347 matches
-
Tamara se întoarse și îmi aruncă o lungă privire languroasă. Tot ceea ce era în posesia ei se îngrămădi în această privire, dar nu avui timp s-o descifrez. Matilda încerca o diversiune, să-i smulgă fratelui ei dreptul de a pălăvrăgi: "...Dar nu e așa, Vasia (deci nu Vasile!), striga ea, în realitate el vroia să caute puțină liniște, ce înseamnă agitația asta față de dorința omului de a fi el însuși..." Implacabil, Vasile îi răspunse că văzuse el cum vroia acela
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
s-ar fi întîmplat dacă n-ar fi fost însărcinată. "Nu te privește!" zise. Bineînțeles că nu mă privește, spusei eu cu dispreț, și mă mir că ai întrerupt brusc convorbirea, ca și când m-ar fi interesat pe mine cu cine pălăvrăgești tu la telefon... (în mare șoaptă și atât de fericită cum ai fost și cu mine odaia, gândii eu mai departe, mohorât, restul frazei)... Și continuai: Sufletul tău nu poate rămâne inactiv, dacă nu mai iubești, începi să urăști! Da
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
industrie. Industria noastră ușoară dădea produse suficiente și de calitate înainte de război, dar erau foarte scumpe. Noi le-am ieftinit, dar se pune întrebarea din ce resurse vom finanța o industrie metalurgică și o industrie grea?" Marele Vasile, învățat să pălăvrăgească, obosise sub tensiunea la care îl supusese Vaintrub. "Eeeei, făcu el tare, părăsind dialogul, dar pe cine sărbătorim noi aicea? Unde e nepoțica? Ia s-o vedem și noi, și să bem în cinstea ei un pahar? Matilda!" "Acuși, zise
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dacă și ea dorește să-i intri pe cărările sufletului, dacă nu te împiedică chiar s-o faci, în cazul în care ai încerca să-i forțezi barierele ei naturale. Matilda se expunea fără grijă unor astfel de excursii... Suzy pălăvrăgea necontenit despre case, iar în cârciumioară despre tot ceea ce vedea în jur, despre cei doi cârciumari, doi frați care, îmi spunea ea, ca și când asta ar fi fost negreșit interesant, nu semănau deloc cu cârciumarii de altădată, erau niște domni, dacă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și că probabil n-o să fii nici mai târziu, faci Revelionul cine știe unde, fiindcă i-a spus nevastă-sa că n-ai pregătit nimic acasă..." "Futu-l în cur pe mă-sa pe domnul Cucu al tău, te-ai apucat să pălăvrăgești cu el despre lucruri care nu-l privesc, când puteai foarte bine să revii cu un telefon... Te costa mult dacă..." În clipa aceea Suzy se ridică și ea în capul oaselor, își drese cu o mișcare fermă părul și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fie bătut. Cum spuneam adineauri, omul acesta, cu toată buna înzestrare a firii lui, ajunge neom, fugind de inima cetății și de „agora” ei, în care, cum spune poetul, „bărbații ajung iluștri”, înfundându-se tot restul vieții în unghere, ca să pălăvrăgească în compania a trei-patru tineri, fără să exprime nicicând o opinie importantă și serioasă, de om liber». Pentru Callicles, filosofia este așadar, pur și simplu, un exercițiu al gândirii și al discursului menit să perfecționeze sensul critic: un instrument logic
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
una, ori alta. Slavă Domnului! m-am gândit eu. Mă bucuram că-i plăcea engleza. Numai că n-aș mai fi suportat să mai aud încă o persoană declarându-mi că vrea să scrie o carte. Așa că am continuat să pălăvrăgim într-o manieră foarte plăcută. Laura s-a dus la bar să mai aducă de băut. Adam s-a întors către mine și mi-a zâmbit. —E grozav, a zis el. E așa de bine să poți purta o discuție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
din pepeni: Nu mă pot abține! E ... chestia mea, e... hobby-ul meu, mă ajută să mă relaxez. Nu poți să bei un pahar de vin? întreba el, iar eu plecam furioasă în dormitor unde sunam pe câte cineva și pălăvrăgeam după pofta inimii. După un timp, reveneam în formă și eram iar cei mai buni prieteni. Apoi a mai fost atunci când am mers în Vermont toamna, să vedem cum își schimbă frunzele culoarea, și eu am decretat că făcea prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
