96 matches
-
alte prelucrări ale plantelor leguminoase. Poziția mai cuprinde produsele de mai sus aglomerate sub formă de pelete (vezi Considerații generale la acest Capitol). Sunt de asemenea cuprinse aici produsele obținute din măcinarea știuleților de porumb întregi, zdrobiți cu sau fără pănușe, neîndeplinind criteriile prevăzute pentru conținutul de amidon și conținutul de cenușă, pentru produsele rezultate din măcinarea porumbului de la Notă 2A) la Capitolul 11. Pleava obținută din treieratul cerealelor, se clasifică la poziția nr. 12.13. Poziția nu include turta de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166438_a_167767]
-
istorico-geografice specifice au făcut ca până pe la 1850, principala formă de locuință să fie bordeiul îngropat sau semi-îngropat. Un diplomat francez descria casele din Câmpia Brăilei ca fiind "gropi în pământ, câteva mizerabile împletituri de nuiele cu chirpici, acoperite cu pănuși de porumb. De câțiva ani, din motive de siguranță, casele au ieșit din pământ, dar tot construite din nuiele și chirpici." Aceeași situație va fi confirmată câțiva nai mai târziu de către un călător englez: "Satele prin care am trecut, formate
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
la Biserica de lemn din Frătăuții Noi, unde a slujit între anii 1884-1896. La Frătăuții Noi, preotul Iraclie a fost și învățător; el a organizat la școala din sat cursuri de industrie casnică, de împletituri (din nuiele, papură, paie ori pănuși) și de apicultură. El a criticat politica antiromânească a episcopului Eugenie Hacman care îi învinuia pe unii preoți de iredentism românesc pentru a-i discredita în ochii guvernului austriac. În 1893 a fost numit exarh arhiepiscopal, iar în 1895 egumen
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
altor materiale Realizarea de machete din hârtie Papier-mache Pergamano - implică perforare, ștanțarea sau colorarea pergamentului Felicitări și cărți pop-up Quilling sau hârtie filigran Ștampilarea Scrapbooking - utilizarea plantelor, exceptând lemnul Împletirea coșurilor din nuiele Realizarea papușilor și a altor decorațiuni din pănuși de porumb Realizarea decorațiunilor din flori presate Aplicații decorative cu paie Realizarea aranjamentelor florale Ikebana Realizarea obiectelor ornamentale din flori, semințe, spice - altele Realizarea animalelor din baloane Decorarea torturilor Încondeierea ouălelor <nowiki>http://www.aippimm.ro/articol/comunicate/cp10 2006</nowiki
Tehnici de lucru manual () [Corola-website/Science/333066_a_334395]
-
la porci 9huțulă=halău, valuv); vipt=sarcină, sac, straiță umplută cu cereale atât cât poate duce normal fiecare persoană (de regulă intre 10 si 30kg, funcție si de teren, distanță);vospe=teci de fasole, foile de porumb care învelesc știuletele (pănuși), cojile de la semințele de dovleac; vramiță și vrămicuță (cu "m" nu cu "n")= poartă, ușa mai mare respectiv mai mică la gardul de la intrare în curte, șură, ocol de fân, holdă îngrădită; veacă= partea laterală cilindrică de la sită, ciur, râsnița
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Stupca, dar se mutase de acolo după moartea fiului său din anul 1883. La Frătăuții Noi, preotul Iraclie a fost și învățător; el a organizat la școala din sat cursuri de industrie casnică, de împletituri (din nuiele, papură, paie ori pănuși) și de apicultură. Iraclie Porumbescu a decedat la 13 februarie 1896, la vârsta de 73 de ani. A fost înmormântat în cimitirul din jurul bisericuței de lemn, foarte aproape de altarul la care slujise ca preot. Pe crucea sa de mormânt se
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
adunam și scădeam cu ușurință, pentru că întotdeauna avusesem multe animale în bătătură și toate erau în grija mea la păscut, așa încật ucenicia într-ale socotitului mi-o făcusem de mult. Continuam cu lucru manual, meșteșugind roți mari împletite din pănuși de porumb sau paie de grậu, ori cuseam cu acul pe gherghef adevărate grădini de margarete, butonași sau trandafiri. Nu ezitam să folosesc fiecare clipă și fiecare secundă o consideram valoroasă în pregătirea mea pentru viață. Dintotdeauna am abordat școala
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
