204,872 matches
-
degajând o energie incredibilă pentru vârsta ei. - Îți plac, iubitule? „O, se gândea Tobias, de când nu mai întrebase dacă o place". - Ești adorabilă, fenomenală. N-am cuvinte. Dar ce-ți veni de te-ai mascat în mireasă? - Mascat? Ți se pare că m-am mascat? Mi-am pus rochia de mireasă ca să ne cununăm. Am crezut că te voi găsi în frac. Ras, tuns și frezat. Poate nu-ți amintești, azi sunt cincizeci de ani de la căsătoria noastră. Sărbătoare mare. Azi
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1411984352.html [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
sfârșit de sezon. Totul semăna iarăși a vis. Ce-i drept, nu din acelea pe care le-au trăit în tinerețe. El cu greu se ținea drept, ea, în rochie de mireasă, aranjată, fardată, cu părul arzând ca un rug, părea eroina unui roman de epocă, gata să ia cu asalt zidurile Troiei ori să se arunce în vâltoarea unei lupte sentimentale cu orice risc! Puteai crede orice despre ei. Vârsta s-a topit undeva în neant, luându-i locul o
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1411984352.html [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
dorința noastră. Necesitatea fără dorință nu „face două parale”! Fiindcă dorința este cea care se poate înălța la „izvorul împlinirilor”. Iar dorința vine din suflet, adică din „suflarea divină”, deci, „nimic fără Dumnezeu!”. De obicei faptele ne definesc caracterul. Se pare că preotul-scriitor Radu Botiș a semănat gânduri în momente de tihnă și au răsărit cele trei reviste: „Slova creștină”, „Glas comun” și „Slova Copiilor”. Titluri semnificative, spre luare-aminte, atâta timp cât este vorba despre gânduri binecuvântate. Pornind de la bucuria pe care mi-
G\NDURI SEMĂNATE, DE IOANA STUPARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 by http://confluente.ro/G_nduri_semanate_de_ioana_stuparu_al_florin_tene_1348115223.html [Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903]
-
început să slăvească puterea Domnului, mulțumindu-i că le-a arătat adevărul și nu i-a lăsat să rătăcească în fel de fel de erezii. Broasca dolofană a făcut două salturi și a dispărut într-o tufă, la răcoare. Toată lumea părea mulțumită. Domnul major l-a chemat pe Vasile și i-a dat țeasta să o pună la locul ei în groapă. - Ia-o, Vasile, că de-acu nu se mai mișcă! - Poate o fi și sor-sa, domn' major! - Nu
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
cercul magic al bucuriei, să fie-n binecuvântare după credința ta. Spune-mi ce scrie pe bila Arhanghelului și-n plus... portativul Y-ului, ține-n el taina cântecului... izvor de bucurie-ți doresc prin proba "întru bucurie". Poate-ți pare ciudat, dar icoana aceasta mă interesează, pentru că este un fel de traducere divină a sintagmei mele "am dat drumul la bilă", care se rostogolește-n interiorul meu pe atâtea scări pe care le găsesc în afara mea ca și cum. Anna: - De fapt
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1474111497.html [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
mănânci și când plângea. - Anastasia, nu plânge că o să vezi tu ce frumos ne jucăm! - Bine... - Acum te spăl, îți dau să mănânci și apoi ne jucăm.. Bunul i-a făcut hocus-pocus cu o mingiuță care dispărea. I s-a părut foarte interesant și ne punea să repetăm la infinit. Mereu zicea: - Bunu, hai să ne jucăm copus, mocus... Când s-a pălictisit, a început să repete: loca, loca, loca, loca și arată către calculator. Noi nu știam ce înseamnă acest
O NOAPTE PALPITANTĂ, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/O_noapte_palpitanta_povestire_de_titin_al_florin_tene_1358604110.html [Corola-blog/BlogPost/342409_a_343738]
-
splendoare și frumusețe angelică. Semnatarii acestora sunt oameni care gândesc nu numai cu mintea, ci și cu sufletul, și creionează veritabile arhitecturi literare, pe care le trimit ofrande confraților de peste tot. Volumul de versuri Umbra luminii, al lui Ion Micheci pare a fi un cântec tandru venit din altă lume, așa cum punctează Gheorghe A. Stroia. Romanul Călugărul negru, scris de Șerban Tomșa mizează pe un subtil melanj între real și fantastic, între existența frustă... și ficțiunea compensatorie, după cum notează Geo Galetaru
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
află țara noastră. Neputința unora scoate ce-i mai rău din oameni: egoismul, invidia, duplicitatea, și alți monștri, care, mereu flămânzi, sunt în căutare de victime. Din păcate, foarte mulți oameni le cad în plasă, chiar dacă sunt conștienți de asta. Pare că nimic nu ne mai sensibilizează, poate doar lacrimile de deznădejde ale bătrânilor sechestrați în propriile case de către zăpada ce a căzut asupra lor de curând. Cine știe? Dacă ne vom aminti că avem și suflet, s-ar putea să