urcat în primul taximetru disponibil și am cerut șoferului să ne ducă la un hotel modest din zona centrală a orașului. Șoferul s-a dovedit a fi un tip foarte vorbăreț și, pe tot parcursul cursei, nu a încetat să pălăvrăgească, dar am reținut două detalii care s-au dovedit ulterior esențiale, și anume că, de fapt, el nu este chilian, ci argentinian, iar taxiul aparține cumnatului său care l-a angajat ca șofer. Ajuns la hotel, am scos din buzunarul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
suedeză, bineînțeles. Xavier este fratele celebrului scriitor al Serilor de la St. Petersburg. Acasă, când am vrut să mă pun pe citit, a sunat telefonul neîntrerupt; Andrei (Bart) scrie un articol și mă întreabă cuvintele pe care le-a uitat. Apoi pălăvrăgim: spune că Suedia e țara cea mai ordonată din lume, alcoolismul și sexualitatea fiind controlate mereu în trecut. Bărbații care nu corespundeau normelor erau castrați, iar femeilor li se scoteau ovarele. O igienă rasială, nazism avant la lettre. Se aude
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
vis putem fi instruiți, așa cum era convins și Jung, care-o visa pe soția lui continuându-și teza de doctorat întreruptă de venirea morții. Sper că în vis sunt o persoană mai serioasă decât în realitate, unde îmi pierd timpul pălăvrăgind cu prietenii la telefon sauîntâlnindu-i. Câinii sunt mai buni decât oamenii, obișnuia să spună Erik Satie, pisicile sunt mai valoroase decât femeile, cred aproape toți japonezii... Există adevăr în aceste amare reflecții - nevorbitoarele te lasă în pace, parcă încurajându-te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
o strângă distrat. — Ce-i cu tine? îl întrebă Diane. Venirea profesorului Rozanov? George îi vorbise în treacăt de reîntoarcerea profesorului său și Diane încerca acum să ghicească. Nu-i răspunse la întrebare, dar îi spuse: — Tu îți petreci timpul pălăvrăgind la Băi și auzi ce spun oamenii. La cine vine? — Cum adică? — Cine sunt prietenii lui de aici? — Parcă N. — S-a certat cu N. — William Eastcote? (Acesta era Bill Șopârla, nașul lui Brian și omul care văzuse farfuria zburătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Și acum ce vrei, să plecăm sau să rămânem? Hattie se înspăimântase de aglomerația și atmosfera gălăgioasă a cabinelor, de îngrămădeala de femei de toate formele și dimensiunile, dezbrăcate (unele dintre ele goale pușcă), care făceau duș, se foiau și pălăvrăgeau între ele. Locul era atât de ticsit, de animat și de zgomotos - și-apoi nu-ți puteai păstra cabina, trebuia să-ți cari hainele într-un dulăpaș și să păstrezi cheia, să ai tot timpul grija ei și așa mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nici sălbatică, nici domestică, și că în grădina ei nu există nici o vizuină. Se simțea speriată și hăituită, de parcă ea ar fi urmat să fie zăgăzuită și gazată. Era și furioasă. Cum de aflaseră cei de la primărie? Probabil că Ruby pălăvrăgise în dreapta și-n stânga. Alex ar fi vrut s-o scarmene zdravăn pe Ruby dar, în chip straniu și rău prevestitor, se pomeni că e incapabilă s-o facă. Se uita fix la Ruby. Aceasta îi răspunsese cu o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
intrat un duh rău în ea. Și a devenit parcă și mai voluminoasă, ca un soi de robot uriaș. — Dar face parte din familie și acum a îmbătrânit. Știe totul despre noi. E unicul ei interes în viață. — Da, și pălăvrăgește. Ne bârfește în tot Institutul. Sunt sigură că a povestit cuiva că tu te-ai uitat la fata aceea prin binoclu. Te-a văzut din grădină. E pretutindeni. Nu face nimic, n-are nici o importanță. George strănută. — Ai răcit. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe scările unui bloc sau că În fiecare joi cânta Într-un piano-bar, căci cuvântul piano-bar te duce imediat cu gândul la stripteuză, la femeile care o dau pentru bani. Nu spusese niciodată la nimeni, iar mama se apucase să pălăvrăgească despre toate astea cu proful de italiană, liniștită, și ei Îi venea să intre În pământ de rușine. În sâmbăta aceea Îi promisese că avea să o aducă la Roma, pe la șapte seara, dar la ora aceea erau Încă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
legată de Elio pentru tot restul vieții. Toate discursurile ei, toate proiectele ei erau doar vorbe. Maja nu avea să-l părăsească niciodată. Fantazează despre schimbări majore, despre cei treizeci de ani ai săi, despre viitoarea ei viață așa, ca să pălăvrăgească, să-și creeze iluzia că mai exista o cale de scăpare. Lunile s-au scurs una după alta, iar eu n-am știut să prind clipa. Și acum nu ne mai rămâne timp - am pierdut-o. Ieși. Rătăci dezorientat dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
