53 matches
-
că sunt din fire prea blândă și prea răbdătoare, drept urmare, cu toții, inclusiv servitorii și obraznica de Margot, profită din plin de situație. Când am ajuns pentru a mia oară la această concluzie, panerul era pe trei sferturi plin cu trandafiri păliți. Și deodată mi-am dat seama că mă depărtasem de furtun, dar îl lăsasem deschis. L-am văzut cum s-a răsucit, zvâcnind ca un șarpe într-o mică baltă în care pluteau câteva petale, cu marginile crețe, răsucite. Am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
spusese asta într-o clipă de euforie, în timp ce eu stăteam pe un scaun de pai împletit, de pe care tot insista să mă ridic, argumentând că e șubred. Deodată mi-a venit să dau de-a azvârlita cu panerul de trandafiri păliți, să bat din picior și să țip, să țip și să urlu chiar, și apoi să leșin. Să mă trezesc după mult-mult timp, între draperii răcoroase, mirosind a sulfină, într-o cameră cu storurile lăsate, cu fruntea și tâmplele legate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la Abrud Unde îmblă moara-n vânt, Unde macină argint Și fetele gura-și vând, Nevestele nu-și dau rând. 274 Mândrele m-or cumpătat De mi-s negru și uscat, Mândrele m-or cumpenit De mi-s negru și pălit; Dar și eu le-oi cumpăta Toată noapte-or legăna; Când altele-or me la joc Vor pune ciupa la foc, Când altele-or secera Ele-or plânge, -or legăna. 275 De nimica nu mă tem Numai de bâta de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cauză pentru că i-a omorât vita prețioasă... Tata l-a adus acasă la el să ia pielea vacii. Nu mică i-a fost mirarea lui Gritas când, în loc să-și vadă vaca moartă, aceasta era bine-mersi și mânca liniștită niște lucernă pălită căci, dacă i-ar fi dat din cea verde, putea să se umfle așa cum se întâmplă cu unele vite nesupravegheate. Cât s-a mai bucurat stăpânul elvețiencei de gestul înțelept al tatei și de data aceasta, chiar s-a ținut
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
lumina arțarilor în liniștea clipei Troiță cu ochi triști de Crist și-un mic buchet de nu-mă-uita Durerea trecutului scânteie-n prezent - sideful perlei Vuietul mării - și peste el țipătul pescărușului Înfrunzind strada o tornadă de șofran - copacii sunt goi Pălită-i luna prinsă-n vârful geamiei - vântul muzein Floarea soarelui înflorită-n rigolă - strop de lumină Prinzând în triluri și razele de soare - rândunelele Canichul în parc fluturând urechile - doar el fără griji Ultima frunză veștedă-n balans pe ram
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
îngălbeneau. Frunza lor rotundă suna trist seara. Câmpul învinețea. Ierburile opărite în vipiile verii se măcinau. Din cerul leșiatic cădea câte un stol de brabeti, împrăștiindu-se pe pământul tare. Nu mai soseau nici căruțele. În noiembrie, toată frumusețea aceea pălită se despuia. Maidanul își schimba culoarea. Scoarța roșcovană căpăta o dungă cum e fierul care străbătea burta de buruieni uscate. Lumina albicioasă a soarelui abia sticlea. - Vine bălana... u spunea nevestei. Îl dureau genunchii, și ăsta era semnul lui. Privea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un jar de vreascuri, muiați în mujdei de usturoi, cu mămăligă subțire și vin negru. Trosneau măselele. Se uita puicuța, se uita și Stere. Sufletul cerea. Când s-a potolit focul, de rămăsese numai o inimă roșie, fierbinte în iarba pălită, cârciumarul s-a ridicat de la petrecere. Peste dealurile Drăgășanilor plutea o lumină verde, stinsă. Mirosea a fân ținut sub ploi. Un vânt rece, de toamnă, mișca crengile uscate. Aprigă muiere. Voica îl ostenise până dimineața într-o căpiță. Avea niște
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ciolanele pe-aici. - Da, îngînă ea. - Dacă nu eram noi... 259 A grăbit pasul. Capul u ardea de spaimă și de bucurie. începea de la gardul scund al oltenilor. În grădină se vedeau pepenii de mai rămăseseră, neculeși, galbeni, cu flori pălite, uitați între răsaduri, și verze vinete, cu foile scorțoase. Peste maidan, tinichelele ruginite luceau domolit în soarele de octombrie. Pe jos licăreau sticlele colorate, albastre și albe ale sifoanelor fărîrm'tate. Pe urmă, începeau buruienile, o adunătură întinsă de scaieți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de sub malurile galbene. Fata sărea râpele ca un ied. Procopie simți pământul gloduros intrîndu-i în pantofi și nevoind să se lase mai prejos, se luă după ea, rostogolind lutul și bolovanii. Veta, ajunsă pe fund, râdea de neîndemînarea lui. Iarba pălită mirosea bine, a vară plecată. Zări, aproape, balta. - Haide să culegem pelin, îl chemă. Pui prinsoare că strâng mai mult! Da-ntîi să-mi răcoresc tălpile, că m-am încălzit. Și își ridică poalele rochiei intrând în apă. Îi plăcea nămolul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
