49 matches
-
ca mrejele, ca un desiș ghimpos... Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui ceru-n carnea-mi să se-mplânte, Ca-n mine tinerețea o viață să tot cânte. Ci alt vis mă trezește, mă lasă pălmuită, Și ca nicicând bogată, și ca nicicând iubită. Eu dintr-un vis în altul aș trece nopți întregi Când ochii tăi senini - ascultătorii regi, Mi-s pază lângă buze, și-mi însoțesc silaba... Ca fiarele nicicând să-și vâre-n
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
ca mrejele, ca un desiș ghimpos...Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui ceru-n carnea-mi să se-mplânte,Ca-n mine tinerețea o viață să tot cânte.Ci alt vis mă trezește, mă lasă pălmuită,Și ca nicicând bogată, și ca nicicând iubită.Eu dintr-un vis în altul aș trece nopți întregiCând ochii tăi senini - ascultătorii regi,Mi-s pază lângă buze, și-mi însoțesc silaba...Ca fiarele nicicând să-și vâre-n cântec
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
EminescuOpXIII 72} direcția liceului, cum cereau interesele bunei orânduieli, a dat ordin ca din profesorii de la liceul Sf. Sava să se constituie un juriu care să-l judece pe d. Filibiliu. Juriul informîndu-se despre cele petrecute și aflând că băiatul pălmuit nu numai că e repetent, ci totodată unul din cei mai înrăutățiți, care strică prin purtarea lui întreaga clasă, și că părintele lui a făcut o cauză celebră din pălmuirea fiului său, s-a pronunțat pentru primirea concluziunilor raportului dat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din lacrimă, Sărmanul Dionis și studiul Influența austriacă. O altă ediție, a operei lui Ion Creangă, întocmită împreună cu autorul Amintirilor din copilărie, ar fi rămas în manuscris. SCRIERI: Ștefan Hudici, București, 1891; Zulnia Hâncu, București, 1891. Traduceri: Abraham Dreyfus, Deputatul pălmuit, Roman, 1882; Jules de Marthold, Pascal Fargeau, Roman, 1882. Ediții: M. Eminescu, Proză și versuri, Iași, 1890. Repere bibliografice: C. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, II, București, 1957, 310-324; Traian Demetrescu, Profile literare, Craiova, 1891, 127-134; Al. Șerban, D-l V.G. Morțun
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
ale lumii de azi, și chiar de sine însuși, pentru faptul că, „theofor” fiind, „mai poate râvni altceva”, precum „măgarul naiv al lui Dumnezeu”, care, purtându-și stăpânul în spinare, „e-n călduri și-și caută spasmodic femela” (Aripă zburând pălmuită), poetul își povățuiește contemporanii, cu o ironie crudă, să evite măcar naufragiul moral definitiv, să nu se abandoneze blazării absolute. Stilistic, principalul caracter particularizant al structurărilor de tip modern rămâne violența. Știind să vehiculeze și suavități (câteva dintre sonetele de
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
de ce nu? Ba chiar trebuie să mă simt onorată. Da, bineînțeles; poftim, simte-te ca acasă, clarissime, o să vezi că o să-ți placă. Acum sunt obișnuită să-i consolez pe războinici! De două luni nu fac altceva, închipuie-ți! Ca pălmuit, Sebastianus se retrase. Deși era aproape întuneric, văzu fulgere țâșnind din ochii Lidaniei. Pentru o clipă, se simți jignit, învinuit pe nedrept, fiindcă acele cuvinte îl făcuseră să se simtă meschin, să se simtă un neghiob; în fond, ce era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
oameni și fugi acasă. Fluierături de sergenți, scandal... Dar lucrul nu s-a aflat niciodată. A doua zi gazeta locală spunea la informații întîmplarea. Noi, cu aerul de conspiratori, ne socoteam lucru mare, tipuri din romanele de senzație. Azi, cavalerul pălmuit e un domn cărunt în Iași, un arendaș; Estella, femeia unui doctor din București. Amorul s-a isprăvit cu plecarea mea la Bârlad. Țin minte că simțeam că-mi lipsește ceva strălucit, ca să o fac să moară de iubire pentru
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Era pradă furiei. Cu ochii în flăcările scârbei și disprețului de sine, a început să se bată cu mâna stângă peste dreapta, parcă mustrând mâna pentru tupeul pe care îl avusese de a ridica degetul acela. Apoi a încetat cu pălmuitul și a întins din nou mâna stângă. De data aceasta, ținea ridicate două degete. Ca și mai înainte, împungea aerul cu o patimă amarnică. Mai întâi un deget, apoi două. Ce încerca să-mi comunice? Nu eram sigur, dar bănuiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