una dintre fetele cu pricina, o fată frumoasă, cu o expresie dulce și ochi mari de pisică. Luă o frunză plată, În formă de disc, și rulă cu gesturi experte amestecul de tutun și rădăcină lemnoasă Împreună cu un filtru din pănuși de porumb. Fabricantul de țigări de foi păru să se gândească profund Înainte de a continua: un bărbat Înalt cu părul lung a cumpărat o duzină pentru a primi cutia gratis. Și când a aprins una ca s-o fumeze, negresa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
rând, doi la rând, că... Nu, fiecare pe rând. Deci, nu luați câte două rânduri că, vrei, nu vrei, tot îți rămâne din urmă, ori îți rămâne în spate, ori cutare, nu știu ce, da’ omu’ și rându’ ! Și n-aruncați, așa, pănuși de-astea, o lună de zile să-i culegem ! Faceți grămezile cât mai aproape !” Se face cam în jur de ora 11, 11 și ceva, vine-un șmecher de-ăla la mine și spune - acuma eram director - „- Dom’ director, da
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
iar specimenele din celălalt soi, mult mai mici ca Înălțime, erau acum În perioada de inflorescență. Se mai găseau aici și câțiva bananieri mici, cu frunze mari și fine, pe care indigenii le folosesc În loc de hârtie de Împachetat și În loc de pănuși, pentru pregătire unei variante locale de tamale. Deasupra tuturor plantelor, se Întindeau ramurile luxuriante a diverse cucurbitacee. Planta numită chayote, când ajunge În sfârșit la maturitate, are o rădăcină foarte hrănitoare, care cântărește câteva kilograme. În locul de unde se scosese o
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
se recoltează mult mai mult decât semințele. De exemplu, pe o țărancă din America Centrală ar putea să nu o intereseze numai numărul și mărimea boabelor de porumb, ci și știuleții pe care Îi poate folosi ca nutreț sau ca perii, pănușii și frunzele ce pot servi drept ambalaj, furaj sau la acoperirea casei și tulpinile, care pot fi utilizate drept araci pentru fasolea cățărătoare, ca nutreț sau pentru construirea unui gard provizoriu. Faptul că țăranii din această regiune cunosc mult mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
o cunoscut, că mă cunoștea... Și zice către mine: „De ce nu mănânci porumb? Toți mănâncă acolo ca porcii și voi nu mâncați”. „Domn major, am Încercat să mănânc din ăla ce era crăpat pe vârf”... Că dacă s-o desfăcut pănușa din cauza soarelui, crăpa bobul... „N-am putut să-l Înghit nicicum și Îmi părea rău că trebuia să-l scuip.” „Mă, prăjiți-l!” „Cum să-l prăjim, domn major?” „Măi, știți cum? Luați vârfurile de la coceni și, pe un vârf
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vorbi așa în fața copilului! Nu-mi mai spune Bolingbroke. Am continuat totuși să merg cu el, așa cum se plimba cu copilul de mână. Ne-am uitat la tarabe și în cele din urmă i-a cumpărat copilului o păpușică din pănuși de porumb. Mi-a povestit despre necazurile lui. Acum că nevastă-sa o rupsese cu Jepson, oare ar fi fost cazul să se însoare din nou cu ea? Eu nu i-am spus nimic, dar îmi simțeam pleoapele încinse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
strălucea... iar jos, sub ramurile lui, pe niște lemne și paie care închipuiau o covată sau o iesle, niște copii așezaseră o păpușă (nu m-aș juca în viața mea cu așa ceva își spuse ea; era făcută din petece și pănuși de porumb), dar cu cât se uita mai mult cu atât simțea urcând în piept o bucurie cum nu mai cunoscuse niciodată : dulce și amară, tristă și plină de soare, caldă și care-i făcea inima să tremure... Păpușa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
didactic dăduse semne că i se scurgeau ochii după inocenta și nurlia făptură. Vă lăsăm să judecați și singuri. Când elevii depănușau gigantice mormane de știuleți pe care combinele, prost reglate și cârpite cu te miri ce, Îi lăsaseră cu pănușile pe ei, el - chipurile ca să dea exemplu de eficiență a muncii și ca să impună un ritm susținut - lucra Întotdeauna lângă ea. Își sufla mânecile, Își punea pe cap, ca să se apere de soare și de praf, o batistă Înnodată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