3); trînti(3); violent(3); vînătăi(3); a plesni(2); băiat(2); bătea(2); bici(2); bîtă(2); cade(2); distruge(2); dureros(2); fată(2); impact(2); învineți (2); leza(2); mînă (2); nesimțire(2); obraz(2); par(2); pălit(2); plesni(2); pumni(2); cu putere(2); slab(2); suferință (2); topor(2); trage(2); vătăma(2); vînăt(2); acțiune; agresat; animal; apa; arde; arunca; aruncă; ataca; a ataca; au!; bădăran; bătăi; bine; blama; bolovan; brusca; a brusca; catarg
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fiindcă au avut noima lor, două episoade din viața-mi de navetist cu "foaie de drum" de la Asociația Umoriștilor, în care cunoscutul caricaturist Sorin Postolache a deținut și el un rol principal. Primul: mergeam, prin '98, un grup măricel de "păliți", din București, spre Herculane. Acolo, pe peronul gării, urma să ne aștepte Mircea Cavadia, cu staffu-i celebru, pentru activitățile din prima zi ale festivalului "V. Silvestru". Distinsul director al festivalului cărășan ne prevenise că manifestarea are un buget de austeritate
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
așteaptă, că știe el ce are de făcut. I-auzi ce mai veselesc muierile astea. Lasă că așa e bine, mai alungă urâtul. Saveta apăru în ușa bucătării ca o umbră. Ochii ei erau stinși, iar fața de trandafir era pălită. Trupul i se împuținase, își strângea brâul mai tare, iar camașa stătea pe ea ca pe gard. Femeile s-au oprit de la învelit sarmale. Se uitau la Saveta fără să o recunoscă, se schimbase mult. Vorbea lumea prin sat că
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Eol Sună-n papura ce freme Barcarol. Un minut dacă te-ai pierde, 10Tu, măcar Sub noianul mărei verde Și amar, Colo-n umeda-i pustie, Ca-n sicriu, 15Te-ai simți pe vecinicie Mort de viu. Vezi pe buza mea pălită Un surâs, Vezi pe fruntea-mi liniștită 20Dulce vis, Și al luncei vânt de vară Călduros Cîntă-n lira mea amară Lănguros. {EminescuOpIV 21} 25De-ai pătrunde c-o privire Al meu sân, Să vezi marea-i de mâhnire Și venin, Ai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
purta-n timp inima-ncremenită, Cu ochii stinși, și gura-ar amuți. Durerea ta m-ar face să trăiesc, Ca să trăiesc, ca să înnebunesc. {EminescuOpIV 70} Așteaptă dar cu moartea ta, iubită, Pîn-ce de fericire-oiu muri eu. Cu roze să-ncununi fruntea-mi pălită, Zâmbind să mă săruți, amorul meu; De-oiu învia să știi, dumnezeită, Că-un somn a fost angelic, deși greu. De nu mă voiu trezi să știi, să știi - Că-n veci visez la ochii tăi cei vii. Cum va
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tinereții, e sete de amor. Îngerul tău e-o rază și trupul ei un nor... La cântecul tău eco răspunde plângător Și tu-mpopulezi marea cu suflete de raze Și stelele de cântec le împli visător. Ia una câte una icoanele pălite, Ia una câte una o und-, o stea de foc Și toate sunt nimica... când toate la un loc Pot în tine visarea și cântul să-l escite, Mintea să-ți strice poate al razelor blând joc, Ce se-mpreună
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu ochi închis-albaștri, Sclipi deodată clară, vis roz al tinereții, Cum în obscure-azururi apar, pribegi, blonzi astri. O văz fugând prin codrul cel verde-ntre jugastri Era Erato albă iluminând poeții. De-a ei priviri focoase ar fi roșit sihastrii Păliți, chlorotici, vineți de greul bătrâneții. Purta bacanta-mi nuferi, bujori și violete, Înveșmântată magic în dăurite plete Și-n varii polichrome bibiluri și altițe ... Dar eu, nebun! zic: Spectru! Cameleon-femeie! Fugi! sufletul ți-e negru și mațele pestrițe [s.n.]!"90
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
promit să uit mocirla în care se afundase și unde se simțea mai la largul ei. Mi-am pus în gând să uit. Vreau și trebuie! O doresc însă pe Gloria, mai bătrână cu treizeci de ani, cu flacăra ochilor pălită, ca s-o iubesc și mai frumos, așteptându-i moartea. Într-o existență fără zbucium sufletesc, în care clipele să mi se scurgă lin, aștept să moară Gloria, pentru ca, în sfârșit, să pot să plâng și eu cu lacrimi. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
