72 matches
-
și a celor considerați sălbatici. Aceștia din urmă trăiau împreună cu viețuitoarele codrului și nu cunoșteau preceptele religiei catolice. Propovăduitorii s-au făcut repede remarcați, atât prin faptele lor, cât și prin înfățișare. Erau bine cunoscute pletele lor buclate, robele din pănură, armele și crucea. În fața acestor oameni, care se socoteau slujitori ai Domnului, populațiile categorisite barbare cădeau în genunchi și se prosternau văzând crucea de lemn, care era înfățișată vederii lor alături de mult mai înfricoșătoarea sabie. Nimeni și nimic nu rezista
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
și mușcîndu-și buzele făr-a zice o vorbă și trăgând din când în când cu sorbituri zgomotoase câte - o gură din cafeaua sau berea ce li sta dinainte... semn de triumf! Un june aplecat asupra unui biliard scria cu creta pe pănura verde vorba Ilma. Cugetam că e din vița lui Arpad și că și-o fi scoțând din rezervoriul memoriei sale vrun dulce nume de iubită sau vreun ideal unguresc din romanele lui Mauriciu Jokay. Nu m-am mai ocupat mai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bisericei, la care sta bătrânul sacristan și vro doi cerșitori zdrențuiți. Plecarăm stradele-n sus și Ioan mă duse la el. Camera sa era mică și-ntunecoasă, și întunerecul ei mai era ridicat încă prin un părete îngust, acoperit cu pănură neagră în mijlocul cărei era o cruce albă. În genere însă camera sa respira eleganța fină și artistică, care contrasta foarte mult cu hainele sale mai mult unse și rupte. Cărțile aurite și legate stăteau în șir pe-o masă acoperită
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cutii mari sau unse pe țeste de scoici marine. Mă trântii pe-un scaun, aruncând o ochire numai indiferentă pe toate aceste obiecte ce-ntr-al [t]fel de dispozițiune mi-ar fi părut poate stranii. De-o lature - a pănurei negre spânzura un canaf alb de-un șnur asemene alb... {EminescuOpVII 200} Ioan apropie un scaun de-al meu și [s -*] așeză astfel încît pieptul îi venea drept în umărul meu cel drept, apoi, încungiurînd c-un braț grumazii mei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mă duc și te las pe tine aicea... dar înainte de-a merge voi să-ți arăt în ce consista nebunia vieței mele, căci tu n-ai știut că eu sunt pictor. El se sculă și, trăgând șnurul alb de la pănura neagră ce sta drept în față, văzui pe părete un cadru ce-mi părea viu. Ochilor mei turburi li părea viu în adevăr. Era Sofia. Părul ei cel cenușiu, adunat într-o coroană ca o citadelă pe frunte, ochii ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
strujit de scoarță, ori la măsurarea lemnelor tăiate. Toate aceste munci le făceau țăranii din sat pentru a mai câștiga un ban. Nevestele acasă Înălbeau pânza țesută iarna și apoi croiau din ea cămăși, izmene și ițari, iar bătrânele țeseau pănura pentru cioareci și sumane, brâie, prigitori și bârnețe, colțuni, mănuși și obiecte pentru iarnă. Tot acum se țeseau covoarele, pânza pentru traiste și ștergare. Totul se făcea În casă. Și copiii mai mici erau puși la muncă, după puterile lor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sucală le făcea un prunc care nu ajunsese Încă la anii de școală. Astfel țesutul mergea mai repede. Mai complicat era țesutul covoarelor, la care se lucra cu mai multe mosoare de lână de diferite culori. Tot acum se țesea pănura pentru sumane, cioareci și căputuri. Datul pănurii (stofa țesută) la piuă și țolurile (cergile) la vâltoare avea loc vara fiindcă pănura trebuia să se și usuce. În preajma Crăciunului toate aceste munci erau Întrerupte, pentru că pregătirea pentru Sfintele Sărbători, tăierea porcului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ajunsese Încă la anii de școală. Astfel țesutul mergea mai repede. Mai complicat era țesutul covoarelor, la care se lucra cu mai multe mosoare de lână de diferite culori. Tot acum se țesea pănura pentru sumane, cioareci și căputuri. Datul pănurii (stofa țesută) la piuă și țolurile (cergile) la vâltoare avea loc vara fiindcă pănura trebuia să se și usuce. În preajma Crăciunului toate aceste munci erau Întrerupte, pentru că pregătirea pentru Sfintele Sărbători, tăierea porcului și prepararea lui cereau timp, uneori câte
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
