400 matches
-
nopți cazare cu demipensiune și masă festivă de Revelion - 70 euro; „Eximtur“ - 5 nopți cazare cu pensiune completă, cină festivă de Revelion - 6 714 000 de lei; „Veramir“ - 3 nopți cazare cu demipensiune, cină festivă de Revelion - 75 euro. l PĂLTINIȘ: „Eximtur“ - 5 nopți cazare, masă cu bonuri valorice - 5 035 500 de lei; „Varbittour“ - 6 zile cazare, pensiune completă, program de Revelion - 4 900 000 de lei. l POIANA BRAȘOV: „Eximtur“ - 5 nopți cazare, mic dejun, masa de Revelion opțional
Agenda2003-48-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281782_a_283111]
-
o amplă cronică a revistelor edițiile de sfarsit-început de an ale celor mai imporante publicații de cultură în limba română care apar pe mapamond, de la „A” la „Z”, după cum urmează: „AGERO„ publicat la Stuttgart, „CAFENEAUA LITERARĂ” la Pitești, „CENACLUL DE LA PĂLTINIȘ” la Sibiu, „CONTRAATAC” apărând la Adjud, „CUGETUL” la Craiova, „DESTINE LITERARE” apărând la Montreal, „JURNAL LIBER” la Winnipeg-Manitoba, „LAMURA” la Craiova, „LUMINĂ” la Panciova, „LUMINĂ LINĂ- Gracious light” la New York, „NOUĂ PROVINCIA CORVINA” la Hunedoara, „NOUL LITERATOR” la Craiova, „OGLINDĂ
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
inclusă suma de 250 000 lei reprezentând bonuri valorice pentru masă l Vatra Dornei, cazarea în hotel (2 stele) - 825 000 lei/persoană/zi, în care se află inclusă suma de 400 000 lei reprezentând bonuri valorice pentru masă l Păltiniș, cazare în vile, între 36 euro și 55 euro/persoană/zi (echivalent în lei, curs B.N.R. , la data cazării), mic dejun inclus l Poiana Brașov, cazare în hotel (3 și 4 stele), între 50,6 euro și 77 euro/persoană
Agenda2005-03-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283293_a_284622]
-
De la Păltiniș există curse auto regulate la Sibiu, de unde la ora 17,45 pleacă Intercity nr. 295/296, care sosește la Timișoara la ora 21,52. Nu plecați, însă, din stațiune înainte de a vizita și casa memorială „Constantin Noica”, de la Păltiniș, unde marele filozof și-a trăit ultimii ani din viață. O. Nica Bilete de tratament l Prin Casa Județeană de Pensii Timiș Luni și vineri între orele 9 și 17, marți, miercuri și joi între orele 9 și 19, iar
Agenda2005-06-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283373_a_284702]
-
la Cartea Românească, de Gabriel Liiceanu. Căutăm, la început, o anumita scrisoare, pe care am găsit-o mult mai ușor decît mi-am închipuit, apoi, din scrisoare în scrisoare, cam în trei nopți am ajuns la sfîrșitul cărții. Jurnalul de la Păltiniș îl aveam destul de proaspăt în minte. Mi-am amintit cu neplăcere de ambianța în care am citit pentru prima dată această carte și cu aceeași neplăcere de marele ecou pe care ea l-a stîrnit în lumea intelectuală de la noi
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]
-
amintirilor sale, a experienței proprii, din vremurile mizere de dinainte de 1990, cu oarece umor, mușcătoare ironie, plasînd în treacăt lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen grupul de la Păltiniș sau autorului Jurnalului de la Păltiniș), improvizînd pe astfel de temeiuri o mini-teorie personală, justificată în pripă prin două-trei referințe teoretice, a Relațiilor publice. Din prefața aceasta am aflat diverse lucruri despre biografia lui Gabriel Mardare, nimic despre Tatiana Lebedeva. Anecdotismul
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
din vremurile mizere de dinainte de 1990, cu oarece umor, mușcătoare ironie, plasînd în treacăt lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen grupul de la Păltiniș sau autorului Jurnalului de la Păltiniș), improvizînd pe astfel de temeiuri o mini-teorie personală, justificată în pripă prin două-trei referințe teoretice, a Relațiilor publice. Din prefața aceasta am aflat diverse lucruri despre biografia lui Gabriel Mardare, nimic despre Tatiana Lebedeva. Anecdotismul cultivat de prefațatorul Artei de