bați joc de ea. Vorbea astfel căci era bătrână și de acum scăpase. La paisprezece ani, viața nu are nimic frumos. Valentina claxonă pentru a-i da Miriei un imbold, să o Întindă de acolo, dar prietena ei continua să pălăvrăgească alături de un tip Înalt de vreo doi metri, cu părul ca un ciorchine de banane. Nu era de la școală, nici de la liceul sportiv. Când Îl trimitea pe Kevin acasă singur, Valentina lua masa de prânz la Miria, pivotul echipei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
un tip Înalt de vreo doi metri, cu părul ca un ciorchine de banane. Nu era de la școală, nici de la liceul sportiv. Când Îl trimitea pe Kevin acasă singur, Valentina lua masa de prânz la Miria, pivotul echipei, și apoi pălăvrăgeau ore Întregi, Încuiate În cameră, Întinse pe pat, În chiloți - sau fără -, cu muzica dată al maxim, Își scoteau una alteia punctele negre și Își examinau plictisite picioarele pentru a stabili dacă era sau nu necesară o depilare Înaintea meciului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de catifea violetă, părul despletit ca niște alge, gura roșie ca un coral. Deși era doar o moleculă În mulțimea de turiști, de pierde-vară și de localnici veniți În centru pentru promenada de vineri seara, staționând pe trotuarele de pe Corso, pălăvrăgind În fața vitrinelor magazinelor de blugi, CD-uri și gadget-uri muzicale, mama Valentinei Buonocore era inconfundabilă. Mergea repede și șchiopăta ușor. Din când În când se Întorcea, ca și cum ar fi urmărit-o cineva. — Bună! o salută. Educația Înainte de toate. Emma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de Înțeles. Unde ai putea să te distrezi În oraș, În anul lui Dumnezeu 1989? Într-un fel, are dreptate. MÎncăm În bucătărie, e mai cald ca În restul casei, aragazul nu se oprește niciodată, arde o flacără albastră, fragilă. Pălăvrăgim o mie de alte chestii, deocamdată renunță să mă țină În casă. Urmează o a doua rundă de telefoane. Nico Îmi spune că am picat la fix, frate-său dă o petrecere mîine seară, dacă vreau, pot să vin... — Să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
așa se Întîmplă, reușește să producă o iritare de fond În care apoi se amestecă toate. Da, o cunosc pe Rodica. Îl cunosc și pe fratele ei. Ne-am Întîlnit de cîteva ori, nu am cum să nu-i cunosc. Pălăvrăgim (mai mult ea) fără direcție despre familia lor, despre prietenii familiei lor și despre prietenii prietenilor familiei lor, despre tot felul de lucruri inofensive (unde și-au făcut concediile toți acești oameni În ultimii 3-5 ani, cu ce se ocupă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nostru de salon, țăranul, care apare și el Într-un tîrziu. Își lasă pantofii să cadă lîngă pat (sursa acelui miros cumplit nu erau babele, cum am crezut, ci Încălțămintea acestui om) și se așază Într-un cot, continuînd să pălăvrăgească. Reproduce comentariile de pe hol. E clar că ceva se Întîmplă, veștile se Împrăștie - Între timp, altcineva a primit un telefon de la București, În centru se dau lupte, se aud focuri de armă. Las cartea și Îl ascult și eu. Prinde
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
magaziei, a tutungeriei. Stâlpii de fier ai peronului, proaspăt vopsiți în albastru închis, dădeau o impresie de prost gust, dar care nu jena pe nimeni, pentru că zecile de țărani și târgoveți cu desagi în spinare sau în mâini - fie că pălăvrăgeau în așteptarea unui tren, fie că alergau în ultimul moment să nu-l scape, ori erau preocupați de alte treburi mai mărunte, pe care le socoteau foarte importante și urgente în acele momente, sau se strigau între ei, ori își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
prestigiul la care păreau să țină foarte mult. Aveam în același timp impresia că împachetarea arhivei, mutarea se terminaseră de mult, de ani de zile, că se așezase uitarea peste toate. Stăteam, bună parte a zilei, pe prispa casei învățătorului. Pălăvrăgeam cu el, cu soția acestuia, și cele două fete ale lor, cu care făceam uneori plimbări în după-amiezi sticlinde, de-a lungul iazului comunal; îmi odihneam privirea, fără să se observe, în ochii Anei, fiica cea mare, a cărei vârstă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]