181 matches
-
Conform postului de televiziune Realitatea TV, Rafael Afonso din Las Pălmaș de Gran Canaria, Spania a fost primul din orașul său care a cumpărat și înmatriculat o Dacia Lodgy și l-a transformat în taxi. Cetățeanul spaniol crede că Dacia Lodgy are caracteristicile ideale pentru serviciul de transport în regim de
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/95529_a_96821]
-
Conform postului de televiziune Realitatea TV, Rafael Afonso din Las Pălmaș de Gran Canaria, Spania a fost primul din orașul său care a cumpărat și înmatriculat o Dacia Lodgy și l-a transformat în taxi. Cetățeanul spaniol crede că Dacia Lodgy are caracteristicile ideale pentru serviciul de transport în regim de
Pret Dacia Lodgy [Corola-blog/BlogPost/95524_a_96816]
-
Conform postului de televiziune Realitatea TV, Rafael Afonso din Las Pălmaș de Gran Canaria, Spania a fost primul din orașul său care a cumpărat și înmatriculat o Dacia Lodgy și l-a transformat în taxi. Cetățeanul spaniol crede că Dacia Lodgy are caracteristicile ideale pentru serviciul de transport în regim de
Dacia Lodgy Taxi [Corola-blog/BlogPost/95530_a_96822]
-
îndatorare substanțială în aur și hrană obținută de la populație care trăia incomparabil mai greu ca frații lor transilvăneni. Vitejia unor domnitori a intrat în istorie prin învingerea trupelor otomane trimise să „pedepsească” acțiunile lor de ușurare a jugului pus pe pălmași, în majoritate aduși în condiția de sclavi. Mântuirea lor era considerată numai un har ceresc cerut in mod insistent de credincioși aducând foloase Bisericii care nu mai necesita aportul la culturalizarea maselor. Tipic pentru un „credincios militant” era și mai
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
României, rămâne un om simplu. Îi plac savarinele, a citit cu cea mai mare plăcere pe Slavici în opera sa Mara, iar muzica preferată rămâne Enescu cu rapsodiile sale care evocă, după spusele sale, istoria zbuciumată a poporului simplu, a pălmașului, exprimată în doine și balade. Un fapt divers. Nu știu de ce gândirea mea a deviat ascultând interesantul dialog dus cu un celebre regizor. Făceam comparații cu Lohengrin, un mit al culturii gotice prezetat de Richard Wagner în una din operele
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
Specialitatea telecomunicații și automatizări. Am lucrat 40 ani în diferite instituții și întreprinderi de la Cooperația Meșteșugărească și până la o Centrală Industrială, aceea a Cauciucului și Maselor Plastice în diferite funcții în general de conducere deși, de fiecare dată, începeam ca pălmaș. Activitățile pragmatice retribuite au avut caracter de școlarizare. Învățam prin muncă asiduă de cercetare a locului și condițiilor de muncă. pe care dese ori le îmbunătățeam în calitate de inovator recompensat material. In loc de a mă plafona în rutină căutam și
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384563_a_385892]
-
ajunseseră să mai aibă în proprietate câteva prăjini. Pentru împroprietărire, țăranii clăcași au fost împărțiți în trei categorii, în funcție de numărul vitelor de muncă (boi de tracțiune sau cai): a) fruntași, cu 4 boi, b) mijlocași, cu 2 boi și c) pălmași, fără animale de tracțiune. De asemenea, legea inea seama și de loc, de regiune - deal, șes sau munte - în acordarea unor suprafețe de pământ mai mari sau mai mici. Au fost avuți în vedere cei neputincioși (nevolnici), văduvele fără copii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină plăteau 100 lei și 4 parale, pălmașii care au primit 2 fălci plăteau 70 lei și 24 parale, iar cei cu loc de casă și grădină, conform art. din Lege, plăteau câte un galben, eșalonat în două rate în același an. În listele de îndreptățiți pentru împroprietărire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
conform art. din Lege, plăteau câte un galben, eșalonat în două rate în același an. În listele de îndreptățiți pentru împroprietărire au rămas înscriși 15 țărani cu 4 boi, 68 cu 2 boi și 56 țărani fără animale de tracțiune, pălmașii și toți ceilalți care formau o categorie distinctă, s-o numim a patra, deoarece mai există o categorie distinctă, fără legătură cu alte categorii, cea a slujbașilor boierești: fierarii, lemnarii, pietrarii, cărămidarii, sobarii, pădurarii, vierii etc. care, la fel celor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