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
aproba, în ședințele de săptămâna aceasta, planul de amenajare turistică a Zonei Păltiniș - Cindrel, ce propune investiții totale de 124 milioane euro, informează Rondul de Sibiu. Autor: Adrian Stroescu Ocolit de investitori, deși este cea mai veche stațiune din țară, Păltinișul a intrat pe lista de priorități a administrației locale, planul de investiție fiind de 124 milioane euro. Pentru realizarea acestuia, s-a înființat, în 2011, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Păltiniș-Cindrel, din care fac parte Sibiul, Poplaca și Consiliul Județean. Potrivit
Zona Păltiniş-Cindrel, reabilitată cu 124 milioane de euro () [Corola-journal/Journalistic/24833_a_26158]
-
constituie eseurile dedicate triadei Noica - Pleșu - Liiceanu; două perspective diacronice, adică două amendamente: descoperirea unei consecvențe noiciene în ceea ce privește tratamentul literarului, operație care se opune "fugii după context" practicate de majoritatea analiștilor, interesați aproape exclusiv de scopul urmărit de grupul de la Păltiniș în încercarea de marginalizare a literarului. Următoarea abordare diacronică îi e consacrată lui Pleșu și poate fi astfel catalogată deoarece presupune reevaluarea scrierilor acestuia, considerate ca "iradieri" ale centrului reprezentat de Minima moralia. Și în cazul lui Liiceanu, Ștefan Borbely
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
a cauționat regimul sau a reprezentat o formă de complicitate. Am remarcat și noi această tendință, mai ales la tineri sau mai puțin tineri critici și eseiști. Scrie dl Pleșu: Nimănui nu-i trecea prin cap (înainte de '89 - Cronicar) că Păltinișul e o formă de propagandă leninistă, nimeni nu-l căuta pe Constantin Noica din dragoste pentru Nicolae Ceaușescu sau din simpatie pentru politica culturală a Suzanei Gâdea. A proclama astăzi astfel de năzbîtii e o simplă aflare în treabă. De
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
cultural al generației '60 și înțelesul reducționismului estetic, retragerea în cultură a intelectualilor marxiși și absența în consecință a criticismului din acestă direcție, atitudinea "contemplativă" în raport cu ierarhia intelectuală oficială încurajată de educație după '89, înțelesul și consecințele elitismului "Școlii de la Păltiniș", "rezistența prin cultură" ca eliberare, dar și ca legitimare a regimului trecut și multe alte chestiuni arzătoare în curs de răcire prematură. Ultimele două capitole sînt mai accentuat teoretice, o parte din ideile anterioare sînt reluate și analizate cu instrumente
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
jocului impuse de Liiceanu. Tonul apocaliptic ar fi fost convingător dacă își păstra aerul personal - dacă își însușea măreția ratării inviduale, particulare. Or, sensul retoricii, impuse de filosof, este unul general. în fond, același "păcat" apare și în Jurnalul de la Păltiniș. Cartea este extraordinară, foarte bine scrisă, este o "literatură" foarte bună. Cititorul naiv adolescent, cel de după '89, care nu avea clarificate contextele istorice, s-a apropiat de acest jurnal cu mare drag. Pentru că era o poveste frumoasă, cu profesori și
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
