505 matches
-
toate cărțile ce le are sunt neprețuite și nici tot aurul din lume nu l-ar determina să înstrăineze, fie și o singură carte. Chiar înainte ca tânărul să-și ia rămas bun a descoperit că acesta este fiul celui pălmuit de el în copilărie, iar acel prieten îi transmite salutări. Nu a mai stat pe gânduri. A luat cartea de care depindea viața, viitorul acelui tânăr și i-a oferit-o cu drag. Nu a accepat nimic în schimbul înstrăinării ei
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472823026.html [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
lumânare pentru mine, să pot învăța de la dumneaei cum se face. Că ăsta nu ne învață la scoala! Au uitat și ei!!!" (Tinel) "Înlocuitul aruncării cu piatră, cu o înjurătură se zice că a fost începutul civilizației. Azi n-am pălmuit pe nimeni, da' am înjurat ceva... Mâine mai puțin și tot așa, în 7 zile deloc. Sper. Cu excepția lui Gică care face numai prostii. Da' îl iubesc tare pe dobermanul asta gri urât!". (Nataniel) O ENCICLOPEDIE ȘI UN PRIETEN "Am
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Va_provoc_mile_carpenisan_marian_malciu_1333471058.html [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
născând prunci pelespezile reci, prunci ai nădejdii și ai suferinței pentru ideal... Au mers cu bucurie în temnițe sau la moarte decât să trădeze și să provoace cuiva suferință. Obrazul curat și luminos al acestor eroine ale neamului a fost pălmuit de brutele regimului comunist, pieptul cald le-a fost strivit, mâinile însângerate, mândrele haine, țesute de ele în nopțile lungi de iarnă, le-au fost rupte, frumosul păr feciorelnic le-a fost smuls.” (Sunt strigătul din urmă. Ed. Babel, Bacău
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1437039372.html [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
stiut, privind cu neputința agonia ei, că moartea Ta n-a fost obligatorie. Și nici agonia. Nu trebuia să fii trădat și părăsit. Nu trebuia să fii disprețuit. Nu trebuia să fii om al durerii. Nu era necesar să fii pălmuit, scuipat, biciuit. Nu trebuia să fii atârnat gol, între cer și pământ, în timp ce un Ierusalim întreg își bătea joc de agonia Ta. Nu trebuia. Decât dacă n-ai fi mai putut trăi în timp ce eu muream.
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1466166814.html [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
vină la băieți prin orice clasă, Chiar unde ar fi fost el să predea, Ori toată școala putea ea deretica. Că-n școala de băieți era patroană, Nimeni n-o întrecea la a fi matroană, Pân ce un băiat inteligent o ‘pălmui’, Pe răsfățată o vorbă integră o zăpăci.. Ea fiind deosebit de prea frumoasă, I se făcu lui întortocheat drăgăstoasă, Iubind-o subit de câte ori ea venea, Iubindu-se acu de toți se ascundeau. De multe ori nici directorul nu știa, Precum ea
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1413974865.html [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
Trujillo stătea înrămat pe un perete în casele dominicanilor: ”EN ESTA CASA TRUJILLO ES EL JEFE.” Tonul Minervei este revoltat: „Ce puteam să fac? Mi-a pus mâna pe fund! Am reacționat din instinct.” I se dă replica: „Nu-l pălmuiești pe Trujillo !...” „Probabil că, dacă m-aș fi gândit, aș fi procedat la fel. Pentru că, dacă îl las să-mi atingă fundul, apoi sânii...,, De frică, maică-sa zice :,,Minerva Mirabal, NU VOI TOLERA ACEST VOCABULAR ÎN CASĂ!” Urmarea este
LIDERI LATINO-AMERICANI: TRUJILLO de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1414056309.html [Corola-blog/BlogPost/368377_a_369706]
-
trebuie să uităm grijile și necazurile! Dar Norocel începu să alerge, să facă tumbe și să cânte: - Tra lai la, la lai la! Văzând Mărțișor că Norocel a căpiat de atâta fericire, alergă după el disperat și începu să-l pălmuiască. Dar acesta: - Tra lai la, la lai la! Atunci începu să-i dea câțiva pumni zdraveni în cap, să-l pocnească în față, să-l bușească de un copac, încât până la urmă îl aduse la realitate. - Aoleu, frățioare, bine făcuși