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
ținându-se de mană, mă simt ca un trandafir, și mă usuc pe picioare de dorul inimii, care simt că n-o mai am întreagă ci este doar o jumătate de inimă. Au fost anii în care mi s-a părut că refuz cu încăpățânare ca cineva să pășească în viața mea! Ani în care n-am permis ca omul visului meu, să mă înțeleagă, să mă iubească așa cum sunt eu, copilăroasă cu lumea, cu lacrimi și cu bunătatea inimii care
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
-Știi tu de ce este cerul senin? Pentru că așa sunt ochii lui Maur. Râdeau ca nebunii prin parc și purtau în inimile lor, tot seninul cerului. -Ce poetic! Zisese Maur, făcând eforturi să revină cu picioarele pe pământ și să nu pară caraghios. Asta se întâmplase în urmă cu un an, iar de atunci s-au văzut zilnic. De ce ajunseseră acum în acest impas? Cine era de vină? Oana se frământa să înțeleagă ce-i adusese în această situație. Se simțea și
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
m-am certat cu Maur, spuse Oana cu tristete. -Atunci e de bine, voi chiar vă iubiți. -Uff ! Ce mai frate am și eu ... o dată nu poți și tu să fii serios? -Măi ... voi chiar vă iubiți, începuse să-mi pară monotonă, prietenia asta a voastră. -Dispari de aici ... nesuferitule, mai zise fata și se refugie în dormitor. Din ușa dormitorului mai adăugă: -Cearta în dragoste, este ca o ploaie de vară, peste un câmp încins de soare. Tu sau el
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
persoană se pusese pe alergat. Auzea Oana pașii în urmă, dar nu vroia să întoarcă capul, alergând din ce în ce mai tare. Sigur că oboseala o ajunse la un moment dat, se opri, se întoarse brusc și dădu cu ochii de Maur, care părea epuizat de efort. Întotdeauna îl întrecuse la alergat. Maur veni suflâd greu și se trânti direct pe iarba udă de rouă. Nu-l mai interesa decât un lucru și-l spuse : -Mai ești suparată pe mine? -Acum mi-e milă
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
nu e cel scontat. - Babii, bibitu Moș Ciciun. Adică “Gabi, bunicul seamănă cu Moș Crăciun”. Coborâm spre sala de mese. Pe trepte îi întind mâna lui Teo, dar refuză, plin de demnitate: - Teo șingu', Teo bă'bat. La masă, întâmplările par trase la indigo în fiecare dimineață. Teo este întrebat succesiv: - Vrei pâine cu unt și miere ? Vrei ouțe prăjite ? Vrei cașcaval pane ? - Daa. La toate întrebările Teo aprobă, ca un copil cuminte, dar refuză sistematic să deschidă gura. Într-un
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
și cu pantofi la fel de bine. Dar Monica și cu mine fusesem pe un patinoar adevărat și ne-am dat seama că n-avea nici o șansă să învețe mișcările corecte. Știam că la Poiană era un patinoar bun, dar ni se părea cam incomod, eram legați de mesele la ore fixe. O mămică ne-a dat o veste bună: se deschisese de curând un patinoar bine întreținut la Sinaia. Așa că a doua zi ne-am înființat acolo. Gabi a fost total nemulțumită
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
unge cu mir pe creștet fire de iarbă se-ndreaptă-n lumină nopți de-aștepare ca iubirea să vină le strâng cu ardoare ca firu-n chilim. Mă trezesc dimineața, grâu sunt în spic Bobul iubirii în mine tot crește Viața îmi pare de-o vreme poveste Iubirea de tine în mine-a-ncolțit. Mă trezesc dimineața, tu... soare arzând În mine iubirea-ți simt cum se coace Când buzele tale încep să se joace, În trupul meu simt iubirea curgând. Referință Bibliografică: Iubire curgând
IUBIRE CURGÂND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubire_curgand_.html [Corola-blog/BlogPost/355427_a_356756]
-
ori din aripioarele sale și ca din pământ în fața ei s-a arătat o casă micuță cu pridvor și mușcate roșii la ferestre. Pe poteca din grădină, venea băiatul ei cel drag plecat demult. În acel moment, bătrânei, i se păru raiul pe pământ; pădurea își unduia foșnetul său ca în poveștile adevărate iar pe covorul de flori în iarba verde își revederea băiatului drag ce se îndrepta spre dânsa. Al treilea înger, ajunsese departe tocmai în cealaltă parte a Pământului
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
care tocmai se sfârșea și care nu ducea niciunde. Totul în jurul lor era încremenit de parcă și timpul se oprise în loc. Priveau amundoi atât de înmărmuriți la spațiul ciudat care nu avea depărtări. Acel loc, fără zări și orizont li se părea atât de înfricoșător după cum se înfățișa și expresia feței lor. Îngerul privi la bărbatul însoțit de copil care tocmai picase pe gânduri. - Oare ce să dăruiești unor oameni care nu mai au nici o dorință, se întrebă Îngerul ? Imediat, găsi și