delegat al clăcașilor de P. Sterian (proprietarul moșiei Dobreana), iar din partea proprietarilor, ca delegat al proprietății este semnat de Gavril Zingher. Din lista celor îndreptățiți la împroprietărire, pe categorii, în funcție de numărul de vite, aflați pe moșiile proprietarilor, aflăm că numărul pălmașilor depășea pe cel cu vite de tracțiune, numărul acestora mai cu stare fiind egal cu a celor care nu aveau dreptul decât la casă și grădină: cu 4 boi cu 2 boi Pălmași Cat.IV Total 1. Moșia Dobreana, proprietatea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aflați pe moșiile proprietarilor, aflăm că numărul pălmașilor depășea pe cel cu vite de tracțiune, numărul acestora mai cu stare fiind egal cu a celor care nu aveau dreptul decât la casă și grădină: cu 4 boi cu 2 boi Pălmași Cat.IV Total 1. Moșia Dobreana, proprietatea în comisia ad-hocă pentru aplicarea reformei agrare, au fost desemnați de către consilierii comunali Vasile Ignătescu, Vasile Chiriacă Tabarcea, Ion Vasilaș și Spiridon Dumitru. Cât timp se făceau pregătirile pentru aplicarea reformei agrare, după ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Simion Puiu 59. Tudorache Romedea 60. Nicolae Mihalache 61. Constantin Sim. Iordache 62. Vasile Ungureanu 63. Gheorghe Ceaușu 64. Constantin Ceaușu 65. Ion Aceaușiței 66. Gh. Ungureanu 67. Ilie Rusu 68. Constantin Ignătescu 69. Iacob Tomescu 70. Ion Axente 158 Pălmași 1. Vasile Olaru 2. Neculai Olaru 3. Ion Amorțitu 4. Vasile Cîntreșu 5. Palade Romedea 6. Pintilie Botoșanu 7. Simion Gale 8. Ion Donis 9. Neculai S. Rusu 10. Vasile Rusu 11. Costan Bârgăoanu 12. Gh. N. Munteanu 13. Onofrei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Parsici 43. Gh. Sim. Gh. Boghean 44. Gheorghe Ababei 45. Gh. Butnaru 46. Nic. Cimpoeșu 47. Vasile Bădălu 48. Ștefan Curteanu 49. Dumitru Vasila 50. Ion Conteca 51. N. Curteanu 52. Vasile Hur 53. Mihalache Bădălu 54. Neculai Arbureanu Dintre pălmași jumătate din această categorie sunt, cel puțin după nume, din Lunca. Restul sunt din Slobozia; unele familii sunt și astăzi. împroprietăriți cu grădină și siliști (loc de casă) foștii robi și cei care nu au făcut clacă la boier, slugile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile Huțu. Familiile Ciobănucă, Bădăluță, Romedea, Gurău, Hură, Galeș, Trandafir, Boghean, Ignătescu sunt sigur dintre bejenari, nu pot fi din Slobozia - Filipeni cum susține autorul însemnărilor. 48 Tabelele nu sunt complete. Lipsescă 45 de categoria a IV-a, 66 de pălmași, 6 din categoria cu 2 boi și 3 din categoria cu 2. 49 Arhiva Primăriei Filipeni - Dosarul împroprietăriți în 1864. 50 Mărturia mătușii Floarea Botușanu, înregistrată în scris de Olimpia Bădăluță, în august 1960. Arhiva Olimpiei Bădălușă, în prezent, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
piele și cu modul în care îmi spunea „sărutări de mâini la cocoană”, nevestele erau pentru el cocoane, era un fel de boier de modă veche și-i plăcea să privească, să se întâlnească și să stea de vorbă cu pălmașii de pe moșia lui. Era un boier luminat. PAGINĂ NOUĂ PROFESORII MEI Ei nu au fost doar întâlniri, ei m-au pregătit pentru toate întâlnirile, au făcut tot ceea ce au putut ca să nu le ratez și, se pare, au izbutit câte ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
de toamne în octombrie. Când ajunseseră aproape de filtrul țigărilor, judecătorul îi puse întrebări la care Florin Cocora nu se aștepta: - Știu că ai fost un student bun... De ce nu ai dat la magistratură până acum? Te mulțumești să fii ultimul pălmaș aici? Nu sunt prea mulțumit, dar... n-am încotro. Suport! - De ce n-ai încotro? Cine te oprește? - Sistemul, domnule judecător. Nu-mi place și gata! - Păi, ce treabă are sistemul cu faptul că nu-ți place ție munca, băiete? - Munca
DIVORŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368270_a_369599]
-
Breazu Gabriel i‑a salutat respectuos și i‑a privit cu seninătate, pe rând, așteptând să i se comunice motivul reținerii. Pe cei doi agenți în uniformă din fața computerelor nu i‑a băgat în seamă. A presupus că sunt simpli pălmași aduși să consemneze declarațiile și să îndeplinească orice altă dispoziție. „Că doar nu sunt eu un om periculos ca să țină ei în birou doi câini de pază!”, a exclamat în gând. După câteva secunde lungi, timp în care fiecare din