prezența ei. În sufletul flăcăului răsărise întîi numai bucurie, ca și când ar fi regăsit ceva ce căuta în zadar. În clipa următoare, îi căzu vălul de pe ochi. Disprețul privirilor ei îi sfredelea inima și i-o otrăvea. Se simțea înșelat și pălmuit. Izbucni deodată răgușit: ― Uite drăcoaica asta cum ne batjocorește! Își aminti numai atunci că și-a luat barda. O învîrti deasupra capului, sări pe pat și izbi cu toată puterea. Zgomotul sticlei zdrobite păru o tânguire prelungă și înțepătoare. Cioburile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o impertinență rară. Deși un public foarte numeros vizitează acea grădină, fiindcă e în mijlocul orașului, acest tânăr se poartă într-un mod foarte necuviincios și a dat până acuma loc la mai multe conflicte, din cari în genere a ieșit pălmuit. Un caz s-a mai întîmplat acum câteva luni, când a aruncat o garafă în capul unui consumator, delict pentru care a fost pedepsit cu 600 de franci amendă. Mai zilele trecute impertinența acestui tânăr evreu i-a atras căteva
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o margine de pădure, o groapă săpată, o ruptură, o fântână și capătul unui rediu...” ...” Se mai folosea sistemul de a lua ca participanți la o asemenea trasare de hotar câțiva adolescenți, c are erau trași de păr, înțepați sau pălmuiți și apoi răsplătiți cu câțiva galbeni, pentru ca să țină minte până la sfârșitul vieții lor, când și pe unde a fost stabilit hotarul, spre a‐ l putea descrie apoi, cu toate amănuntele copiilor și nepoților lor”... George Felix Tașcă (din Bârladul odinioară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
niciodată: el face cocoși de hârtie, lipsiți de facultatea de a provoca hemoragii, și-i aruncă în spațiu. Un bărbat cultivat și binecrescut nu lovește; vârându-și mâna între nasturii jiletcii, ca un Napoleon, el procedează zicând: " Domnule, consideră-te pălmuit""138. La Arghezi, primitivismul gestului ar funcționa ca un garant al sincerității, al lipsei de prefăcătorie în relațiile interumane. De aceea, oricât ar părea de scandalos, moralistul atribuie gestului agresiv sensul constructiv al redescoperirii sinelui temperamental, incomod și autentic, captiv
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ne spunem ceva, o facem În șoaptă. Altminteri, nici pâs. Și nu vorbești NICIODATĂ cu ea decât dacă ea ți se adresează. Și să nu-i mai spui NICIODATĂ doamnă Priestly - Îi zici Miranda. Înțeles?“ M-am simțit din nou pălmuită, dar am ridicat privirea spre ea și am dat afirmativ din cap. Abia atunci am observat haina. Era chiar acolo, o grămadă de blană fenomenală pe marginea biroului meu, cu o mânecă bălăbănindu-se În gol. M-am uitat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
suficient să le vântur foile de catalog, ca pe-un dosar de Securitate. Ieșeau primii din sală, spășiți, îngrijorați de ce încercaseră. Eu nu plecam nicăieri. Aveam micul meu univers, pulsând în ritmul isteț al gândurilor. Toți studenții mei figurau acolo, pălmuiți și îngenuncheați. Îi studiam fugind, înghesuindu-se să scape din sală ca balerinele după o scenă de grup. Numai coate și fundulețe dansând spre ieșire. Le iubeam slăbiciunile, părintește, sever, cuviincios. La sfârșitul-sfârșitului, când ultimul poponeț foșnea din mătăsuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și am avea bani, am închiria împreună un apartament și ne-am lăsa păgubași de familiile noastre. Este visul nostru. Și, știți, adineaori, când i-am povestit pățania dumneavoastră, s-a enervat și a spus că omul care se lasă pălmuit și nu-și provoacă dușmanul la duel e un ticălos. De altfel, e grozav de irascibil și nici nu-l mai contrazic. Va să zică Nastasia Filippovna de-abia v-a cunoscut și v-a și invitat la ea? — Tocmai asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
române ale Transilvaniei, îi ținteau, în mare parte, pe jandarmi. Ofensa suferită de cele mai multe ori era duritatea: căutându-se arme (sau manifeste) - eventual refugiați de prin alte părți - nu o dată oamenii au fost brutalizați, sau, în cel mai bun caz, pălmuiți. Au fost cazuri în care unii fuseseră bătuți atât de crunt, încât surziseră ori își pierduseră mințile (de pildă, în comuna Nădășelu/Magyarnádas, în primăvara lui 1941). Însă, din documentele corpului de jandarmi, reiese că s-au primit (cel puțin