o așeze întotdeauna într-un mecanism retoric, demonstrativ. Sau, simplificînd, literatura e bună pentru efecte. E foarte greu să faci să funcționeze mașinăria literaturii cu un astfel de principiu. Lui Liiceanu i-a reușit în multe pagini din Jurnalul de la Păltiniș, îi reușește și acum în acest "Jurnal de pe marginea unei gropi comune". Amănuntele care pregătesc contrastul sînt alese excelent: "Două mese puse în unghi, pe care sînt farfurii cu felii de șuncă rulate și prinse în scobitori ascuțite la ambele
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
care să sancționeze odată pentru totdeauna impuritatea empiriei celei producătoare de atîtea neajunsuri, între care "literatura". Și totuși, asistăm la o nouă execuție: Faptul că peisajul ideologic românesc actual a fost ocupat de mitul Păltiniș mă nemulțumește. Nu fiindcă e Păltiniș, unde am fost și eu (sic!), ci pentru că este un mit care obnubilează o întreagă tradiție românească existentă. Care șterge cu buretele aproape două secole și jumătate de cultură românească". Cum e posibil ca Noica, înrădăcinat în tradiția românească, fie
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
Manolescu sesizase o marcată „suferință” textuală, vizibilă nu doar în coborîrea rostirii în zone degradate (motivația prin „autenticitate” a puerilă), dar și o „elementaritate” care nu se deschide, ci se închide în sine, ca să ne amintim și de filozoful de la Păltiniș. Ca întotdeauna, sesizăm că un simptom prezent în literatură se reclamă de la un moment de „instabilitate” culturală (e un eufemism...) care, la rîndul său, ne trimite înspre planuri multiple. Nu departe de literatură și, totuși, depășind-o, în urmă cu
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
naționale". Gabriel Liiceanu, născut pe 23 mai 1942, la Râmnicu Valcea, este filosof și scriitor, discipol al lui Constantin Noica. Din 1990 este directorul editurii Humanitas, una dintre cele mai importante instituții culturale românești, proiect formulat în anii Școlii de la Păltiniș. Din 1992, este profesor la Facultatea de filosofie a Universității București. Marius Sala, născut pe 8 septembrie 1932, la Vașcău, în județul Bihor, este lingvist, membru al Academiei Române, din 2001, și vicepreședinte al acestei instituții, din 2005. Sala este, de
Gabriel Liiceanu, decorat cu Steaua României de Traian Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/22771_a_24096]
-
turismului în județ, condiția reușitei fiind un studiu de fezabilitate foarte bine alcătuit. În cazul proiectelor de la Gura Râului și Jina, Primăria Sibiu nu poate susține în nici un fel aceste proiecte, cele două comune nefiind în aria administrativă a municipiului. Păltinișul este însă în administrarea nostră. Am demarat încă din anul 2011, împreună cu Consiliul Județean condus pe atunci de Martin Bottesch, un proces de consultare a specialiștilor și a publicului cu privire la posibilele direcții de dezvoltare ale stațiunii. Sper ca acest proiect
Interviu cu primarul Klaus Iohannis [Corola-blog/BlogPost/98391_a_99683]
-
este cea mai aglomerată zi”, explică Cristina Badiu, reprezentantul Arena Platoș. În plus, organizatorii au amenajat pentru iarna aceasta și parcarea, acum aceasta putând găzdui aproape 400 de autovehicule. O altă noutate față de anul trecut este skibus-ul care urcă la Păltiniș în baza unei programări iar biletul costă 10 lei. Ca să închiriați o pereche de schiuri la Arena Platoș trebuie să plătiți 30 de lei pe zi iar o placă de snowboard vă costă 40 de lei pe zi. Șezlong la
Unde ne distrăm iarna aceasta? [Corola-blog/BlogPost/97059_a_98351]
-
satele ascund adevărate comori pentru suflet. Începând cu cetatea țărănească de la Slimnic, la care se ajunge din inima satului, cetatea de la Cisnădioara ce se poate vizita cu 5 lei și care „ascunde” în curte o fântănă ce îndeplinește dorințele, până la Păltiniș cu terasele hotelurilor și cabanelor sale, sau la Muzeul de icoane pe sticlă „Pr. Zosim Oancea” din Sibiel, care e deschis între orele 8-13.30 și 14-20, și unde intrarea costă 4 lei pentru adulți și 2 lei pentru studenți