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
o fi răsărit, da’ pentru cei di la Moscova... Cam într-o jumate de oră răsare și pi la noi. - Măi nepoate, îl înțepă cu vorba bătrânul, da’ di unde ai tu atâta știință de carte? Că eu ti știam pălmaș. - D-apoi, pentru numai atâta știință, bunicule, mi-o fost de-ajuns școala di patru clase... - Măi băiete, soarele n-o fi răsărit, cum zici tu, da’ vezi dacă vântu’ s-o oprit! - Da’ ci treabă ai mata cu vântu
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
a ajuns până la Don cu un tren sanitar în care trebuia să aducă în țară oi de rasă, de care spunea că-s Kara-kuru-kum, dar noi am pizdilicumo rău de tot. Avea patru copii și a fost mobilizat pe loc, pălmaș la CFR. Cu alți o grupă a fost suit în vagoane sanitare. să aibă grijă de oi, la întoarcere. A avut până la Ungheni, unde un neamț a dat ordin să-i încuie în vagoane, cine iese, „e împuțcat”. Noroc de
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
la ora fixată în camera de consiliu și a ridicat nemulțumită din sprâncene observând că acolo se află doar o tânără grefieră pe care a luat‑o puțin la rost, vorbindu‑i și privind‑o de sus, ca pe ultimul pălmaș al instituției: - De ce nu ai comunicat ora la care am dispus înce-pe-rea ședinței? Poliția nu știe? Unde este învi-nu-itul? Nici avocat nu văd. E pustiu! - Doamna judecător, îmi pare rău, știți foarte bine că am trimis la timp toate... - Și
CHEMAREA DESTINULUI (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356976_a_358305]
-
DEPARTE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Iubito ești departe Iubito ești departe Și numai gândul meu De tine stă aproape Dorindu-te mereu. În fiecare noapte Trudind ca un pălmaș, De tine stau aproape, De trupul tău gingaș. De gura ta iubito I-e gurii mele dor Și dulcile-ți miresme Mă fac să mă-nfior. Aș vrea să-mi fii aproape Să pot să te cuprind În brațele-mi vânjoase
IUBITO EŞTI DEPARTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356554_a_357883]
-
venirea noului proprietar, pare că începe o nouă viață, tăcerea și moartea redând locul farmecului și splendorii. Moșia, care era formată din mai multe sate, avea teren cultivabil, pădure, fânaț și mlaștină. În 1864 au fost împroprietăriți 38 fruntași, 316 pălmași și 284 clăcași, cu 3 554 ha. (cf. Marele dicționar geografic, București, 1858-1902). La Direcția Județeană Iași a Arhivelor Naționale se găsesc registrele nominale cu locuitorii împroprietăriți, la colecția Manuscrise, nr. 1937-1939 și 1943. Între anii 1862-1864, cât au durat
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
Breazu Gabriel i-a salutat respectuos și i-a privit cu seninătate, pe rând, așteptând să i se comunice motivul reținerii. Pe cei doi agenți în uniformă din fața computerelor nu i-a băgat în seamă. A presupus că sunt simpli pălmași aduși să consemneze declarațiile și să îndeplinească orice altă dispoziție. „Că doar nu sunt eu un om periculos ca să țină ei în birou doi câini de pază!”, a exclamat în gând. După câteva secunde lungi, timp în care fiecare din
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
justiție. Și, nu în ultimul rând, gândiți-vă la sănătatea acestor salahori, ale căror drepturi sunt încălcate de toți superiorii lor în funcție, obligați să lucreze sâmbăta și duminica, adeseori, dat fiind volumul covârșitor de muncă. Mă refer la grefieri, pălmașii instanțelor de judecată... Deci, iată materialul! Lectură plăcută! Judecătoria Cornetu în pragul colapsului „Cu numai șase judecători și câțiva grefieri, beneficiind de două-trei săli cât niște dormitoare de apartament de bloc, Judecătoria din Cornetu mai are un pic și pune
JUSTIŢIE OARBĂ ORI NEAJUTORATĂ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358309_a_359638]
-
ESTE REDOBÂNDIREA UNITĂȚII CU ÎNTREGUL” Autor: Clarissa Emanuela Publicat în: Ediția nr. 1400 din 31 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-a fost dat să cunosc încă un Om. Un Maestru care, în simplitatea să, se numește singur “doar un pălmaș”. Genial, de o modestie rar întâlnită, pătruns de lumină și credința, un însuflețitor al lemnului, al “strâmbăturilor” întâlnite înaintea pașilor săi. Am urcat pe aleea de sub Tâmpa cu emoție și parcă drumul către Turnul Lemnarului, unde își avea Domnia sa atelierul
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]