țesutul covoarelor, la care se lucra cu mai multe mosoare de lână de diferite culori. Tot acum se țesea pănura pentru sumane, cioareci și căputuri. Datul pănurii (stofa țesută) la piuă și țolurile (cergile) la vâltoare avea loc vara fiindcă pănura trebuia să se și usuce. În preajma Crăciunului toate aceste munci erau Întrerupte, pentru că pregătirea pentru Sfintele Sărbători, tăierea porcului și prepararea lui cereau timp, uneori câte patru zile. Mai Întâi era pomana porcului, iar apoi se făceau cârnații, cartaboșii, toba
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
perioadă a Sfintelor Sărbători. Acasă rămâneau doar bătrânii care Îngrijeau de animale și primeau colindătorii. Toți purtau straie noi și aveau obrajii Îmbujorați de ger. Puțini din ei purtau ciubote sau ghete. Cei mai mulți erau Încălțați cu opinci, cu obiele de pănură albă legate până peste glezne cu sfori negre Împletite cu păr din coada calului. Cei care aveau sănii și cai făceau cu acestea drumul până la biserică. Sunetele zurgălăilor de la cai dădeau un plus de farmec acestor drumeții. Sunau zurgălăii și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cel degerat lăuda-va cuptorul și baia Ca pe lucruri ce singure dau fericire vieții? Pentru că Austrul puternic te bîntue, vinde-vei oare Vasul în care-ai plecat, dincolo de valul Egeic? Pentr-un om așezat Rhodos, Mitilene frumoasa Par ca pănura grea în arșiță, par ca și haina Cea de câmp în timp vicolos, ori ca baia în Tibru Iarna, ori ca un foc pe vatră-n luna lui August. Deci din Roma se cade, soarta fiind cu priință, Să fericești
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la fel ca ceilalți copii care au ajuns la vârsta școlarizării, cu picioarele spălate bine, dar pline de zgârieturi și înțepături. Toamna târziu, la venirea înghețului, m-am încălțat cu opinci noi și obiele colorate. Îmbrăcat cu hăinuțe groase din pănură țesută în casă, cu căciulă de miel și cu picioarele încotoșmănite în obiele călduroase și opinci, luptam voinicește cu troienele în drumul până la școală. Îmi plăcea ca, împreună cu ceilalți copii, să mă zbengui prin zăpadă și să mă trag pe
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
fel de ființă aveau de a face. Mai văzuseră ei negri, că mai umblaseră prin lume, dar chip de cioban cu fața lustruită cu Vax Albina, buzat și cu un păr sârmos ca un Masai de Tanganica, cu cioareci de pănură și cu șerpar de Avrig peste cămașa cu cusături de Drăguș, nu le mai fusese dat să cunoască. Și numai ce trecură de Halta Viștea că Ion, vorbăreț cum știm că-i este firea, nu se mai abținu și rupse
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nuiele fără toartă cheptar vestă din piele de oaie, miel chimodie de râsul lumii chindeu ștergar cioaclă sanie cu care se trag lemnele de pe coastă în vreme de vară cioareci pantalon bărbătesc din lână piuată cioci ciorapi ciorecei ciorapi din pănură purtați de femeile bătrâne ciurariu țigan corturar ciorsăi(a) a se scărpina, a se freca de un pom, un gard, un zid ciricăi(a) a bate la cap, a spune cuvinte dulci citov (nu-i) (nu-i) întreg la minte
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
opărit ars cu apă fiartă, supărat, necăjit opinci încălțări rudimentare din piele sau din cauciuc otâncit ridicat prin contrabalansare cu un obiect greu P pancove mâncare deosebită, dulce, de sărbători patică farmacie pălan gard păpuci bocanci păpuci de box ghete pănură stofă groasă din lână părușcă păr de porc, iarbă scurtă și aspră peană fulg, ic, bucată de fier ce se înfige în buștean ca să fie tras cu traga, sau cu tânjeala pec brutar pecetă ștampilă plai cărare de picior prin
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
păcură aveau un licăr aparte, aruncând scântei din găvanele adâncite ale orbitelor. Păru-i era însă alb, rar și încâlcit. Era așezat în șezut pe un pat improvizat din pături groase, iar monturile picioarelor îi erau învelite în obiele de pănură. Când se mișca, se sprijinea în palme, în care ținea două apărătoare din lemn, ca două mistrii. Cu ani în urmă umbla într-o căruță trasă de un cal mic și costeliv, însoțit de un băiat. Îngropat în fânul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