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
plăcută îmi cuprinse inima. Tabloul lui era acolo. Pe simeze și pe terasa noastră de acasă. Același. Neterminat. Numai că aici era un fel de rege și mă chema. Avea o creangă dezbrăcată și un pârâu șugubăț peste care se pălmuiau, de zor, așchii de ceață. De cum l-am zărit am zis că-i al nostru. L-am prins pe David de mână și am pătruns în acel cadru. Am dat de un mic imperiu, ușor dezordonat, și o avalanșă de
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1416592908.html [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
de ani de regim Sovietic, comuniștii au reușit să-i facă pe mulți dintre ei să uite că părinții, frații și vecinii au fost deportați și uciși. Comuniștii i-au făcut să-și amintească doar că pe timpul burgheziei au fost pălmuiți de jandarmii români. Într-adevăr, un om pe care l-ai ucis nu te mai poate urî. Cel pe care l-ai pălmuit nu te uita însă nici odată. Puneți în balanță și luați aminte!... În timpul vizitelor mele în Basarabia
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1436197725.html [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
fost deportați și uciși. Comuniștii i-au făcut să-și amintească doar că pe timpul burgheziei au fost pălmuiți de jandarmii români. Într-adevăr, un om pe care l-ai ucis nu te mai poate urî. Cel pe care l-ai pălmuit nu te uita însă nici odată. Puneți în balanță și luați aminte!... În timpul vizitelor mele în Basarabia începând din 1989 am constatat că cei care mă înconjurau cu dragoste frățească, între care și Nicolae Dabija, erau tineri în general sub
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1436197725.html [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
rugându-se pentru ei: „Iartă-i Doamne, că nu știu ce fac!” Că știu ori că nu, că-și pregătesc cu minuție diabolică loviturile împotriva ta, trebuie să ierți. Mai mult, după învățătura biblică, trebuie să întorci și celălalt obraz ca să fii pălmuit. Ce-ar putea face fostul premier al României în privința dușmanilor săi care l-au dus într-un asemenea grad de exasperare încât să-și pună pistolul la tâmple? Și ce-ar trebui să facă toți aceia care l-au împins
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Trei_foiletoane_cezarina_adamescu_cezarina_adamescu_1340351457.html [Corola-blog/BlogPost/358341_a_359670]
-
și rece, că zvonul ar putea fi credibil, deoarece socotelile ies întocmai, dar fu nevoit să recunoască absurditatea teoriei sale, în fața argumentelor contradictorii ale evidenței. Petele murdare de zăpadă ce se vedeau prin toată pădurea, cerul înnegurat și ostil ce pălmuia cu severitate tentativele timide ale soarelui de a se iți dintre norii dușmănoși și frigul ce răvășea hotărât penele și blănițele locatarilor năpăstuiți, reprezentau probe imbatibile că zvonul ce-i umpluse pe toți de optimism și entuziasm, nu putea fi
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1488390946.html [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
cu bună-credință, fără partizanate și parti-pris-uri? 6-Al.F.Ț- Eu am mers pe principiul,vis-a-vis de critica literară,modelului universal al obrazului christic, ce trebuie întors și pe o parte și pe alta, atunci când cineva stă pregătit să mă pălmuiască fără milă.Criticul literar provine dintr-un scriitor ratat.Mă întreb,cum poți analiza un roman când tu nu ști să construiești o astfel de lucrare?De-alungul timpului am constatat că în peisajul nostru literar critica se face pe prietenii