le fie tuturor la Îndemână, „omiduțele” - niște biscuiți șprițați făcuți În casă și semănând Într-adevăr cu niște omizi. La acel sfârșit de noiembrie cu mâini și nasuri Înghețate, lucrul se desfășura fără prea multă vorbă, se auzeau numai foșnetul pănușilor, zgomotul știuleților izbindu-se unul de altul, murmurele copiilor și comenzile scurte date de profesori. Venise o clipă când orice mișcare Încetase și toată lumea privea În sus, amețită de căderea fulgilor cărora, datorită liniștii, li se auzea foșnetul când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Câteva momente nu mișcase nimeni, copiii stăteau cuminți la poalele grămezilor, În vârful cărora profesorii se prefăcuseră În niște mogâldețe cenușii. Apoi izbucniseră chiotele și urletele de bucurie, copiii alergau care Încotro, ridicau mâinile, se tăvăleau, țipând, În mormanele de pănuși și chică și se ridicau de acolo ca niște Învingători, cu degetele răsfirate repezite spre cer. Profesorii nu mai izbutiseră să-i stăpânească pe elevi, dar nici nu se străduiseră cine știe ce. Se strânseseră la un loc și se arătau nerăbdători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Puțini și-au păstrat unele ”meserii tradiționale” de lingurari, ciurari, fierari, prelucrări și montări de scocuri și burlane, comerț ambulant. Azi unele ramuri ale acestei seminții de rromi se ocupă de cărămidărie și de prelucrarea artizanală a răchitei, papurei și pănușilor de porumb, de olărit și comerț ambulant. Limba vorbită de ei a căpătat influențele limbii române sau maghiare, rezultând un limbaj zonal vechi de 300 de ani, recunoscut ca fiind ”graiul carpatic” al rromilor ardeleni. Cultura rromilor ardeleni, numită ”ungaro-țigănească
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și devin spongioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. La știuleții infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. La știuleții infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde în rahis . Agentul patogen Diplodia zeae (Schw.) Lév., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau picnospori în resturile vegetale. Picnosporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și vor germina în apa care stagnează după ploi între pănuși și știulete. Boala apare numai dacă plantele sunt sensibilizate datorită administrării excesive a îngrășămintelor pe bază de azot. Plantele atacate de Ostrinia sau cele care prezintă leziuni mecanice sunt mai frecvent invadate de acest patogen. Prevenire și combatere. Se vor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
oryzae. Boala este cunoscută în toate zonele unde se cultivă porumbul însă ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora sau pe cei dezveliți de către ciori.Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic iar la baza
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
unele procurate la „second-hand. Pentru băieți la modă sunt blugii care într-un mod neașteptat au cuprins și fetele. E o modă, e un moft ? Poate. în școli, la orele de lucru manual, băieții învățau să împletească potnoaje (ștergători) din pănuși de porumb sau din papură de baltă. Alții își procurau din timpul verii paie de ovăz sau de secară și împleteau panglici care apoi erau asamblate pentru pălării de paie ce îi apărau de căldură vara pe țăranii hudeșteni. Cele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cădeau brumele. Și apoi, prin porumb mai erau bostani, sfeclă furajeră și mac semănat În rânduri prin Întreaga mălăiște (porumbiște). Toate trebuiau culese și rânduite la locul lor. Când toamnele deveneau tot mai reci și brumele mai groase, știuleții cu pănușile pe ei erau depozitați În odaia cea mare unde urma deșfăcatul. Frumoasă mai era această muncă! La ea participa Întreaga familie, cu mic cu mare. În timp ce mâinile lucrau se ascultau povești, snoave și zicători. Mai veneau și vecinii și atunci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
-i dea câte un sărut. Și uite așa poveștile și snoavele curgeau una după alta, iar coșărcile se umpleau mai repede cu porumb și erau urcate În podul casei. De multe ori munca se Întindea până după miezul nopții iar pănușile rezultate de la deșfăcatul porumbului serveau drept saltea pentru acea noapte. Toți acum dormeau aliniați pe aceste saltele din pănușii care apoi erau duse În șură, abia a doua zi. Toată această muncă de deșfăcat a porumbului dura cel puțin o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]