, ca o armată avansând decisiv spre teritoriul râvnit. Ca mijloace de apărare, Maria întrebuința gemetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu este vorba despre cronoterapie: albastrul face sintagmă antonimică păienjenișului, eventual concentrat într-un punct roș. De fapt, termenii antitezei sunt dezordine-ordine (reinstaurată). Din momentul căderii din Rai a lui Adam și a Evei, entropia a tot crescut, dezordinea a "păienjenit" continuu drumul către reechilibrare, ceea ce marchează acumularea unor neliniști, sugestiv descrise de punctul roș. Albastrul adâncimilor/înălțimilor spiritului conotează nostalgia revenirii la ordinea paradisiacă. Limpezimea perfectă din Paradisul la care acced Dan-Dionis și Maria (niciodată nu voi înțelege cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]