DIALOGURI PRIVILEGIATE-ALEXANDRU FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_alexandru_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/367378_a_368707]
-
și al esteticii.Dar ,domnul Augustin Buzura era director și cățeluși de critici trebuiau să beneficieze de stipendi din partea Centrului Cultural Român.Aceasta este critica literară de la noi. Dacă nu ești din gașca criticului respectiv fi sigur că vei fi pălmuit fără milă,chiar dacă cartea este bună, aceasta este caracteristica ,în general a criticii noastre de azi,pentru care așa-zisul postmodernism(cu care se lăudau opzeciștii,cei care au stâlcit limba română),înseamnă violență verbală accentuată, înjosire a celuilalt, umilirea
DIALOGURI PRIVILEGIATE-ALEXANDRU FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_alexandru_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/367378_a_368707]
-
în Ediția nr. 2126 din 26 octombrie 2016. Supărările mele, Boiermaximali Alabaldachini Iuțiferi și Devernași sunt ca ploile de vară. Ca urmare aveți iertarea mea parafată asemenea unui acord unilateral femeionian; eu vă întorc obrazul celălalt, iar voi mă veți pălmui tot pe cel înroșit. În aceste condiții nu este de mirare că mă găsiți tot acolo unde m-ați uitat, pe bicicleta mea medicinală aflată în fața televizorului. Voi urmări pentru a treia oară aceeași poveste de dragoste sperând că nici
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
ce vor fi fiind. Părul ... Citește mai mult Supărările mele, Boiermaximali Alabaldachini Iuțiferi și Devernași sunt ca ploile de vară. Ca urmare aveți iertarea mea parafată asemenea unui acord unilateral femeionian; eu vă întorc obrazul celălalt, iar voi mă veți pălmui tot pe cel înroșit. În aceste condiții nu este de mirare că mă găsiți tot acolo unde m-ați uitat, pe bicicleta mea medicinală aflată în fața televizorului. Voi urmări pentru a treia oară aceeași poveste de dragoste sperând că nici
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
să facem eforturi pentru a ajuta familiile. Fiindcă acest lucru este cel mai bun pentru copii: să crească în familia lor. Însă aceasta trebuie să le ofere grija de care au nevoie. E o mare diferență, dacă copilul a fost pălmuit o dată sau de două ori sau dacă este bătut săptămânal, ultima situație e mai gravă, firește. Sunt părinți care au făcut acest lucru o dată sau de două ori, care au o toleranță mai redusă la frustrare. Aceștia ar trebui să
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” by https://republica.ro/exclusiv-experta-norvegiana-care-a-participat-in-41-de-cazuri-in-care-barnevernet-a-luat-copiii-descrie [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
îndrumare pentru a oferi grijă într-un fel care răspunde nevoilor copilului. Cred că un număr uriaș de părinți vor să facă ce este mai bun pentru copiii lor, dar unii nu reușesc. Sunt familii care spun că și-au pălmuit copiii în mod excepțional. Există dezbateri legate de natura și frecvența abuzului. În opinia dvs, ar trebui luați copiii de la părinții care i-au pălmuit o dată sau de două ori? E o mare diferență, dacă copilul a fost pălmuit o dată
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” by https://republica.ro/exclusiv-experta-norvegiana-care-a-participat-in-41-de-cazuri-in-care-barnevernet-a-luat-copiii-descrie [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
bun pentru copiii lor, dar unii nu reușesc. Sunt familii care spun că și-au pălmuit copiii în mod excepțional. Există dezbateri legate de natura și frecvența abuzului. În opinia dvs, ar trebui luați copiii de la părinții care i-au pălmuit o dată sau de două ori? E o mare diferență, dacă copilul a fost pălmuit o dată sau de două ori sau dacă este bătut săptămânal, ultima situație e mai gravă, firește. Sunt părinți care au făcut acest lucru o dată sau de