Idei pentru “omorât” plictiseala de 1 Mai [Corola-blog/BlogPost/97197_a_98489]
-
de iluminat dinamic, 400 de globuri, 100 de stele decorative și 100 de sisteme triunghiulare cu led. În plus, bradul de Crăciun va fi adus în Piața Mare în data de 14 noiembrie. Anul acesta, bradul va fi recoltat din Păltiniș și are o înălțime de aproximativ 20 de metri. Oficial, ediția din acest an a Târgului de Crăciun din Piața Mare se deschide în data de 24 nopiembrie, moment pentru care organizatorii au pregătit mai multe surprize. Moș Crăciun spre
Se deschide Târgul de Craciun [Corola-blog/BlogPost/97502_a_98794]
-
cuvintele pe care le rostea la Paris în fața diasporei române izvorau din convingere. De data aceasta nu mai era vorba de o concesie, ci de rostirea sinceră a propriilor gînduri". Ar însemna iarăși să-l subestimăm enorm pe magistrul de la Păltiniș, dacă am accepta că își însușise lecția "patriotismului" național ceaușist. Noica s-a sacrificat sub unghi moral spre a se realiza sub unghi creator. E mai mult ca sigur că, în măsura în care, în perioada antebelică, dădea glas unei convingeri spontane, chiar dacă
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
acorda". Cuvinte pe care n-am nici un motiv a le modifica. (Să nu uităm nici faptul că Noica dorea, inclusiv în anii '80, ai refluxului "liberalizării", ca Nicolae Ceaușescu să primească Premiul Nobel!). De relevat energica intervenție în favoarea eremitului de la Păltiniș a unor nume precum Cristian Bădiliță, Andrei Cornea (acesta cu note de regretabil grobianism), ca și Gabriel Liiceanu, care a protestat pînă și împotriva unui subtitlu, de sorginte redacțională, ivit în cuprinsul unui serial al lui Mircea Martin din revista
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
e sortită ca o condiție de viață și "ideea" geometrizantă, unicul "pașaport" valabil în lumea spiritului. Evoluții ... Ne întrebăm doar dacă G. Liiceanu va mai fi tot atît de intransigent cînd se va discuta despre "conformismul parțial" al filosofului de la Păltiniș în legătură cu puterea comunistă ori, dată fiind îndepărtarea morală pe care o învederează față de acesta, va da dovadă de mai mult realism. Poate că unor asemenea episoade recente li se cuvenea o tratare mai detaliată, remarcă pe care o putem extinde
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
mi-e scopul! Acesta mi-e interesul!". "Românizarea" lui N.Steinhardt a fost deplină, patetic împinsă pînă la identificarea sa cu o parte caracteristică a pămîntului românesc. Într-o epistolă adresată lui C. Noica, acesta îl informează pe gînditorul de la Păltiniș că, pregătindu-și crucea tombală, a vrut să scrie pe ea: "N. St., monah maramureșean". Deși poate părea suspectă (a și stimulat comentarii diverse), conversiunea în cauză , conținînd cîteva trepte, e străină de jocul lumesc de factori ce i-ar
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
culturale atît de diferite și aparent depărtate". Astfel între Al. Paleologu și C. Noica a apărut și s-a accentuat o diferență de undă moralistă. O detașare tot mai pronunțată a primului de cel ce avea să devină "magul de la Păltiniș" se bizuie pe preferința sa față de gînditorii nesistematici, spontani, "firi participative", de un entuziasm lucid, prelungit într-o "tinerețe sufletească": Chesterton, Ortega y Gasset, Denis de Rougemont, Cioran. Eseiști în accepția primară a termenului, de "încercare", ei învederează frecvent "o
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]