iuți... Zloți tătărăști Galbeni venețici Aspri de argint și aur. Orbi cari calicesc prin iarmaroace Pe unii i-a orbit Vodă pentru ticăloșiile lor. Țărani la război: cojoace, sumane Opinci de coajă de copac și piei de porc. Mintean de pănură umplut cu bumbac și cusut des cruciș și curmeziș; Sabia nu pătrunde în saltea așa. În cap, sub cușmă, un fund ușor de lemn de tei, ca să se oprească lovitura săbiei. Suliță scurtă. Pavăză de lemn ușor, acoperită cu tablă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lor te pune în mirare, și țăranii atât sunt deprinși de a infesta inimicul în acele locuri (munți și păduri) dificile, încât cel ce n-a văzut, cu anevoe ar putea să creadă asemenea lucru. Ei poartă îmbrăcăminte de o pănură proastă, întunecată și foarte păroasă, acoperiți cu o căciulă în formă conică tot de asemenea materie, încălțați cu opinci, negri la față, cu păr și barbă lungă și nepieptănată, armați numai cu arc și coase; astfel aleargă în mare număr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu haine de mătasă aurite și distinse, cu culori diferite apoi cu lanțuri de gât și cu alte asemeni ornamente care toate se lasă în jos de la umărul stâng peste piept sub brațul drept până la coapse, cu o pungă de pănură, cu câțiva galbeni într-însa. * V. Veranțiu ... Moldovenii țin morțiș la straele lor, și cu moarte se pedepsește la ei oricine ar adopta ori îmbrăcăminte, ori sabie, sau orice alt asemenea de la Turci sau altă națiune. * Militarii se chiamă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prezentul ghid, indiferent de forma de încadrare în entități cu personalitate juridică ce au ca obiect de activitate producerea, vânzarea și/sau promovarea meșteșugurilor artistice tradiționale (olărit/ceramică, prelucrarea artistică a fibrelor naturale și a fibrelor sintetice (în, cânepă, lână, pănură, papură, nuiele etc.), prelucrarea artistică a lemnului, ouă încondeiate, prelucrarea artistică a sticlei, pictura pe sticlă, pictura pe lemn, pictura pe piatră, zgardane etc.). Proiectele care nu respectă cumulativ cele 2 condiții de eligibilitate menționate la punctele a și b
GHIDUL SOLICITANTULUI din 1 noiembrie 2010 Condiţii specifice pentru cererile de propuneri de proiecte nr. 110 "Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă" pentru implementarea Programului operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229427_a_230756]
-
conci deasupra cefei (zadia de cap) năframa. Altădată încălțămintea femeilor a fost opinca. Azi, în anii 2000, ea este înlocuită cu ghete la femeile bătrâne și cu pantofi la cele tinere. Bărbații poartă opinci, cioareci (pantaloni țărănești de lînă, de pănură sau de dimie), cămașă albă, spăcelul negru și clopul de paie. Partea răsăriteana a satului, numită Mocira, dinspre râul Sălaj, este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
vârful degetului arătător întinse la limită (vechea măsură românească "șchioapă"=17.5 cm); cicsâguri=totalitatea sculelor și/sau uneltelor necesare (ori avute) pentru o activitate (ocupație) anume; cănură=lână netoarsă ori toarsă și eventual pregătită pentru a fi țesută în pănură; cilav=accidentat, rănit; ciușcie= bară (rudă) de lemn groasă de 5-8 cm folosită ca pârghie la mutatul, încărcatul de pietre, bușteni mai mari, butoaie; căbată= sarcină care va trebui îndeplinită de cineva; căbăcit (despre teren)=tasat, bătut de ploaie, animale
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ale credinței);straiță= 1 traistă = o sacoșă cu un baier (ață) făcută de regulă din material țesut la război, 2= sacoșă de mers la târg de mărime mică spre mijlocie (de la 20/20 cm la 40/60 cm) făcută din pănură ori material de covor sau special pentru ele, 3= "straiță de plotog" geantă din piei foarte diferite tăbăcite ori ne prevăzută cu curea pentru transportul în spate. Străițile servesc în general pentru transport produse în cantități mai mici (sacul săracului
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
aprinse dau o oarecare lumină; șitov=sănătos(însănatoșit după o boală, accident); șceamată=nimeni, nimic; șires=cireș; șoaric=șoarece; șingătău=clopotel de bronz; șăitău=teasc din lemn care se folosește la stors uleiul din semințe de dovleac, cu ajutorul:sacului de pănura, penelor și a maiului; șubi=țesături din lână, aba, pănură din care se confecționează: șube, ciaoreci,cergi, desagi, străiți, laibere, lăibăruțe; sârbituri=țesături din in ori cânepă făcute la războiul de țesut; șărămpău= șanț mai mărișor făcut de regulă de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
boală, accident); șceamată=nimeni, nimic; șires=cireș; șoaric=șoarece; șingătău=clopotel de bronz; șăitău=teasc din lemn care se folosește la stors uleiul din semințe de dovleac, cu ajutorul:sacului de pănura, penelor și a maiului; șubi=țesături din lână, aba, pănură din care se confecționează: șube, ciaoreci,cergi, desagi, străiți, laibere, lăibăruțe; sârbituri=țesături din in ori cânepă făcute la războiul de țesut; șărămpău= șanț mai mărișor făcut de regulă de torenții ploilor repezi ori de roțile carelor împedicate; șciofârnog= ființă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]