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” by https://republica.ro/exclusiv-experta-norvegiana-care-a-participat-in-41-de-cazuri-in-care-barnevernet-a-luat-copiii-descrie [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
au pălmuit copiii în mod excepțional. Există dezbateri legate de natura și frecvența abuzului. În opinia dvs, ar trebui luați copiii de la părinții care i-au pălmuit o dată sau de două ori? E o mare diferență, dacă copilul a fost pălmuit o dată sau de două ori sau dacă este bătut săptămânal, ultima situație e mai gravă, firește. Sunt părinți care au făcut acest lucru o dată sau de două ori, care au o toleranță mai redusă la frustrare. Aceștia ar trebui să
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” by https://republica.ro/exclusiv-experta-norvegiana-care-a-participat-in-41-de-cazuri-in-care-barnevernet-a-luat-copiii-descrie [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
Acolo, la Reîntregirea Neamului ! Să nu uităm să ne aducem aminte: UNIREA nu se putea întâmpla -înfăptui- aici la ARAD, la Târgoviște, la Cluj! Chemarea a fost înspre Alba Iulia, Alba lui Mihai, Alba lui Horia, Alba Iancului, a celui pălmuit între zidurile Cetății sale! Da, CHEMAREA a pornit de AICI! Ca dovadă, iată și Rugăciunea , rostită atunci, pe Câmpul speranțelor noastre! Și e a fost zămislită aici la Arad! ARAD-ALBA IULIA! O Vocală sigură din Vocabularul existenței noastre! Părintele dr.
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Arad_alba_iulia_1918.html [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
era creată de autorul rus în anul 1913, iar prima carte a artistului plastic român a început să prindă contur șase decenii mai târziu, în 1973). Cu toate astea, radiografia răului convulsiv dominată de tușa dezumanizantă a barbariei celor care pălmuiesc fără drept de apel lumea ni se desfășoară ochilor ca o impresionantă demonstrație de curaj și deslușire profundă a evenimentelor funciare ale vieții. Vizionari și de un realism tăios, deopotrivă, Constante și Andreev au tulburat în felul lor consistența unor
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1409057274.html [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
durere o duce tot mai prost. Doar hoții și-au găsit tărâmul de vis și-ndestulare În tine țară, tu ești țărmul, nu da capitulare! Of, țară, scutură-ți grumazul, și-aruncă paraziții Fiindcă-ai întors destul obrazul să-l pălmuie bandiții! Ridică-ți fii-ntr-un moment cu gândul libertății Scandând cu forță-n Parlament:” Afară cu toți hoții!” Referință Bibliografică: Of, țară! / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1790, Anul V, 25 noiembrie 2015. Drepturi de Autor
OF, ȚARĂ! de NELU PREDA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1448466409.html [Corola-blog/BlogPost/382909_a_384238]
-
întrebări n-aveam și nici răspuns./ Eram un pumn de iarbă și de lut.// Dar din senin, o mână ca o floare/ Îmi încălzea înghețurile frunții/ Și de mireasma ei vindecătoare/ M-am ridicat în șa să spintec munții.// Mă pălmuia în somn potop de șoapte/ Vărsându-mi foc în oase și pe gând/ Și de atunci la orice miez de noapte/ Mă strânge-n brațe muntele urlând.”( Munte urlând) Eul liric se autocontemplă, adesea, ca un însingurat atât față de comunitatea
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
când văzu că tovarășul său face pe cascadorul, hotărât să spargă stâncile cu capul, se repezi cu pana de vultur spre el, mi-l prinse de chică și-l aduse la poalele muntelui, ca pe targă. Bietul Mărțișor leșinase. Îl pălmui de câteva ori și-i țipă în ureche: - Ce ai cu muntele, mă? De ce vrei să-l găurești? Își reveni Mărțișor. - Dacă nu erai tu, Noroace!... - Păi, în acrobații d-astea, numai eu și îngerul tău păzitor te mai prinde
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]