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
și personajele din acele vremuri încât, atunci când a terminat armata, deși era foarte mâhnit și conștient că o viață mai bună ca asta nu va mai avea niciodată, s-a hotărât să dea examen la facultatea de istorie. I se părea că este singura opțiune posibilă, fiindcă, hai, să fim sinceri, din celelalte materii din liceu nu-și mai amintea chiar nimic. A intrat fără mari probleme la facultate deoarece transformările prin care trecea țara luase gândul tinerilor de a mai
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
closet care-l învăluia. E drept că, fiind oltean, era cumva obișnuit cu așa ceva, dar și gândul că, uite, și la case mari se mai sparge țevăraia, îl înveselea teribil. Abia dacă băgă de seamă tropăitul unor cizme soldățești care păreau a se apropia de el. Când se uită în direcția zgomotului îi veni să chiuie de bucurie. Șase zdrahoni cu haine făcute din fâșii roșii, galbene și verzi, comandați de unul mai încruntat, se apropiau de el. Cei șase purtau
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
făcu semn să iasă, apoi să-l urmeze prin niște coridoare sumbre. Verdunel, deși era cu mințile cam răvășite, observă de-a lungul coridoarelor, ici-acolo, mormane de fecale și bălți de urină dar deja era insensibil la asemenea mirosuri, părându-i-se acum firești. O întrebare îi încingea totuși ultimii neuroni valizi: - Bă, cum se face că ăștia au atâtea camere și nici o budă, sau măcar o umblătoare cum are ăl bătrân a’ lu’ ăl bătrân în fundul grădinii. Bă, și
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
numele meu este Verdunel Clisă și sunt profesor-doctor la noi în Băilești. Po-runcă! - Mmm, verdun, verdun, asta nu-i o așezare din marea noastră împărăție, cârâi vocea, iar papagalii din jurul ei începură se dea ochii peste cap și să aplaude părând că au auzit o înțelepciune de-a lui Socrate. - Tăticu’ nu credeam că sunt pe lume așa lingăi. Păi, pe lângă ăștia, ai noștri sunt niște bieți analfabeți. Și uite la ei ce moace de oameni importanți au... Unul dintre împodobiți
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
că sunt pe lume așa lingăi. Păi, pe lângă ăștia, ai noștri sunt niște bieți analfabeți. Și uite la ei ce moace de oameni importanți au... Unul dintre împodobiți se aplecă la urechea de sub oaie și șopti ceva... - După îmbrăcăminte îmi pari a fi jidov, mai suspină regele de sub perucă... - De fapt sunt juvete, preastrălucite, și sunt din România, încercă inconștientul Verdunel, o glumă oltenească considerată perfectă pentru a mai dezgheța atmosfera împuțită din toate punctele de vedere. - Eram sigur, icni un
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
și un câine eviscerat de cornul unui taur. De picioare se apropie grupul de corbi cu priviri de hienă. Doctorii regali... - Ce credeți doctore, mugi stins regalul glas... Curtenii se înviorară. Speranțele măcar ale unei mici biciuiri în piața publică păreau că prind viață. Numai că nu știau cu cine au de-a face! Nici un oltean nu se pierde cu firea atunci când vine vorba să se dea mare. Prin urmare, Verdunel făcu o față de a toate cunoscător, gândi simplu, futu-vă
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
vostru este prea prețios pentru a fi risipit... Regele aruncă o privire crâncenă spre doctorii care, de frică, se înghesuiră unul într-altul și începură să dârdâie... - Dar cinstite magistre în ce limbă ați vorbit pe timpul consultului, că mi se părea cunoscută? - În elina veche preastrălucite rege, limba lui Asclepios, cel de la care ni se trage toată știința, răspunse ceremonios Verdunel dar de gândit, gândi: futu-vă muma-n cur de poponari, păi, vă puneți voi cu oltenii, bă!? - Răsplătiți deci
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
mare bucurie să-ți tai gâtul cu mâna mea! Verdunel care văzuse totuși de sute de ori filme cu muschetari, se plie imediat pe situație și făcu o plecăciune aproape elegantă în fața roabei care-l purta pe rege. Curtenii aplaudară părând foarte fericiți de această nouă izbândă istorică a regelui. Ce era însă în mintea lor... - Și acum, domnilor, noi vom pleca la vânătoare în timp de doctorii noștri vor merge în salonul de ospețe împreună cu invitatul nostru pentru a mai
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]