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Sabău, Fr. Eugen Blăjuț, Fr. Iosif Gabor, Fr. Alois Donea. Aceștia au format primul lot. Procesul s-a pregătit la Securitatea din Bacău. Pentru a da declarații compromițătoare am fost supus la grele torturi corporale. Am fost bătut cu parul, pălmuit, tras de barbă și pus la curent electric. Anchetele au durat un an și jumătate, după care am fost duși la Galați și acolo am fost judecați de un tribunal militar. Eu am fost condamnat la 6 ani muncă silnică
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cu seamă Pr. Anton Bișoc, provincialul nostru, căruia i s-a tăiat barba, a fost pălmuit pentru că într-o zi de duminică unul dintre preoți a fredonat melodii de cântece religioase. Deși acesta (Pr. G. Patrașcu) și-a mărturisit „vina”, pălmuit a fost tot Pr. Anton Bișoc. La judecată am fost acuzați ca oameni care au voit să răstoarne regimul comunist. Când i s-a dat ultimul cuvânt Pr. Anton Bișoc, acesta a spus: „Activitatea mea a fost conform cuvântului Evangheliei
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ies din acest birou, să fug cît mai departe. Altfel, dacă mai întîrzii o clipă, voi crăpa de rușine. Mă trezesc pe scara de serviciu, așezat pe treptele de beton, cu obrazul între palme, fierbinte încă, un obraz de om pălmuit, palme adunate în timp și date acum, toate deodată, să-mi fie spre învățătură. Nu-mi dau seama cum am ieșit din biroul președintei: probabil că, pur și simplu, m-am întors și am ieșit, grăbindu-mă să ajung aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
detaliului, printr-o ridi care a derizoriului la absolutul abjecției. De altfel, chiar din momentul „Grand Hôtel «Victoria Română»” sunt decupate două episoade, cel al linșării unui câine de către măturătorii nocturni și cel al femeii ridicate în miezul nopții și pălmuite violent. Cine vede toate aceste lucruri ? În orice caz nu mai avem spectatorul avizat întors dintr-un voiaj la Paris pen- tru care comparația cu Orașul Luminilor înscrie deriziv simulacrele și deformările provinciale. Spectatorul anilor ’80 nu avea cum să
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pronunță spre deliciul audienței cu vădită intenție licențioasă numele pictorului simbolist Puvis de Chavannes, ca Pubis de Cha- vannes. Altfel, personajele lui Caragiale nu invocă sexua- litatea într-un registru peiorativ, imprecațiile sunt modeste, eterate, lipsite de virilitatea expresiei neaoșe. Pălmuit, în loc să izbucnească, Amicul conchide tautologic că interlo- cu torul său „E măgar, și violent și n-are manere !”. Limbajul personajelor provenind cel mai adesea din mediul burghez este reținut, politicos, evitând scatologicul, iar imprecația este adesea modestă, cumpănită, educată la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
oamenii, comportament care poate apărea când pisica nu are chef de alintări și mângâieri, mai ales pe burtă. Mâna nu trebuie retrasă brusc din ghearele sau dinții pisicii, provocându-se astfel rănile mai grave. Pisica nu trebuie scuturată, lovită sau pălmuită, deoarece ea nu va înțelege de ce este bătută, ci doar că oamenii pe care îi iubește o lovesc din motive necunoscute. Scheletul pisicii este format din 250 de oase. La nivelul capului, dentiția cuprinde incisivii, caninii, premolarii de carne, dar
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
la judecători. În ciuda conservării unor caracteristici ale iconografiei tradiționale, redactările sunt, în majoritatea cazurilor, influențate de realismul reprezentărilor occidentale, cu accentul pus pe veridicitatea și cruzimea gesturilor. Astfel, în Încununarea cu spini Iisus plin de răni sângerânde este scuipat și pălmuit, iar în Drumul Crucii, Iisus e încovoiat sub greutatea crucii, și împins de un soldat cu o ghioagă. Registrul al treilea al pereților naosului este dedicat unor scene de vindecare (a slăbănogului, a orbului), unor pilde (a bogatului nemilostiv) și
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
Mai târziu Sasha declară pe marginea acestui caz: „Am făcut-o pentru că atunci când faci sex te sufoci, iar acesta e un sentiment euforic pentru mine.” În unul din interviurile acordate, ea mărturisește că îi place să fie ușor sugrumată, lovită, pălmuită, trasă de păr. În același timp, declară că atinge orgasmul în 3/4 din scenele în care participă („Multe actrițe imită orgasmul, dar nu și Sasha, din câte am observat”, spune actorul porno Randy Spears). După șase săptămâni de lucru
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]