încerca să te justifici, mi-a spus James foarte convins. Era limpede că niciodată nu voiai să auzi ceva neplăcut. Tu nu voiai decât să te distrezi. Nu erai deloc interesată să asculți ceva neplăcut. —James... am zis cu voce pălită. Ce puteam să spun? James își formase o părere foarte clară. Dar vă jur că tot ce auzisem era complet nou pentru mine. Niciodată nu bănuisem că James se simțise în felul ăla. Și habar n-avusesem că mă comportasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
în prezența aerului Fierul oxidează în prezența aerului tranz.: Aerul oxidează calciul part. oxidat, -ă nom. oxidarea, oxidatul A (SE) PĂLI Florile se pălesc de la căldură Văzând-o pe Ioana cu altul, Ion a pălit tranz.: Căldura pălește florile part. pălit, -ă nom. pălirea, pălitul A (SE) RĂCI Vremea se răcește de săptămâna viitoare Ion răcește chiar și vara tranz.: Ion răcește ciorba pentru Ioana part. răcit, -ă nom. răcirea, răcitul A (SE) SLĂBI Cureaua se slăbește din cauza uzurii Ion slăbește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
oxidează în prezența aerului tranz.: Aerul oxidează calciul part. oxidat, -ă nom. oxidarea, oxidatul A (SE) PĂLI Florile se pălesc de la căldură Văzând-o pe Ioana cu altul, Ion a pălit tranz.: Căldura pălește florile part. pălit, -ă nom. pălirea, pălitul A (SE) RĂCI Vremea se răcește de săptămâna viitoare Ion răcește chiar și vara tranz.: Ion răcește ciorba pentru Ioana part. răcit, -ă nom. răcirea, răcitul A (SE) SLĂBI Cureaua se slăbește din cauza uzurii Ion slăbește din cauza bolii tranz.: Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu la Bălți, la Chișinău! tu ești cu bilet? rezolvam traseul și în somn, în marș pe linia lui, pornește și autobuzul, Drochia feroviară trei ruginituri, capra paște la drum, "Nord Mobila vă urează drum bun!" "Tirex Petrol" foile porumbului pălite mai rău gradienții morții, cîmpurile Bălților grădina casei, a rezolva înseamnă a codifica, ceea ce dă ființă somnului, cu viză în România, ca pe vremea rușilor! codificarea cartografică nu se înlocuiește, prin urmare e sursă de limbaj, mașinile mai toate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fugeam iute, fugeam cu grăbire. Dar locul sub mine de sânge-nchegat Silințe-mi zadarnic puneau împotrivire; De-o rece sudoare eram inundat. Sufla un vânt iute, și luna-negrită În sațiuri veșnice trecea alergând, Cu stinsele-i raze, cu fața-i pălită Întinse pustiuri abia luminând. Apoi deodată, în nori se ascunse. Și lipsa ei dete cumplitul semnal: În spaima nespusă ce-atunci mă pătrunse, Văzui trecând moartea pe palidu-i cal. Schelet de-altă lume cu forme cumplite, Rânjind către mine privea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
odinioară, această indiană decolorată era acum roz, de un roz neprecis, bătând în portocaliu. Perdelele celor două ferestre și ale patului, din același material, dar spălate mereu, se decoloraseră și mai mult. Era în adevăr ceva neasemuit în această purpură pălită, în această culoare de auroră atât de gingaș-dulce. Patul acoperit cu aceeași țesătură, aproape năruit de prea mare vechime, fusese înlocuit cu un alt pat stil empire, luat din camera vecină, scund și foarte larg, din mahon masiv, împodobit cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
s-o-ntreb de ce-n grădină Pleacă fruntea și suspină? "Eu mă plec, floarea-mi răspunde, Căci o jale mă pătrunde, Arde sufletu-mi și geme, Căci mă trec fără de vreme. Trei zile sunt înflorită Ș-apoi cad de vânt pălită. De-abia cresc și mă fac floare, Abia mă-ncălzesc la soare, Și pe mine cade-ndată Umbră neagră-ntunecată, Încât nime nu mă vede, Floare sunt ori iarbă verde"". Această imagine a vieții ne duce cu gândul la Bossuet
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Gide. El a frecventat pe Macedonski și a fost izbit de nevroza snobă din cenaclul acestuia, intoxicat de crizanteme în putrefacție și rigid de lux decrepit, cvasi-funerar. În primul rând Petică glorifică diafanitatea florilor, fragranța cărnurilor vegetale: Parfum din flori pălite și uitate, Poemă tăinuită-ntr-o petală, Te stingi în dureroasa-ți voluptate În seara singuratecă și pală, Parfum din flori pălite și uitate... fecioarele cu incarnat de crin ale lui Botticelli întristatul, Mult vestitul florentin... fecioarele pale trecând muzical
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]